De ce contează atât de mult
Potrivit lui Richard Boyatzis, profesor administrație de afaceri la Case Western Reserve University, autor a peste 200 de articole și nouă cărți în leadership și EQ, un grad înalt al inteligenței emoționale este cheia către înțelegerea oricărei situații. Este capacitatea de a găsi soluții chiar și atunci când nu putem înțelege logica comportamentală a oamenilor cu care interacționăm.
În afaceri, inteligența emoțională este importantă din mai multe motive. În primul rând, este vorba despre eficiența leadership-ului. Liderii cu un EQ ridicat sunt capabili să-și inspire și să-și motiveze echipele, să creeze un mediu de lucru pozitiv și să rezolve conflictele în mod eficient. În al doilea rând, oamenii cu un EQ ridicat sunt capabili să comunice clar și concis, atât verbal, cât și nonverbal. De asemenea, sunt buni ascultători și sunt capabili să empatizeze cu ceilalți.
„Inteligența emoțională poate ajuta oamenii să ia decizii mai bune prin luarea în considerare a impactului emoțional al deciziilor lor. Totodată, oamenii cu un EQ ridicat sunt mai capabili să gestioneze stresul și să facă față presiunii prin construirea unui consens și prin colaborarea cu ceilalți”, menționează profesorul.
Eugeniu Țurcan, psihoterapeut și psiholog clinician la American Medical Center (AMC), consideră că inteligența emoțională se referă la capacitatea unui individ de a percepe, interpreta, demonstra, controla, evalua și utiliza emoțiile proprii. Scopul constă în comunicarea și relaționarea cu ceilalți într-un mod cât mai eficient și mai constructiv. Inteligența emoțională înseamnă și abilitatea de a recunoaște emoțiile celorlalți și de a le gestiona corect.
„Abilitatea de a exprima și de a controla emoțiile este deosebit de importantă în plan personal și profesional pentru menținerea echilibrului, a sănătății emoționale și pentru obținerea succesului în viață”, subliniază doctorul.
„Ne strângem ca un puzzle”
Psihoterapeutul de la AMC menționează că promotorul conceptului modern de inteligență emoțională, Daniel Goleman vorbește despre cinci componente principale ale acesteia. Este vorba despre autocunoaștere ca abilitate de a identifica propriile emoții și de a le recunoaște și autostăpânirea, adică abilitatea de a regla și controla emoțiile în mod eficient. Urmează motivația ca abilitate de a utiliza emoțiile în mod constructiv, în vederea atingerii obiectivelor, precum și empatia, abilitatea de a înțelege emoțiile și perspectivele celorlalți. Nu în ultimul rând, sunt importante abilitățile sociale de a înțelege și a de influența emoțiile în relațiile cu ceilalți.
Potrivit lui Eugeniu Țurcan, a gândi înainte de a acționa este un element esențial. „Oamenii inteligenți emoțional știu că trebuie să acționeze, știu că emoțiile sunt puternice și intense, dar și că nevoia de controlare a impulsurilor este acerbă. Nu doar constrângerile sociale sunt cele care dictează în această direcție, este vorba de temperarea conștientă a impulsurilor venită din complexitatea înțelegerii și raționamente corecte”, subliniază specialistul.
Domeniul afacerilor, marcat de schimbări rapide și frecvente, necesită implicarea unei persoane care poate să formeze o echipă rapid și eficient, să interacționeze cu oamenii, să comunice într-un mod neechivoc proiectele și să obțină un rezultat maxim. Acest lucru este posibil dacă persoana are un nivel adecvat al inteligenței emoționale.
Din acest motiv, în domeniul afacerilor, inteligența emoțională are un impact considerabil, pentru că presupune conștientizarea emoțiilor, sentimentelor și nevoilor proprii, care se extinde apoi și asupra celorlalți. Persoanele cu inteligență emoțională dezvoltată și conștientizată pe deplin prezintă și o empatie asociată, venită din comprehensiunea modului în care am reacționa daca ne-am afla în aceeași situație.
Diferența dintre performanță și mediocritate
În ce-i privește pe lideri, inteligența emoțională constituie aproape 90% din ceea ce îi deosebește pe liderii de mare performanță de cei mediocri. „După cum ne spune și Daniel Goleman, inteligența emoțională este esențială pentru a ajunge pe cel mai înalt palier profesional și a rămâne acolo în orice domeniu. Emoțiile, la fel de bine ca și inteligența cognitivă, joacă un rol dominant în creșterea performanței, a productivității și în îmbunătățirea climatului la locul de muncă”, susține psihologul.
Inteligența emoțională a fost pusă în relație cu o serie de abilități și comportamente din sfera managerială. Printre acestea este și nivelul de stres. Conform majorității studiilor, un nivel ridicat al inteligenței emoționale este predictor al unei performanțe ridicate în condiții de stres. Inteligența emoțională indică și un nivel ridicat de robustețe emoțională, prezența unor stiluri mai eficiente de gestionare a stresului și, în general, al unei sănătăți mintale bune.
Emoțiile joacă un rol crucial și în procesele de negociere, dar ele sunt adesea trecute cu vederea sau subestimate. În mediul de afaceri, oamenii sunt conduși de emoții în procesul de negocieri, acestea influențându-le deciziile și, în cele din urmă, determinând rezultatul. Înțelegerea și gestionarea emoțiilor pot spori mult eficacitatea strategiilor de negociere, conducând la acorduri mai favorabile pentru toate părțile implicate.
