Liliana BUSUIOC , director executiv, Alianța Întreprinderilor Mici și Mijlocii
IMM-urile resimt foarte dureros concurența cu plat - formele online străine. Noi, în organizație, avem în jur de 120 de membri, care sunt companii din diferite industrii, și în primăvara acestui an, ei au sesizat această problemă, că le afectează foarte mult afacerea, scad vânzările.
Tema este complexă și nu afectează doar Moldova. Este o provocare reală și pentru România, și pentru statele din întreaga Uniune Europeană. În România, conform unui studiu cu privire la impactul platfor - melor internaționale, 8 din 10 firme se așteaptă la scăderi dramatice. Deci, toate țările UE se confruntă cu această problemă.
Am fost întrebată dacă am primit semnale despre închiderea afacerilor locale. Deocamdată, în comuni - tatea noastră, nu avem așa situații și sper foarte mult să nu apară, pentru că noi facem ceea ce depinde de noi. Este important ca, până se decid niște reglementări, antreprenorii să înțeleagă cum să se adapteze. Asta ar însemna să pună accent pe siguranța produsului, în special în cazul jucăriilor, pe conformitatea produsului, să dea valoare adăugată consumatorului, livrare mai rapidă.
Până se găsește o rezolvare sistemică, antreprenorii trebuie să se adapteze: să pună accent pe siguranța produsului, pe conformitate și să ofere valoare adăugată consumatorului.
Dmitri POPA , director Croitor Tricot
Este o nedreptate pe trei niveluri. În primul rând, față de antreprenorul local, care este sugrumat de rigori și expus riscului să nu mai poată activa. În al doilea rând, față de consumator, care irosește banii pe o achiziție proastă, fără posibilitate de retur și fără nicio protecție din partea statului. Și în al treilea rând, față de bugetul de stat, care este viciat. Acel leu care ar trebui să meargă la un magazin local și să genereze impozite se duce în China și se pierde. Sumele care pleacă din Moldova prin e-commerce sunt enorme și neimpozitate.
Soluția este să fim egali pe eșichierul de activitate economică. Platformele date trebuie să achite impozite. Trebuie să fie obligate să se înregistreze în Moldova, să-și primească autorizațiile și să fie supuse acelorași rigori egale ca și producătorul sau comerciantul local. Nu clientul trebuie impozitat, ci platformele. Altfel, statul practic îi privilegiază pe cei străini în detrimentul propriilor cetățeni și al propriului buget.
Produsele noastre țintesc un cumpărător cu venituri mici și medii. Odată cu creșterea salariilor, prețul de cost al unui articol produs de mine a crescut enorm, de la 400 la 800 de lei, de exemplu, în timp ce productivitatea angajaților nu crește, ba chiar poate scădea cu vârsta. În China, costurile sunt infime, condițiile nu sunt verificate de nimeni, iar statul le oferă subvenții. Cred că Temu, de exemplu, a avut deja o influență devastatoare asupra multor mici producători, care nu au putut să reziste. Eu cunosc cel puțin o afacere care s-a închis deja din această cauză.
Statul ar trebui să se implice mai activ în motivarea și încurajarea producerilor locale, să fie garantul unei bune activități, să ofere scutiri de taxe pentru producătorii micro și să creeze oportunități de dezvoltare economică.
Sergiu RABEI , director BRG Solutions
Comerțul online ne afectează direct, din motiv că s-au creat aceste condiții de concurență neloială. Oamenii preferă să cumpere aceste colete ieftine, iar noi, până acum, am făcut o muncă colosală ca să pu - tem livra aceste bunuri către cetățeni.
Există o taxă de import la produsele din Asia sau care sunt fără origine preferențială. Cheltuielile to - tale la import ajung la 38% din valoarea bunurilor. Mai departe, ca să putem comercializa bunurile, noi avem nevoie de spații, plătim chirii. Avem nevoie de angajați, plătim salarii. Și mai plătim o taxă pentru procesarea deșeurilor și îmi pare bine că am ajuns să facem treaba asta și tindem să trăim într-o țară mai curată. Însă îmi pare rău că nu există un control similar asupra coletelor și deșeurilor care vin prin coletărie externă.
Sunt pentru introducerea TVA-ului pentru co - menzile sub 150 de euro. TVA-ul și taxele trebuie introduse, iar comercianții din afară trebuie să se înregistreze în Republica Moldova. Ei trebuie să fie responsabili de vămuirea produselor, de calitatea și conformitatea lor și de procesarea deșeurilor lor. Condițiile trebuie să fie egale pentru toți, indiferent de unde este agentul economic. Noi toți trebuie să avem aceleași reguli de joc.
Așteptările noastre de la autorități sunt, în primul rând, legate de comunicare. Vrem ca autoritățile să vină cu inițiativa de discuții când apare o problemă, nu doar agenții economici. Trebuie introdusă obli - gativitatea ca agenții economici străini să se înregis - treze aici, să plătească taxele – și vorbesc de taxe, nu numai de TVA. Produsele astea ieftine afectează nu numai comercianții, dar și producătorii.
Riscăm să-i pierdem primii pe acei producători care au marje de adaos comercial foarte mici. Riscăm să-i pierdem primii pe acei producători care au marje de adaos comercial foarte mici.
Mihai BURUNCIUC , manager de politici AmCham Moldova
Conform constatărilor noastre, vânzările online încă nu joacă un rol vizibil pe piața comerțului cu amănuntul în Republica Moldova, reprezentând doar o cotă valorică modestă de 5,6% din totalul vânzărilor de bunuri și servicii comerciale, fiind cu mult sub media regională de 8-10% și cea europeană de 12-15%. Totuși, ținând cont că suntem implicați în lanțurile logistice internaționale, globalizarea și-a făcut efectul și în domeniul e-commerce. Vedem creșterea numărului coletelor de la an la an și majorarea numărului întreprinderilor care prestează servicii de livrare a coletelor.
Această explozie a comenzilor este o tendință la nivel mondial. Cred că unul din principalele motive este prețul, care este unul accesibil, însă el nu se datorează doar faptului că este ieftin pentru producător, ci și faptului că statul chinez subvenționează acele cheltuieli. Piața chineză internă este una supra-saturată, de asta, pentru a nu opri motorul economic, statul subvenționează la greu acest domeniu, în special pe cei care fac e-commerce la export, inclusiv prin subvenționarea transporturilor, a liniilor logistice etc.
Pentru atenuarea impactului asupra cetățenilor, dar și pentru a evita anumite blocaje administrative, inclusiv pe partea vamală, cred că o diminuare treptată ar putea fi soluția de a împăca toate părțile interesate. Noi am avut o experiență anul trecut, în ianuarie 2024. Amintiți-vă, acel prag a fost totuși scăzut de la 200 de euro la 150 de euro și noi ne-am confruntat pentru o perioadă scurtă de timp cu anumite blocaje și cozi la birourile vamale. De asta, consider că am putea, drept compromis, să explorăm posibilitatea diminuării treptate a acelui prag de 150 de euro.
Consider că o diminuare treptată a pragului de 150 de euro ar putea fi soluția de a împăca toate părțile interesate.
