FMI ia în calcul un nou sprijin financiar pentru Republica Moldova
Fondul Monetar Internațional și-a exprimat disponibilitatea de a sprijini Republica Moldova și pe viitor. Declarația a fost făcută de șefa misiunii FMI, Alina Iancu, la finalul consultărilor desfășurate în Republica Moldova, în perioada 4-17 decembrie.
Alina Iancu a explicat că nefinalizarea unor reforme-cheie a dus la neacordarea de către Fond a ultimei tranșe de finanțare în valoare de circa trei miliarde de lei.
Totodată, ea spune că a discutat cu autoritățile despre posibilitatea de a oferi susținere Republicii Moldova și despre inițierea unor discuții privind o nouă rundă de asistență financiară.
Potrivit șefei misiunii, mai multe condiții prevăzute de program nu au fost îndeplinite. „Vorbim despre cheltuielile bugetare pentru anul 2025, dar și despre unele reforme de administrare publică și fiscale, incluse în condiționalitățileprogramului. A doua componentă ține de guvernanță, respectiv fortificarea instituțiilor publice. În acest context, ne referim la lupta împotriva corupției la nivel înalt”, a precizat Alina Iancu.
Concluzia generală a misiunii este că, după mai mulți ani de activitate economică anemică, influențată de efectele războiului dus de Federația Rusă în Ucraina și șocurile energetice repetate, în Republica Moldova, se atestă o recuperare treptată a creșterii economice. Procesul de aderare la UE și Planul de creștere oferă o oportunitate unică pentru stimularea productivității, accelerarea creșterii economice pe termen lung și îmbunătățirea nivelului de trai. Pentru valorificarea acestei oportunități, vor fi necesare reforme hotărâte care să ducă la eliminarea deficiențelor structurale, iar gestionarea fermă a situației la nivel macroeconomic și promovarea consecventă a politicilor statului vor sprijini reformele, asigurând stabilitatea macroeconomică.
Reprezentanții FMI atrag, totodată, atenția că progresele în combaterea corupției sunt inegale, iar unele instituții-cheie, inclusiv Procuratura Anticorupție, se confruntă cu deficit de personal și incertitudini legate de funcționarea pe termen lung.
Scumpirea producției industrial își reduce ritmul
Indicele prețurilor producției industriale a înregistrat o nouă creștere în luna noiembrie 2025. Potrivit Biroului Național de Statistică (BNS), acestea au crescut cu 0,1% față de luna octombrie și cu 6,3% față de începutul anului. Față de noiembrie 2024, majorarea este de 6,4%.
În industria extractivă, prețurile au crescut cu 1,1% față de luna precedentă, cu 7,6% față de decembrie 2024 și cu 8,9% în 12 luni, iar în industria prelucrătoare,creșterea lunară a fost de 0,1%, și de 3,6% într-un an. În sectorul energetic, prețurile au scăzut cu 0,1% față de noiembrie, însă au crescut puternic comparativ cu începutul anului și cu noiembrie 2024, majorarea ajungând la 35%.
Datele statistice mai arată că prețurile pentru produsele destinate pieței interne au crescut mai rapid decât cele pentru export. La nivelul întregii industrii, scumpirea anuală pe piața internă a fost de 7,9%, în timp ce pentru livrările externe, creșterea a fost de 3,7%.
De la începutul anului, cele mai mari scumpiri au fost raportate în activitățile și bunurile legate de energie – cu 34,6%. Majorări mai moderate au fost înregistrate în industria bunurilor de capital – cu 9,3%, în industria bunurilor de uz curent – cu3,2%, în industria bunurilor intermediare – cu 2,6% și în industria bunurilor de folosință îndelungată – cu 1,9%.
Datele BNS arată că sectorul energetic continuă să fie principalul factor care influențează evoluția prețurilor din industrie.
Indicele Prețurilor la Producția Industrială (IPPI) reprezintă un indicator economic care măsoară modificarea medie a prețurilor produselor manufacturate și livrate de producătorii dintr-o țară pe piața internă sau externă într-o perioadă dată, de obicei,lunar, față de o perioadă de referință. Indicele reflectă prețurile la poarta fabricii, fără TVA și accize, și arată dacă prețurile la nivel de producție au crescut, scăzut sau au rămas stabile, fiind un semnal timpuriu pentru indicele prețurilor de consum.
