Scumpirea energiei cauzată de crizele suprapuse din ultimii câțiva ani se arată a fi un fenomen pe termen lung. Tot mai multe voci cu autoritate în domeniul energetic, manageri, experți, miniștri sunt de părere că vremea energiei ieftine a trecut, iar lumea trebuie să se adapteze la noile realități. Dacă în anul trecut și în anul curent, fiind lovite de șocul deficitelor artificiale și al scumpirilor provocate în contextul războiului din Ucraina, țările s-au condus, mai degrabă, de principiul „ne descurcăm cum putem”, unica soluție sustenabilă pe termen lung în ce privește optimizarea costurilor cu energia rămâne trecerea la energia regenerabilă. Și pentru companii, inclusiv pentru cele moldovenești, singurele opțiuni în noul context energetic rămân a fi optimizarea consumului și înlocuirea energiei din resurse fosile cu cea din surse regenerabile, de dorit de producție proprie.

Cel mai mult au avut de suferit companiile energofage, unde ponderea costurilor energiei este semnificativă.

Șocul costurilor energetice, soldat cu „victime”

În vara anului trecut, costul resurselor energetice ale Fabricii de Sticlă din Chișinău a ajuns să reprezinte jumătate din cheltuielile de producție, după ce costurile gazului pe care l-a consumat au crescut cu 498% de la sfârșitul anului precedent.

Potrivit administratorului întreprinderii, Ion Covrig, dacă la finele lui 2021 ponderea plăților pentru gaz în costurile de producere ale fabricii era de 14%, la mijlocul lui 2022 aceasta reprezintă 42%. Împreună cu costurile pentru energia electrică, s-a ajuns la o pondere a resurselor energetice de circa 50% în totalul costurilor. Au crescut și prețurile materiei prime, dar și salariile angajaților. În total, costurile de producere ale fabricii s-au majorat, potrivit lui Ion Covrig, cu circa 100%, întreprinderea fiind nevoită să majoreze prețul producției finite cu 20%. Cu toate acestea, întreprinderea s-a descurcat destul de bine, la mijlocul anului înregistrând un profit de 36 milioane de lei. Situația a fost mai dramatică în cazul fabricii de cărămidă din Chișinău, Macon, care a fost nevoită în toamnă să-și suspende activitatea din cauza că nu făcea față competiției. Cea mai mare pondere în structura costului producției finite a fabricii o reprezintă costul gazului, iar scumpirea acestuia până la aproape 30 de lei pentru un metru cub a crescut puternic costurile generale de producere. Așa cum principalul competitor al Macon – fabrica de cărămidă din Tiraspol – plătea un tarif la gaz de vreo 20 de ori mai mic, întreprinderea din Chișinău nu a mai făcut față competiției, chiar dacă a optimizat costurile cât a putut.

Și industria mezelurilor a fost lovită

Costurile energetice au afectat direct și industria de procesare a cărnii. „Efectele scumpirilor s-au răsfrânt direct asupra majorării costurilor de producere, dar cel mai grav a fost să depășim momentul de incertitudine pentru partea de previziune a costurilor. Aici nu mă refer la previziuni pe termen mediu, dar la cele de termen scurt sau chiar imediat”, povestește Ludmila Gogu, directorul general al fabricii de mezeluri Rogob. Așa cum resursa energetică este parte a costurilor pentru toate industriile conexe celei de procesare a cărnii, majorările la toți furnizorii sateliți ai fabricii de materii prime – condimente, ambalaj, logistică –s-au răsfrânt practic imediat asupra noastră: „Costurile pentru energia electrică au crescut cu 55% în costul unui kg de produs fabricat, cele pentru gazele naturale – cu 270,5%, iar costurile pentru combustibili – în medie cu 49%”, relatează directoarea Rogob. În final, ca răspuns la scumpirile resurselor energetice și creșterea prețurilor la materia primă, toți operatorii industriei de procesare a cărnii au recurs la unele ajustări ale prețurilor de vânzare. „Ținând cont de puterea de cumpărare redusă a consumatorilor, dar și de perioada grea de trecere a sezonului de iarnă, am ajuns să reducem la maxim profitabilitatea pe unele poziții de produse, doar pentru a menține volumul de vânzări, gradul de ocupare a resursei umane, dar și gradul de utilizare a echipamentului tehnologic”, spune Ludmila Gogu. 

