Analistul agricol american și, în același timp, agricultor moldovean Kelsey Walters a calculat pierderile suportate de agricultorii moldoveni din diferite regiuni ale țării din cauza interdicției de export a grâului.
Pierderile totale au depășit deja 100 de milioane de dolari, cel mai mult fiind afectați agricultorii din Ștefan-Vodă (- 6,2 milioane de dolari), Drochia (- 5,93 milioane de dolari) și Cahul (- 5,65 milioane de dolari), scrie logos.press.md.

"Moldova exportă în mod tradițional grâu, volumul producției depășind necesitățile interne", a spus analistul. În ultimii 9 ani, statisticile arată că doar 25% din recolta anuală este necesară pentru ca fiecare bărbat, femeie și copil din țară să poată mânca o jumătate de kilogram de pâine în fiecare zi. 

Interzicerea exportului de grâu pare a fi o încercare a guvernului de a transfera povara prețurilor mai mari resimțite de consumatori asupra agricultorilor. Acest lucru amintește de politicile autoritare sovietice privind fermele colective, mai degrabă decât de o industrie competitivă în care proprietarii privați trebuie să își ipotecheze casele de familie pentru a cumpăra echipamente și semințe. De asemenea, părțile interesate ar trebui să se întrebe ce rol joacă întreprinderea de stat Franzeluța în lobby-ul pentru interzicerea exporturilor de cereale, în loc să ceară guvernului subvenții pentru pâine."

Potrivit lui Kelsey Walters, morile de făină, brutăriile și producătorii de alcool, care sunt concentrate în principal în Chișinău, beneficiază de un preț artificial scăzut al cerealelor, în condițiile în care prețul grâului în România este dublu față de cel din Moldova. Fermierii români pot exporta cereale în vrac cu 0,41 dolari pe kilogram, în timp ce fermierii moldoveni abia pot vinde un camion de grâu, obținând aproximativ 0,23 dolari pe kilogram, susține ea.

"Excluzând alți factori și luând în considerare doar impactul interdicției guvernamentale de a exporta, fermierii au pierdut deja peste 100 de milioane de dolari. Aceasta reprezintă o pierdere medie de 110.000 de dolari pentru fermele mici și mijlocii care angajează în medie 30 de lucrători și o salarizare care îi costă aproximativ 70.000 de dolari pe an. Moldova este saturată de cereale. Chiar și cele mai mari depozite de cereale și comercianți sunt pregătiți să cumpere doar 10% din ceea ce cumpărau înainte de impunerea interdicției de export. Fermierii sunt îngroziți de perspectiva de a vinde doar 10% din recoltele lor pentru doar ½ din preț", a scris analistul.

Politica de interzicere a comerțului liber și de păstrare a tuturor stocurilor de cereale în Moldova mută presiunea publică pentru inflația alimentară de la politicieni la afacerile rurale, menținând orășenii mulțumiți cu prețuri artificial de mici pentru prăjiturile din Chișinău, susține americanul.

Kelsey Walters provine dintr-o familie de șase generații de fermieri. A venit în Moldova din Oklahoma ca voluntar al Corpului Păcii. Aici l-a întâlnit pe viitorul ei soț, Yuri. Acum au doi copii și 6.000 de hectare de teren arabil la granița cu Ucraina, unde cultivă grâu, porumb, orz și floarea-soarelui. În cadrul fermei lucrează 35 de angajați.