După ani de dezvoltare lentă, munca de acasă este brusc acceptată și chiar pare să devină o normă pentru diverse afaceri. Vedem această practică în educație, unde cursurile online sunt tot mai populare. Le vedem chiar şi în politica de administrare, de exemplu în guvernarea UE, care încearcă să utilizeze această criză pentru a revizui bugetul şi pentru crearea unei Europe îndreptată spre ecologie și spre digitalizare.

Fiecarea organizație constă din persoane care îndeplinesc anumite sarcini în cadrul unei structuri pentru o recompensă. În mod normal, aceiași oameni au un program de lucru şi o listă de task-uri pe care trebuie să le îndeplinească.

Însă anul 2020 vine cu schimbări, iar accentul este pus nu pe cele 8 ore lucrătoare, pe spaţiul unde activează angajatul, dar pe cunoştinţele lui, oferindu-i libertatea de care are nevoie pentru a genera idei noi. Cu alte cuvinte, în timp ce multe lucruri se bazează pe modul de performanță de zi cu zi, o criză poate crea astfel o organizație mai flexibilă, care trebuie să se reinventeze.

Acest lucru este binevenit și explică mecanismul prin care o criză facilitează schimbarea și reînnoirea. Pentru a o aplica în practică, putem identifica trei motive cheie pentru care o criză precum cea actuală este momentul ideal pentru schimbare: un motiv practic, unul psihologic și unul social.

• Motivul practic

Primul motiv pentru care criza este un motor atât de important pentru schimbare, este unul foarte pragmatic: oricum trebuie să vă schimbați.

Majoritatea oamenilor nu sunt flexibili la schimbări. Lucrurile noi le tulbură locurile de muncă, le creează incertitudine și le scoate din zona de confort. Dezavantajele sunt clare și nu există niciun motiv semnificativ de a te opune schimbarii. Aceasta înseamnă că, atât timp cât lucrurile se desfășoară în mod normal, schimbarea este o adevărată provocare.

Criza impune însă aceste schimbări. Pur și simplu, trebuie să te adaptezi pentru a supraviețui. Aceasta înseamnă că schimbarea se va produce aproape instantaneu. Unele dintre aceste modificări pot fi temporare și poți renunța la ele odată ce vârful crizei va trece.

Liderii inteligenți fac însă schimbări pe termen lung. Ei nu fac doar remedieri temporare, ci folosesc criza ca o oportunitate de a restarta organizația într-un mod care să o facă mai potrivită pentru viitor - oricum trebuie să se schimbe. Deci, de ce să nu o facem corect.

• Motivul psihologic

Un al doilea motiv pentru care aceasta și alte crize sunt factori atât de importanți pentru schimbare este unul la nivel psihologic. Faptul că o organizație trebuie să facă schimbări are un efect asupra minții oamenilor și, în special, asupra capacității lor de a-și imagina posibilitatea modificărilor. În timpul crizei, ei văd brusc că ceva ce au luat de la sine și despre care nu au crezut că ar fi posibil să se întâmple se poate schimba, de fapt.

Acesta este un efect important, cu un posibil impact pe termen lung. Odată ce criza s-a încheiat și organizația revine la un mod normal de activitate, conceptul schimbării se păstrează în memorie ca un lucru natural. Timp de cel puțin doi ani putem face referinţă la criză și le putem aminti oamenilor că schimbarea a fost posibilă la acea vreme. Și că, dacă a fost posibil atunci, este posibil și acum.

• Motivul social

Al treilea motiv pentru care criza este un motor-cheie al schimbării are un caracter social. În timpul crizei, oamenii se simt mai conectați unul cu celălalt. Vechile dispute și dezacordurile trec pe fundal și oamenii devin mai uniți în fața crizei. Acest lucru nu se aplică și în cazul crizelor de amenințare, al celor care provoacă panică generală, cum ar fi pe o navă care se scufundă. În acele situații, oamenii se gândesc doar la ei și la cei dragi. Dar sub altă formă , cum ar fi COVID-19, vedem această schimbare clar.

Efectul social are o durată scurtă. Sentimentul de conectare și disponibilitatea de a rezolva problemele se acumulează rapid în primele faze ale crizei, dar, odată ce criza pare să se termine, se evaporă rapid și el. Și odată ce se evaporă, impulsul se pierde.

Având în vedere actuala criză, acesta pare să fie punctul în care ne aflăm în prezent. Acum, în majoritatea țărilor, apogeul crizei pare să se termine, și apar dispute și dezacorduri vechi. Acest lucru sugerează că, excluzând cazului în care numărul persoanelor infectate crește din nou, impulsul acestei crize particulare este deja terminat, dar întotdeauna există o următoare criză de care să profităm.