Instabilitatea economică
Inflația ridicată, creșterea prețurilor la produsele de bază și incertitudinea pe piețele globale îi determină pe oameni să-și revizuiască cheltuielile. În condițiile în care prioritatea devine locuința, hrana și sănătatea, brandurile scumpe ajung pe lista „suplimentarelor inutile”. Chiar și consumatorii cu venituri mari aleg din ce în ce mai des o utilizare mai rațională a resurselor.
Schimbarea valorilor consumatorilor
Noile generații — milenialii și generația Z — acordă mai puțină importanță simbolurilor de statut și se orientează mai mult spre confort personal, sustenabilitate și un stil unic. Pentru ei nu este atât de important să dețină o geantă cu logo recognoscibil, cât să susțină branduri cu valori apropiate de propria lor viziune.
Creșterea popularității resale-ului și a închirierii
Platformele de revânzare și închiriere a hainelor au făcut ca piesele de lux să fie mai accesibile, dar în același timp au redus stimulul de a le cumpăra noi. Tot mai mulți oameni preferă să închirieze o rochie sau un accesoriu pentru o seară ori să cumpere un produs în stare bună „din mâna a doua”, în loc să plătească în plus pentru o noutate din boutique.
Critica industriei pentru amprenta ecologică
Industria modei este unul dintre cei mai mari poluatori ai planetei. Presiunea publică și creșterea gradului de conștientizare a problemelor de sustenabilitate au făcut ca mulți consumatori să renunțe conștient la consumul excesiv. Brandurile de lux, asociate cu supraproducția și elitismul, sunt tot mai des criticate.
Concurența cu „noile forme de lux”
Astăzi, concurența modei de lux nu vine doar din partea altor branduri, ci și din domenii complet diferite — călătorii, experiențe gastronomice, tehnologie. Oamenii preferă să investească în impresii și inovații, nu în garderobă. În final, luxul clasic cedează locul „luxului emoțional” — posibilitatea de a trăi emoții și amintiri noi.