Sudzucker Moldova s-a pregătit din timp

În ciuda creșterii fără precedent a prețurilor la gaze, achiziția la timp a păcurii în 2022 și 2023 a permis fabricii de zahăr Südzucker Moldova să-și optimizeze costurile și să-și asigure competitivitatea pe piețele regionale.Totuși, datorită energofagiei sale, industria zahărului a devenit și ea printre cele mai vulnerabile la creșterea prețurilor la energie, iar partenerii agricoli au rezistat cu greu. Pentru a-i ajuta, Sudzucker Moldova a făcut totul pentru a se asigura că ei vor obține profituri tangibile la sfârșitul anului. „Având în vedere randamentul mediu predominant, îndemnizațiile pentru costul sfeclei de zahăr din contract le-au permis agricultorilor să compenseze creșterea costurilor”, relatează Alexander Koss, speakerul Comitetului de Conducere al Südzucker Moldova.

Cu toate acestea, el spune că, în general, creșterea bruscă a costului energiei și al altor resurse pune și ramura sfeclei de zahăr în fața dilemei „a fi sau a nu fi”, iar  participanții ei au nevoie de sprijinul statului.Totodată, din cauza creșterii puternice a prețurilor, puterea de cumpărare a populației și cererea a scăzut. În consecință, și volumul vânzărilor și cifra de afaceri ale companiei au scăzut.

Și Premier Energy Distribution a fost afectată

Creșterea prețurilor la energie a avut o influență semnificativă și asupra consumatorilor distribuitorului de energie electrică, întreprinderea cu capital străin Premier Energy Distribution, după ce prețul de furnizare a energiei pentru consumatorii casnici s-a dublat de la sfârșitul anului 2021, când era de 1,51 lei/kWh, până la 2,99 lei/kWh în prezent. Mai mult ca atât, în calitate de consumatori de energie, a fost afectată și compania. „Rețeaua de distribuție are un consum tehnologic de energie de circa 8%, adică aproximativ 240 MWh pe an, care derivă din circuitul energiei electrice prin conductoare și din procesele de transformare a nivelului de tensiune. Impactul nu a fost doar direct în energia achiziționată, ci și indirect, în măsura în care activitatea de afaceri, fie că este vorba despre agricultură, industrie și comerț, necesită un consum de energie electrică pentru producerea de bunuri și furnizarea de servicii”, relatează Jose Luis Gomez Pascual, Country Manager al grupului de companii Premier Energy pentru Republica Moldova.

Potrivit acestuia, pe lângă scumpirea energiei, distribuitorul a fost afectat și de dublarea costurilor materialelor necesare pentru dezvoltarea, modernizarea și întreținerea rețelelor electrice: cabluri, contoare, transformatoare etc.

Compensațiile au amortizat impactul scumpirii energiei asupra inflației

Totuși, scumpirea fulminantă a resurselor energetice nu a avut un impact prea puternic asupra inflației datorită compensațiilor acordate consumatorilor. „Guvernul a ajutat doi ani la rând în sezonul rece, în limitele posibilităților bugetare, companiile autohtone cu compensații pentru gazele consumate. La nivel de guvernare, s-a stabilit să fie ajutate mai ales categoriile de populație cele mai vulnerabile. În acest scop, au fost mobilizate resurse externe fără precedent. De asemenea, din vara trecută, când toată Europa se pregătea de criza energetică, am îndemnat populația, inclusiv mediul de afaceri, să consume resurse energetice responsabil. Și nu doar din considerent de preț”, menționează Ministerul Energiei. Mai mult, trecerea SA Termoelectrica la funcționarea pe păcură în sezonul rece nu a generat alte valuri de scumpiri la agentul termic, apă caldă și energie electrică produsă de centrala electrică cu termoficare (CET) din Chișinău.  

