Globalizarea fără limite a luat sfârşit. Este o declaraţie controversată din motive evidente, de la schimbările post-pandemie din lanţurile internaţionale de aprovizionare complexe până la decuplarea SUA de China. Este greu de imaginat o resetare la mentalitatea neoliberală din anii 1990, chiar dacă Joe Biden câştigă alegerile prezidenţiale din SUA sau dacă UE va trece printr-o nouă etapă de coeziune amplificată ca răspuns la pandemie.

Este mai probabil ca lumea să devină tripolară - sau cel puţin bipolară - cu mai multă regionalizare în comerţ, migraţie şi chiar în fluxurile de capital. Există tot felul de motive pentru ca aceste schimbări să se întâmple, unele tulburătoare (naţionalismul în creştere) şi altele benigne (dorinţa pentru economii locale mai rezistente şi mai incluzive).

De aici rezultă o întrebare considerată controversată - in­trăm într-o lume postdolar? Poate părea o întrebare cu un răs­puns evident, având în vedere că mai mult de 60% din rezervele valutare ale lumii sunt în dolari, monedă de asemenea utilizată pentru marea majoritate a comerţului global. Decizia recentă a Rezervei Federale a SUA de a sprijini pieţele dolarului din afara SUA ca răspuns la criza produsă de pandemie a dat un impuls suplimentar dominanţei globale a monedei americane.

Drept urmare, mulţi oameni vor spune că „nu poţi lupta cu Fed“. Dominaţia sistemului bancar din SUA şi a lichidităţii în dolari, ambele susţinute de Fed, vor conferi dolarului american supremaţie de necontestat la nesfârşit în sistemul financiar global şi pe pieţele de capital.

Alţii susţin că „nu poate fi înlocuit ceva ce există cu nimic“. Prin aceasta, ei vor să spună că şi dacă China, Rusia şi alte ţări emergente (precum şi unele state mai bogate cum ar fi Germania) ar dori să se îndepărteze de dominaţia dolarului, nu au alternative reale. Această dorinţă este deosebit de accentuată într-o lume care se foloseşte din ce în ce mai mult de politicile financiare ca de nişte arme. Pot fi luate în considerare manevrele recente prin care Beijingul şi Washingtonul încearcă să reducă implicarea sectorului privat pe pieţele de capital ale celuilalt. Cu toate acestea, euro, care reprezintă aproximativ 20% din rezervele globale, nu se poate compara în ceea ce priveşte lichiditatea şi există încă îndoieli mari cu privire la viitorul zonei euro. Piaţa aurului este mult prea strânsă, după cum o demonstrează faptul că acum este practic imposibil de cumpărat fizic acest metal.

Sursa: zf.ro