Circa 69% din afacerile din Moldova sunt concentrate în Chișinău
Rezultatele Anchetei Structurale în Întreprinderi, ediția 2025, publicată de Biroul Național de Statistică (BNS), arată că 68,9% din cifra de afaceri înregistrată de întreprinderile din Republica Moldova în anul 2024 revine companiilor care activează în municipiul Chișinău.
Totuși, ponderea capitalei s-a redus puțin. În 2023, cota întreprinderilor din municipiul Chișinău constituia 69,6%.
Pe locul doi, urmează regiunea de dezvoltare Centru cu o cotă de 13,3%, apoi regiunea Nord – cu 10,9%, cea de Sud – cu 4,3% și UTA Găgăuzia – cu 2,6%.
În ce privește numărul de angajați, aici, ponderea întreprinderilor din municipiul Chișinău este ceva mai mică, însumând 59,9%. Ancheta BNS mai arată că întreprinderile din capitală conduc și la capitolul „cifra de afaceri raportată la numărul de salariați”. Potrivit acestui raport, un salariat al companiilor din capitală generează o cifră de afaceri de circa 1,65 milioane de lei, în timp ce în regiunile de dezvoltare Nord și Sud, aceasta abia trece de un milion de lei.
În total, în anul 2024, cifra de afaceri înregistrată de întreprinderile din Republica Moldova a constituit circa 588,93 de miliarde de lei. Comparativ cu anul 2023, aceasta a crescut cu 6,1%, ceea ce reprezintă circa 33,de miliarde de lei. Trebuie însă de menționat că și numărul întreprinderilor incluse în Ancheta Structurală Anuală este în creștere. Dacă, în 2023, în anchetă figurau 47 600 de companii, în 2024, au fost incluse deja 48 200.
Potrivit BNS, cercetarea cuprinde următoarele activități economice: industria extractivă și prelucrătoare; energie electrică și termică, gaze și apă; construcții; comerț; transport; activități de cazare și alimentație publică; informații și comunicații; alte servicii de piață.
Nu sunt însă incluse agricultura, administrația publică, activitățile financiare și serviciile predominant necomerciale cum ar fi învățământul, sănătatea și asistențasocială.
Din 2026, în agricultură, vor fi acordare subvenții pre-investiționale
Statul renunță la subvenții post-investiționale în agricultură, iar din 2026, vor fi acordate subvenții pre-investiționale. Adică, inițial, fermierii trebuie să-și prezinte planul de investiții și, în urma unei evaluări minuțioase, AIPA decide dacă subvenționează sau nu proiectul.
Anunțul a fost făcut de Radu Marian, președintele Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe.
El a explicat că actualul sistem de subvenții post-investiționale presupune ca fermierii să realizeze mai întâi investițiile din surse proprii, urmând ca statul să le ramburseze ulterior o parte din cheltuieli. Acest mecanism a dus, în timp, la acumularea restanțelor, spune deputatul.
„Problema restanțelor la alocările post-investiții au fost întotdeauna. Într-adevăr,aceste datorii au crescut în ultimii ani, pentru că s-a investit mult mai mult. Sunt subvenții post-investiții. Investești și statul îți dă banii”, a explicat Radu Marian în cadrul emisiunii „Cabinetul din Umbră” de la Jurnal TV.
Pentru a reduce presiunea financiară și pentru a evita acumularea unor noi datorii, autoritățile intenționează să schimbe modul de subvenționare a agriculturii. Astfel, începând din 2026, statul va renunța la subvențiile post-investiționale și va trece la subvenții pre-investiționale.
„Am alocat opt miliarde de lei în ultimii patru ani pentru agricultură. În acest an,am majorat bugetul pentru subvenționare cu 600 de milioane de lei. Da, s-au acumulat datorii. Am solicitat Ministerului Agriculturii un calendar în care să închidem aceste datorii, iar din 2026, trecem la alt model de subvenționare, de pre-investiții”, a adăugat Radu Marian.
Oficialul a confirmat, de asemenea, că datoriile statului față de fermieri, acumulate în perioada 2024-2025, depășesc cifra de trei miliarde de lei. Este de menționat că,pentru a soluționa problema acestor datorii, statul examinează posibilitatea transformării acestora în obligațiuni de stat, care să ajute la soluționarea problemei deficitului de lichidități în sectorul agricol.