Cum ne descurcăm în epoca energiei scumpe?

Dincolo de soluțiile de moment, pentru a trece de șocul scumpirilor, tot mai multă lume este conștientă că problema se arată a fi pe termen mediu și lung, iar companiile urmează să se adapteze la noile realități, în care nu rămâne loc pentru resurse energetice ieftine. 

„Este adevărat că, pe termen scurt, nu se prevede o revenire a prețurilor la nivelurile de dinaintea crizei. Totodată, trebuie să ne amintim că în această criză, Republica Moldova a început tranziția de la  modelul energetic anterior de dependență și captivitate în schimbul unor prețuri mici, determinate de o aliniere geopolitică, la o piață paneuropeană cu o securitate energetică sporită și o diversitate a surselor de aprovizionare, de promovare a energiei curate, dar și o creștere sau reducere a prețurilor de piață ca urmare a cererii și ofertei. Această tranziție a presupus un cost suplimentar pe termen scurt. Dar era necesar să fie efectuată mai devreme sau mai târziu”, spune Jose Luis Gomez Pascual.

Acesta afirmă că gospodăriile casnice și companiile trebuie să se orienteze spre economisirea energiei, așa cum s-a procedat iarna trecută. Asta presupune atât comportamente simple ce exclud risipa de energie și calcularea fiecărui kilowatt consumat în plus, cât și utilizarea unor tehnologii mai eficiente în ce privește consumul de energie electrică, gaz și căldură. „Așa cum se spune – și este adevărat: cea mai ieftină energie este cea care nu se consumă”, menționează managerul Premier Energy.

Și ministrul Energiei Victor Parlicov  susține că eficiența energetică trebuie să devină prioritatea numărul unu în următorii ani pentru toată lumea.

„Dacă managerii de companii vor să plătească mai puțin pentru resursele energetice, trebuie să scadă consumul, să instaleze echipamente eficiente energetic, să-și termoizoleze oficiile, să investească în surse de energie regenerabilă, inclusiv în baterii de înmagazinare a surplusului de energie produs”, menționează ministrul. Această misiune ar putea fi facilitată de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului și Agenția pentru Investiții și Plăți în Agricultură, care oferă ajutoare pentru energie regenerabilă, pentru retehnologizare și ecologizare. De asemenea, mai există instrumente financiare disponibile pe piață de la partenerii de dezvoltare pentru investiții în sporirea eficienței energetice a companiilor.

Cum văd autoritățile viitorul „energetic” al afacerilor moldovenești

Potrivit Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, Guvernul s-a angajat să transpună legislația europeană în domeniul energetic și de mediu (European Green Deal, Fit for 55, REPowerEU), să-și alinieze politicile cu Acordul de la Paris și Comunitatea Energetică. Astfel, la reuniunea Consiliului Ministerial al Comunității Energetice din decembrie 2022, Republica Moldova și-a asumat angajamentul ca până în anul 2030, să reducă emisiile nete de GES în comparație cu nivelurile din 1990 cu 9,1 Mtone CO2/ –  69,8%. De asemenea, a stabilit ca ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie în 2030 să constituie 27%. Totodată, programul de guvernare al Guvernului include măsuri coerente de accelerare a tranziției la economia circulară și economia verde și de adaptare a tuturor sectoarelor la efectele schimbărilor climatice, pentru a atinge obiectivul neutralității emisiilor de dioxid de carbon până în 2030.

„Întreprinderile trebuie să devină mai eficiente energetic. Dar, în același timp, în zona energiei verzi și a eficienței energetice se deschid și oportunități de investiții și de dezvoltare, oportunități în anumite sectoare precum construcții, inginerie, proiectare, transport electric”, menționează ministrul Parlicov.

