Numărul persoanelor sărace din țara noastră depinde de cum acestea sunt numărate. Sărăcia se calculează conform unor indicatori, iar indicatorii se bazează pe așa-numitul prag al sărăciei. Aceste lucruri au fost explicate în cadrul emisiunii Morari.live de către Dorin Vaculovschi, doctor în economie, șef catedră Management Social, ASEM. „Pînă nu demult, dacă noi vorbim despre SCERS (Strategia de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei), care a determinat o metodologie de măsurare a sărăciei, pragul sărăciei ar fi de aproximativ 1400 de lei. Această metodologie a fost aprobată în 2004. Dacă am fi calculat și în prezent sărăcia după SCERS, am fi avut astăzi cam 7,5% de oameni săraci.”, a explicat doctorul în economie. Dorin Vaculovschi a mai spus că din cauza că Republica Moldova nu poate avea o rată a sărăciei mai joasă decît în țările dezvoltate, în 2019 s-a adoptat o altă metodologie de calcul a sărăciei. „În 2019 s-a luat decizia de a schimba metodologia de calculare a pragului sărăciei. Potrivit noii metodologii, pragul sărăciei este acum undeva 2200 de lei. Potrivit acestei metodologii, rata de sărăcie din Republica Moldova este de aproximativ 26%.”, a punctat profesorul universitar. Vaculovschi a mai spus că sărăcia este un fenomen multidimensional, iar oamenii au tendința să îl interpreteze după propriile convingeri, din punct de vedere economic, social, comportamental sau politic. „Dacă utilizăm componenta politică, guvernarea nu poate niciodată aproba un prag al sărăciei, dacă ea nu poate garanta o minimă protecție socială acelor oameni. Exemplu este anul 1998, cînd s-au făcut primele încercări de măsurare a sărăciei. Un demnitar din acea perioadă a ieșit la tribuna parlamentară și a declarat că în țară, rata de sărăciei este de 80%. Brusc acest lucru s-a șters, iar în următoarea guvernare, rata de sărăcie a devenit de 24%, fiindcă s-a schimbat pragul sărăciei. Asta s-a întîmplat pentru ca guvernarea să facă față în ceea ce privește asigurarea protecției sociale persoanelor aflate sub pragul sărăciei. Combaterea sărăciei este un proces redistributiv, să ei de la unii ca să dai la alții.”, a punctat doctorul în Economie. Vorbind despre anul 1998. Dorin Vaculovschi a mai menționat că atunci am asistat la un proces de ruralizare a Republicii Moldova, cînd oamenii au plecat masiv în sate, deoarece acolo e mai ușor de supraviețuit. Conform expertului IDIS Viitorul, Veaceslav Ionița, după sau în timpul acestei ierni, am putea asista din nou la un asemenea fenomen de ruralizare.