Deși se confruntă constant cu multe riscuri și provocări, agricultura  este un domeniu favorabil dezvoltării unor afaceri profitabile. Directorul NGA Contabilitate, Ana NICOLAESCU, care cunoaște îndeaproape sectorul agricol, compania sa având mai multe afaceri agricole în gestiune, consideră că cheia succesului în domeniu constă în planificarea corectă a resurselor aflate la dispoziție: financiare, umane și naturale.

Ion Chișlea

Potrivit ei, managerii afacerilor agricole sunt considerați în mod tradițional cel mai puțin inițiați în planificarea și gestiunea financiară, cauzele având rădăcini încă în perioada desființării colhozurilor și privatizării pământului.

„Renunțarea la planificare în agricultură a fost o greșeală”

Directoarea NGA Contabilitate spune că după desființarea colhozurilor  predomina opinia că planificările nu mai sunt bune, mulți fermieri renunțând la ele. Da, se mai planificau anumite achiziții de chimicale, semințe, dar a fost uitată axioma activităților agricole: planificarea asolamentului în agricultură reprezintă cheia succesului. Pământul aici este resursa de bază și trebuie utilizat rațional. Marea majoritatea a fermierilor nu țin cont însă de această regulă, semănând culturi, care sărăcesc solul, mai frecvent decât permit legile agriculturii. „Deși obțin un oarecare profit, ei reduc în final fertilitatea solului.  Dacă se vinde bine, spre exemplu, floarea soarelui, cu această cultură sunt  semănate o prea mare parte din suprafețe, fără să se țină cont de asolament, de zonă, de calitatea solului. Aceeași situație este frecventă și în cazul  plantațiilor multianuale. Deși acestea necesită investiții destul de mari, mulți fermieri le sădesc fără a ține cont de  zona climatică, de pantă, de componența solului. Acești factori sunt însă  determinanți pentru a avea succes în agricultură”, menționează directoarea. Totodată, ea subliniază necesitatea planificării resurselor umane și a planificării financiare.

Totuși, potrivit managerei, există un număr (relativ redus) de  fermieri, care își planifică activitatea până la începerea anului, asigurându-și un confort financiar până la prima recoltă, până la prima vânzare. „Planificarea financiară nu ține numai de timp, ci și de prioritatea plăților, de înțelegerile cu furnizorii privind termenul de achitare, de plata salariilor, care trebuie făcută la zi dacă nu vrei să-ți pierzi angajații”, subliniază Ana Nicolaescu.  

Afacere mare pe o suprafață mică  

Drept exemplu al gestionării corecte a resurselor în agricultură ea ne aduce o companie, specializată în horticultură pentru care NGA prestează servicii de contabilitate. Pornind de la structura suprafețelor, care este destul de echilibrată, afacerea este planificată astfel încât să asigure ciclicitatea lucrărilor. Asta permite, în primul rând utilizarea rațională a resurselor umane, care sunt angajate permanent în lucrările agricole. Nu doar în unele perioade „de vârf” cum se practică, de regulă la noi, atunci când există suprasolicitare de forță de muncă, iar restul anului oamenii sunt trimiși acasă.  Astfel, compania, care deține plantații de 120 de hectare, asigură cu locuri de muncă bine plătite 80 de angajați, antrenați în lucrări pe tot parcursul anului. Așa cum este vorba de plantații de fructe diferite, recoltarea are loc din iunie până în noiembrie. Apoi, în perioada rece, angajații sunt antrenați în activități de tăiat, apoi în lucrările de primăvară etc. Este un exemplu cum planificarea resurselor umane și a suprafețelor asigură o planificare financiară bine pusă la punct.  

În fiecare sector, planificarea resurselor este diferită. Spre exemplu, necesarul de forță de muncă în horticultură este de 10-15 ori mai mare decât în cazul culturilor anuale.

„În spatele istoriilor de succes, stau oameni de succes, care conștientizează ce înseamnă agricultură, își pot asuma responsabilitățile dar și le pot delega atunci când este necesar. Nu poate un agricultor să fie și agronom, și inginer, și proiectant, de exemplu, de plantații multianuale, să fie și director financiar. Și atunci trebuie să cunoască la ce specialiști să apeleze, cu cine își formează echipa”, menționează directoarea NGA Contabilitate.

Reticența pentru inovații, o altă meteahnă a agricultorilor

Referindu-se la greșelile fermierilor, Ana Nicolaescu spune că o abordare greșită reprezintă reticența agricultorilor de a utiliza inovațiile. „Fermierii noștri nu sunt gata să treacă la o agricultură care să conserveze solul și resursele de apă, cum ar fi practicile no-till sau mini-till. Ei nu sunt gata să treacă la drone. Ei nu sunt gata să treacă la sistemele de gestionare prin GPS. Este vorba de tehnologiile, care și-au demonstrat eficiența în agricultură, sporesc productivitatea, reduc costurile și majorează profiturile”, spune directoarea. Ea sfătuiește fermierii să nu vadă inovațiile ca cheltuieli ci ca investiții. Planificate corect, acestea aduc beneficii pe terme lung.

Altă recomandare ține de sustenabilitate, grija față de mediu. „Agricultorul trebuie să conștientizeze că toate pesticidele, toate erbicidele utilizate nerațional în agricultură, reprezintă  factorul numărul unu, care poluează mediul. Ele se  răsfrâng ulterior și în calitatea produsului”, menționează directoarea.

Planificați pe termen lung

Ana Nicolaescu recomandă  fermierilor să-și planifice afacerile pe termen lung. Și asta deoarece ciclul de producție în agricultură este mult mai lung față de alte sectoare. Dacă în comerț rotația resurselor poate dura câteva zile, în  agricultura aceasta durează până la nouă luni. În condițiile când ai un ciclul de producție atât de lung, se impune necesitatea bugetării la început de sezon.

Cum se repartizează bugetul? „După încheierea anului financiar, trebuie de văzut ce resurse bănești obținute din vânzarea producției sunt la dispoziție, ce stocuri de produse rămase există, trebuie de evaluat și potențialul vânzărilor, în prima perioadă. Se estimează exact lucrările ce urmează a fi făcute și cu ce le asigurăm. Astfel înțelegem ce și unde urmează să investim. Dacă avem suficiente resurse proprii, e foarte bine, dacă nu, ne credităm”, punctează Ana Nicolaescu.  

Managera spune că fermierii trebuie să mizeze în ultimul rând pe suportul statului. „Banii care vin pe subvenții, trebuie tratați ca un bonus, ca o rezervă la care nu umblăm, decât în cazuri excepționale. E la fel ca în finanțele personale, 10% acestea trebuie să le pui deoparte, pentru „zile negre”. Subvențiile care vin de la stat, ar fi rezerva companiei pentru necesități urgente, situații neprevăzute”, spune ea.

Și această regulă nu trebuie să depindă de mărimea afacerii. „Contează modalitatea de abordare. Afacerea mare își face rezervă mare, cea mică și face rezervă mică, însă ea trebuie făcută neapărat. În final, dacă îți gestionezi corect afacerea agricolă, ținând cont de toate detaliile, chiar și fiind mic poți fi mai eficient decât o afacere mare, însă dezorganizată”, conchide directoarea NGA Contabilitate.