„Așadar, inteligența emoțională în negociere este foarte important, dat fiind că recunoașterea propriei stări emoționale contribuie la un control mai bun al reacțiilor și la luarea unor decizii raționale în procesul de negocieri”, subliniază Eugeniu Țurcan.
Declanșatorul poate fi oprit
Inteligența emoțională în negocierile de afaceri presupune și deprinderea de monitorizare a propriilor emoții și identificarea factorilor declanșatori ai unor reacții emoționale necorespunzătoare, care ar putea pune in pericol rezultatul negocierilor. Din acest motiv, e bine să fie completat un jurnal al emoțiilor în negocieri.
De asemenea, inteligența emoțională favorizează evaluarea declanșatorilor răspunsurilor emoționale proprii. „De exemplu, dacă există tendința de a fi defensiv atunci când cineva îți pune la îndoială expertiza, reamintește-ți în prealabil că este o tactică obișnuită de negociere și nu un atac personal. Emoțiile pot influența judecata și pot conduce la decizii impulsive, din acest motiv, abilitățile de gestionare a emoțiilor sunt importante pentru a înțelege unde-i punctul în care este nevoie de o pauză”, spune psihoterapeutul.
Până la urmă, este vorba despre o abilitate
Inteligența emoțională este o abilitate, iar abilitățile pot fi îmbunătățite prin practicarea corecta a unor exerciții și tehnici specifice situațiilor și contextului de viață sau de muncă al persoanei. Puține persoane sunt capabile de o astfel de performanță obținută în mod natural.
„Ne putem perfecționa inteligența emoțională dacă ascultăm nevoile celor din jur, fără a omite componenta limbajului non-verbal, empatizăm și ne poziționăm în situația celorlalți pentru a înțelege mai bine prin ce trec și cum îi putem ajuta, dar și dacă reflectăm mai profund asupra emoțiilor și deciziilor luate, evaluând rolul jucat de emoțiile celorlalți”, afirmă specialistul.
Dezvoltarea inteligenței emoționale poate începe prin acumularea cunoștințelor, împreună cu un ghidaj clar al acțiunilor. Pentru aceasta, trebuie să fie formate deprinderi comportamentale clare de identificare a propriilor emoții. Urmează conștientizarea emoțiilor celorlalți de diferențiere dintre gânduri și emoții. Acest lucru este relevant, pentru că gândurile influențează direct emoțiile pe care le simțim, iar modul în care reușim să gestionăm gândurile ne ajută să gestionăm stările emoționale.
Există mai multe modalități prin intermediul cărora putem dezvolta inteligența emoțională. Este vorba despre automonitorizare și conștientizare, adică concentrarea asupra senzațiilor care se simt în corp atunci când apare o emoție. De asemenea, practica reflexivă, adică dezvoltarea abilităților prin metoda încercărilor și erorilor, reflecție și feedback de la alții.
„Totodată, putem să menționăm reevaluarea cognitivă, să analizăm gândurile proprii în raport cu procesul de realizare a scopurilor, atitudinile despre reușite, provocările și nereușitele. Nu în ultimul rând, strategiile de autoreglare – folosirea diferitelor tehnici de autoreglare emoțională precum, monologul interior, activitatea fizică pentru a face față emoțiilor puternice sau nivelului crescut de stres”, concluzionează psihoterapeutul.
Cum măsurăm?
Un nivel scăzut al inteligenței emoționale generează multiple provocări în viața de zi cu zi, mai cu seamă în domeniul afacerilor. Aceasta se datorează faptului că un astfel de manager va tinde să impună reguli rigide, urmărind o structură prestabilită, fără a se adapta la circumstanțe, ceea ce va determina multiple pierderi și riscuri pentru dezvoltarea afacerii. De asemenea, un nivel scăzut al inteligenței emoționale poate genera niveluri ridicate de anxietate și stres în raport cu afacerea și provocările zilnice care intervin în menținerea și gestionarea acesteia. Un indice de inteligență emoțională scăzută a fost legat de propensiunea către violența fizică, consum de droguri sau de alcool în exces.
Măsurarea inteligenței emoționale poate fi realizată doar în baza analizei și măsurării nivelului de dezvoltare a componentelor acesteia. Se face prin intermediul testelor cu întrebări relevante, apoi evaluarea răspunsurilor pe baza unui criteriu de corectitudine. Testele relevante care să măsoare coeficientul de inteligență emoțională sunt testul de inteligență emoțională Mayer-Salovey-Caruso (MSCEIT). Acesta este format din opt sarcini, două pentru fiecare din cele patru ramuri ale modelului inteligenței emoționale.
Eugeniu Țurcan menționează și testul lui Goleman pentru inteligența emoțională. Acesta din urmă este alcătuit din zece întrebări, câte doua pentru fiecare componentă a inteligenței emoționale, cu câte patru variante de răspuns.
„E foarte bine să identificăm emoțiile de fiecare dată, să ne întrebăm cum se vor simți angajații în legătură cu această interacțiune? Emoțiile sunt un instrument a cărui utilizare trebuie să fie chibzuită, înțeleasă și gestionată coerent”, conchide psihologul.