Optimismul Premier Energy

Distribuitorul de energie electrică vede un viitor  cu multe avantaje din punctul de vedere al energiei pentru companiile moldovenești. „Republica Moldova și-a consolidat substanțial securitatea energetică în această perioadă. Sectorul gazelor a luat o întorsătură de 180 de grade. Acum țara are posibilitatea să cumpere gaze naturale din mai multe surse și prin diferite rețele de alimentare. În sectorul energiei electrice, această tranziție va mai dura câțiva ani până la dezvoltarea noilor interconexiuni electrice cu România, care vor contribui în mod esențial la diversificarea surselor de aprovizionare”, susține Luis Gomez Pascual. Totodată, el atrage atenția asupra necesității de a dezvolta energia curată, care să reducă dependența de combustibilii fosili. „Nu suntem fundamentaliști sau dogmatici pe tema energiei verzi, dar este adevărat că independența energetică a țării este în creștere, acest lucru fiind mai puțin dăunător mediului înconjurător. De aceea, este necesar să facem aceste schimbări pentru noi înșine și, totodată, pentru urmașii noștri”, menționează el.

Ce ar putea face statul?

Pentru a reduce costurile resurselor energetice și dependența de resursele energetice, în special de import, companiile urmează să adopte unele comportamente și decizii individuale, atât în privința consumului rațional de energie, cât și a utilizării unor tehnologii mai eficiente. „Trebuie să înțelegem că dependenţa de resursele energetice externe este o situaţie dificil de schimbat, cel puţin pe termen scurt şi mediu. Ceea ce poate face și ceea ce întreprinde statul în acest moment este să diversifice sursele: să stabilească noi piețe de aprovizionare cu energie și să creeze o rețea de acorduri de colaborare cu entități energetice la nivel regional european și chiar din Asia Centrală, așa cum se întâmplă în prezent”, susține managerul Premier Energy. Acesta consideră și mai importantă promovarea instalării centralelor de energie regenerabilă. „Opțiunile de autoconsum, pe lângă faptul că sunt ecologice, sunt și foarte profitabile din punct de vedere economic, mai ales cu schema actuală de „net metering” (până la 200 kW). În plus, pentru a permite dezvoltarea energiei regenerabile intermitente (eoliană, solară), este necesar să existe mecanisme, care să ofere flexibilitate sistemului energetic, fie că este vorba de echilibrarea centralelor sau de baterii pentru stocarea energiei. Promovarea energiei regenerabile necesită dezvoltarea acestui tip de mecanisme de echilibrare”, menționează el.

„Statul ar trebui să coopereze mai mult cu sectorul privat”

Luis Gomez Pascual consideră că, pentru a depăși criza energetică, statul urmează să se bazeze nu doar pe fondurile oferite companiilor de stat. „Acest model creează o schemă potrivită unei situații de criză, dar, totodată, favorizează o concurență neloială, care contribuie la creșterea influenței statului în unele instituții din sectorul energetic”, spune managerul. El este de părere că statul ar trebui să treacă la un model de cooperare cu sectorul privat, să atragă investitori străini și locali în acest proces, astfel încât să elimine condițiile de criză din trecut și actualul model ce prevede dependența structurală de fonduri de finanțare din exterior, acesta nefiind unul sustenabil.

„Promovarea unei participări mai mari a sectorului privat va aduce, cu siguranță,  eficiență și transparență, reducând dependența de ajutorul internațional și va permite crearea unei concurențe sănătoase pe piață, care duce la scăderea tarifelor de distribuție și a prețurilor de furnizare”, concluzionează Luis Gomez Pascual.

Directoarea Rogob consideră că cele mai importante masuri ce urmează să le întreprindă statul pentru a reduce costurile resurselor energetice este de a oferi un cadru de reglementare mai facil a inițierii și derulării proiectelor de energie regenerabilă. „De asemenea, includerea marilor companii consumatoare în lista subvenționării (în prezent, sunt subvenționate doar ÎMM-urile), va impulsiona mediul de afaceri să ia avantaje din utilizarea resurselor alternative de energie”, spune Ludmila Gogu. 