BCE se așteaptă la un avans mai solid al economiei zonei euro în 2026
Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat că se așteaptă ca economia zonei euro să accelereze mai puternic în anul 2026 decât arătau prognozele anterioare, în pofida barierelor comerciale globale mai ridicate, transmite DPA.
Economia zonei euro ar urma să crească anul viitor cu 1,2%, după ce, în septembrie, BCE estima un avans de doar 1%. Cât privește expansiunea din 2027 și 2028, aceasta ar urma să se situeze la 1,4%, un nivel similar cu cel previzionat anterior de BCE. Potrivit estimărilor de la finele lunii decembrie, în 2025 economia zonei euro ar urma să crească cu 1,4%, acestea fiind în creștere ușoară față de septembrie, când Banca prognoza un avans de 1,2%.
Amintim că, începând cu 1 ianuarie 2026, zona euro este compusă din 21 de țări, fiind deja inclusă și Bulgaria, care a trecut la moneda euro.
„Economia zonei euro s-a dovedit a fi mai rezilientă decât se estima, chiar dacă restricțiile comerciale, inclusiv taxele vamale americane mai ridicate, afectează activitatea economică pe plan global”, a apreciat Consiliul guvernatorilor BCE.
Potrivit estimărilor băncii, inflația în zona euro ar urma să se situeze la 1,9% în 2026, față de nivelul de 1,7% previzionat în luna septembrie, și de un nivel de 2,1% așteptat pentru acest an.
Banca Centrală Europeană a menținut nemodificate ratele dobânzilor, pentru a patra ședință consecutivă, apreciind că economia zonei euro este suficient de puternică și nu mai are nevoie de măsuri de stimulare.
„Consiliul guvernatorilor a decis ca cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE să rămână nemodificate. Rata dobânzii la facilitatea de depozit, rata dobânzii la operațiunile principale de refinanțare și rata dobânzii la facilitatea de creditare marginală vor rămâne nemodificate la 2%, 2,15% și, respectiv, 2,4%”, se arată în comunicatul de presă publicat la finalul reuniunii Băncii Central Europene.
Christine Lagarde (BCE): AI alimentează investițiile în economie
Președintele Băncii Centrale Europene Christine Lagarde a semnalat că economia zonei euro trece printr-o schimbare structurală, determinată de investițiile în inteligența artificială (AI), și a dat asigurări că deciziile privind ratele dobânzilor se vor lua doar în funcție de datele disponibile, pe fondul persistenței incertitudinilor ridicate, informează Euronews.
În opinia analiștilor, unul dintre mesajele cele mai interesante ale șefului BCE la conferința de presă de după ședința consiliului guvernatorilor din 18 decembrie s-a referit la rolul central al inteligenței artificiale, în condițiile investițiilor marilor companii și ale IMM-urilor. Acum, cheltuielile acestorasunt axate pe calculatoare de înaltă performanță, rețele de telecomunicații și active necorporale, cum ar fi datele și softul, în locul investițiilor tradiționale în capital fizic.
Deși a admis că AI ar putea, în timp, spori productivitatea, Christine Lagardea avertizat împotriva concluziilor premature privind impactul ei asupra așa-numitei „politici monetare neutre”.
Într-un mediu marcat de șocurile geopolitice, fragmentarea comerțului și incertitudinile ridicate, șeful BCE a argumentat că astfel de parametri structurali rămân neobservabili și nu au fost discutați de Consiliul guvernatorilor la reuniune.
În privința adoptării euro digital, Lagarde a anunțat că BCE a finalizat activitatea tehnică și de pregătire necesare, iar responsabilitatea pentru următoarele acțiuni revine acum instituțiilor politice.
Proiectul, care își propune să creeze un mijloc public digital de plată, este analizat în prezent de Consiliul European și Parlamentul European.
„Ambiția noastră este să ne asigurăm că, în era digitală, există o monedă care acționează ca o ancoră de stabilitate pentru sistemul financiar. Euro digital este mai degrabă un instrument conceput pentru suveranitatea monetară decât de dragul inovației”, a apreciat președintele Băncii Central Europene.