Energia regenerabilă, soluția la îndemână în moment de criză

Südzucker Moldova este unul dintre pionierii în dezvoltarea surselor alternative de energie în Republica Moldova. În 2015-2017, această companie a implementat cel mai mare proiect de Energie Verde din Moldova, în care a investit peste 14 milioane de euro. În cadrul acesteia, a fost construită o uzină la fabrica din Drochia, care produce 8,5 milioane de metri cubi de biogaz pe an din pulpă de sfeclă. Neavând analogie în Moldova, aceasta este cel mai mare furnizor de Energie Verde din țară. Capacitatea centralelor de cogenerare ajunge la 3,6 MW/h. Apa caldă de la aceste cogeneratoare este utilizată pentru încălzirea spațiilor centralei, precum și o sursă de energie termică pentru complexul de uscare al liftului filialei Agro-SZM. După o creștere bruscă a prețurilor la energie, sediile de producție și birourile Uzinei de zahăr Drochia și AGRO SZM au fost conectate la propria energie electrică „verde”, care s-a dovedit a fi de peste două ori mai ieftină decât cea de la furnizori. De remarcat aici că prețul pentru 1 kWh de energie electrică din biogaz nu este revizuit din momentul punerii în funcțiune a centralei, ceea ce nu motivează investitorii să dezvolte în continuare producția de bioenergie. În timpul tranziției producției de zahăr la utilizarea gazelor naturale, compania a păstrat în mod deliberat posibilitatea de funcționare a instalației cu păcură. La începutul anului 2022, având în vedere experiența tristă din 2021, când centrala a fost deconectată de la alimentarea cu gaze, compania a achiziționat păcură la prețuri competitive. Această abordare diversificată a furnizării de energie a făcut posibilă procesarea întregii cantități de sfeclă de zahăr la costuri mai mici decât utilizarea gazelor naturale la prețurile curente. „Inițial, Sudzucker Moldova a investit mult în modernizarea producției de zahăr, ceea ce i-a permis să reducă la mai mult de jumătate din costurile energetice ale întreprinderii”, spune Alexander Koss.

Orientarea spre propria „energie vedre”

Fabrica de mezeluri Rogob are în vedere propriile capacități de producere a  energiei „verzi”. Potrivit Ludmilei Gogu, aceasta nu va putea înlocui în totalitate resursele energetice tradiționale, dar, ca o reacție imediată la scumpirile resurselor energetice, s-a luat decizia de a instala un parc fotovoltaic cu capacitatea de 200 kW, care este dat în exploatare și acoperă 1/5 din consumul zilnic necesar în zilele însorite. „Planificăm să generăm minimum 1200 kW per 1 kW panou instalat, iar în viitorul cel mai apropiat, să extindem parcul fotovoltaic cu încă 500 kW. Deși investiția are o perioadă de răscumpărare de 3,5–4 ani, energia generată de panourile solare ne asigură o „autonomie” parțială față de resursele externe de energie și ne oferă un avantaj în reducerea „carbon footprint”, un indicator important pentru viitorul produselor destinate exportului, care este tot mai solicitat pe piețele dezvoltate si responsabile din punct de vedere ecologic”, spune directorul general al Rogob. De asemenea, ea menționează că este planificat un audit energetic al tuturor facilităților de producere pentru a determina punctele critice care urmează să fie îmbunătățite din punctul de vedere al consumului.

Cursul spre standardele europene de decarbonizare

Armonizarea legislației și a strategiilor referitoare la energie la standardele europene reprezintă și preocupările autorităților. Potrivit unui document de politici publice privind prioritățile în domeniul energetic pentru avansarea agendei de integrare europeană, elaborat de Călin Negură, director de program în cadrul think tankului Expert-Grup, obiectivul privind accelerarea procesului de integrare europeană sugerează necesitatea alinierii priorităților Republicii Moldova la nivelul ambițiilor strategice ale UE.