Midad Energy, printre principalii candidați la cumpărarea activelor Lukoil
Compania Midad Energy din Arabia Saudită a devenit unul din principalii concurenți la cumpărarea activelor internaționale ale gigantului petrolier rus Lukoil, profitând de legăturile politice strânse cu Moscova și Washington, au declarat pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar.
Activele internaționale ale Lukoil, a căror valoare este estimată la 22 de miliarde de dolari și care includ câmpuri petrolifere, rafinării și mii de stații de alimentare din întreaga lume, au atras oferte de la aproximativ o duzină de investitori, inclusiv giganții petrolieri americani Exxon Mobil, Chevron și firma de capital privat Carlyle.
Lukoil vrea să-și vândă operațiunile din străinătate, afectate de sancțiunile americane impuse în octombrie, pentru a pune presiune pe Rusia, astfel încât Moscova să pună capăt războiului din Ucraina.
Directorul general de la Midad Energy, Abdulelah Al-Aiban, este fratele puternicului consilier saudit pentru securitate națională, Musaed Al-Aiban, care a participat la discuțiile de pace dintre SUA și Rusia din Arabia Saudită în februarie. Tatăl lor, Mohamed Al-Aiban, a fost primul șef al serviciilor de informații al Arabiei Saudite.
Oferta Midad Energy vine în contextul intensificării cooperări economice între SUA și Arabia Saudită sub președintele american Donald Trump, după decenii de legături energetice și de securitate. Numai în 2025, Riadul și Washingtonul au semnat acorduri care vizează apărarea, energia și tehnologia, Arabia Saudită promițând investiții de până la 1000 de miliarde de dolari.
Midad Energy, parte a Midad Holding, o filială a Al Fozan Holding, cu sediul în Al Khobar, are o strategie ambițioasă de expansiune, o dovadă în acest sens fiind un acord de 5,4 miliarde de dolari convenit cu Algeria în luna octombrie.
Sursele citate de Reuters a dezvăluit că Midad Energy intenționează să lanseze o ofertă compusă în întregime din numerar pentru activele Lukoil, fondurile urmând să fie păstrate în escrow până la ridicarea sancțiunilor asupra companiei ruse. Acordul ar putea implica companii americane, a adăugat una dintre surse.
Uniunea Europeană găsește 90 de miliarde de euro pentru Ucraina
Liderii europeni, reuniți la un summit la Bruxelles, au decis, pe 19 decembrie,să acorde Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro, dar fără a recurge la active rusești, în lipsa unui acord asupra acestei soluții fără precedent, notează AFP.
„Avem un acord. Decizia de a acorda Ucrainei 90 de miliarde de euro ca sprijin pentru perioada 2026-2027 a fost aprobată”, a declarat pe X președintele Consiliului European, António Costa, care a condus lucrările acestui summit.
Uniunea Europeană transmite astfel un mesaj clar președintelui rus Vladimir Putin, a afirmat cancelarul german Friedrich Merz, susținător ferm al utilizării activelor rusești.
Cele 27 de state membre trebuiau să găsească o soluție durabilă pentru a finanța Ucraina, care risca să rămână fără bani încă din primul trimestru al anului viitor.
În octombrie, acestea s-au angajat să asigure, în următorii doi ani, cea mai mare parte a sprijinului financiar și militar acordat Kievului, după decizia președintelui american Donald Trump de a întrerupe ajutorul SUA.
Aceste nevoi de finanțare au fost estimate la 137 de miliarde de euro, UE angajându-se să acopere două treimi sau 90 de miliarde de euro. Restul urmează să fie asigurat de ceilalți aliați ai Ucrainei, precum Norvegia și Canada.
Cele 27 de state membre ale UE vor acorda Kievului un împrumut fără dobândă, finanțat din bugetul Uniunii Europene – o soluție inițial respinsă din cauza lipsei de consens.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și-a exprimat satisfacția privind împrumutul.
„Este vorba despre un sprijin important care întărește cu adevărat reziliența noastră”, a scris Zelenski pe rețeaua socială X, într-un mesaj de mulțumire către liderii europeni.
„E important că activele rusești rămân imobilizate și că Ucraina a primit o garanție de securitate financiară pentru anii următori”, a adăugat el despre activele rusești în privința cărora liderii europeni nu au reușit să ajungă la un acord.