Expertul spune că un semnal important ce demonstrează conștientizarea provocărilor de a fi abordate a fost dat de autoritățile de la Chișinău prin crearea ministerului dedicat domeniului energetic. „Trebuie de remarcat rapiditatea cu care Ministerul Energiei a comunicat viziunea de dezvoltare pe termen mediu și prioritățile respective, care reies din Programul de activitate al Guvernului și corespund celor trei obiective generale strategice ale guvernului până în 2030. Mai mult, în contextul dezideratului de integrare europeană a fost anunțat și un obiectiv nou, pe termen lung – decarbonizarea economiei înainte de 2050, ceea ce corespunde ambiției Uniunii Europene de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050”, concluzionează Călin Negură. La 14 martie 2023, Comisia Europeană a venit cu propuneri de reformare a modulului de organizare a pieței energiei electrice „pentru a accelera dezvoltarea puternică a energiei din surse regenerabile și a elimina treptat gazul, pentru a reduce dependența facturilor consumatorilor de volatilitatea prețurilor la combustibilii fosili, pentru a proteja mai bine consumatorii de viitoarele creșteri ale prețurilor și de potențiala manipulare a pieței și pentru a face industria UE curată și mai competitivă”. La 15 decembrie 2022, Consiliul Ministerial al Comunității Energetice a aprobat țintele în domeniul energiei și climei pentru anul 2030. În ceea ce ține de energia regenerabilă, Republica Moldova și-a asumat angajamentul să atingă, până în 2030, o pondere de cel puțin 27% a energiei din surse regenerabile în consumul final brut. Însă pentru a atinge ținta asumată și pentru a crea premisele necesare în atingerea obiectivului de decarbonizare a economiei înainte de 2050, sunt necesare măsuri urgente și adecvate, ca să se asigure o creștere accelerată a ponderii energiei regenerabile și de integrare în rețea a noilor capacități până la finele acestui deceniu. Conform datelor publicate de Agenția pentru Eficiență Energetică, puterea totală instalată a capacităților de generare a energiei electrice din Surse de Energie Regenerabilă din 2018 până în 2022 a crescut de 3,3 ori, atingând valoarea de aproximativ 207 MW. Interesul investitorilor se atestă mai mult pentru tehnologiile intermitente – instalații eoliene și fotovoltaice de capacitate mică, care dețin o cotă de 85% din totalul capacităților instalate. De asemenea, un interes deosebit se atestă față de schema de sprijin „contorizare netă” 10, unde puterea totală instalată s-a triplat în 2022 față de anul 2021, înregistrând valoarea de aproximativ 33,5 MW.

Ce urmează în viitorul imediat

Trecerea la energia verde face parte din strategiile și planurile pe termen lung. Ce se va întâmpla însă în viitorul apropiat? În opinia expertului în energetică Sergiu Tofilat, nivelul ridicat al preţului la gaze şi implicit energie electrică este dictat de deficitul de gaze pe piaţa UE şi concurenţa cu piaţa asiatică pentru volumele de LNG (gaze lichefiate).

Potrivit aşteptărilor bursiere, deficitul de gaze se va menţine în următorii doi ani. Cotaţiile futures pentru anul 2024–2025 sunt cu peste 20% mai mari faţă de preţurile curente, însă în 2026 se aşteaptă o scădere a preţurilor. „Pentru a se adapta la creşterea preţului la resursele energetice, consumatorii şi autorităţile trebuie în primul rând să se axeze pe implementarea proiectelor de eficienţă energetică, în scopul reducerii consumului”, spune expertul. Totodată, pentru a creşte competitivitatea, afacerile din Republica Moldova trebuie să se focuseze pe diversificarea tipurilor de combustibili folosiţi și pe implementarea proiectelor proprii de eficienţă energetică. „Un rol important în privinţa competitivităţii preţurilor la producţia autohtonă îl are şi nivelul subvențiilor oferite de stat. La acest capitol, Moldova nu are suficiente resurse pentru a putea concura cu ţările UE. Este cazul să facem estimări şi să solicităm asistenţă externă. La fel, statul trebuie să-şi îndrepte eforturile pentru a crea o piaţă concurenţială la furnizarea gazului şi energiei electrice”, menționează Tofilat.

Ion CHIȘLEA