Cu două unități de producere în Edineț și Fălești, cu un centru de distribuție și un magazin în Chișinău, compania George Standard s-a poziționat ferm pe piața moldovenească drept un producător și comerciant de produse premium, aducând standardele de calitate a alimentelor la un nivel similar cu cele din Europa Occidentală sau din SUA. Despre cum i-a reușit acest lucru, inimaginabil acum 20 de ani, cu ce provocări se confruntă industria avicolă, dar și despre viziunea sa asupra viitorului, a povestit pentru Business Class Gheorghe BÎRLĂDEAN, fondatorul și managerul afacerii.
BC: Dle Bîrlădean, de ce George Standard? Este o declarație de intenție, de a ridica ștacheta standardelor pe piață?
Gheorghe Bîrlădean: De fapt, e mult mai simplu. Oficial, mi-am pornit afacerea în anul 2005, împreună cu partenerii olandezi. Ei mă cunosc de George din Republica Moldova. Cu acest nume mă cunosc și prietenii de peste hotare, și partenerii de afaceri. Actualmente, noi dezvoltăm avicultura în Republica Moldova prin metoda industrial intensivă. Adică folosim doar materiale biologice cu potenţial productiv valoros. Ferma noastră este dotată cu utilaj tehnologic modern, ceea ce asigură sporirea ritmului de producere și livrare a ouălor și a cărnii fără întârzieri, dar și o productivitate înaltă.

Dacă vorbim despre creșterea puilor, procesul presupune standarde care vizează durata creșterii, necesară pentru ca produsul finit să atingă o calitate superioară. Există câteva standarde în acest sens, criteriile principale în determinarea lor fiind durata creșterii, specia păsărilor, norma de alimentare zilnică și modul de creștere. Dacă puii sunt hrăniţi intensiv, ei cresc mai repede. Când procesul este mai puţin intensiv, puii cresc mai în voie, iar calitatea cărnii este mai înaltă. De exemplu, broilerii, care reprezintă 99 la sută din consumul de carne de pui pe piaţă autohtonă, sunt crescuţi într-o lună. Standardul intermediar, cel practicat de noi, presupune creșterea pe parcursul a 55-70 de zile. Apropo, acest standard este preferat și de avicultorii din Olanda, Țările Scandinave, Spania și Marea Britanie. Carnea acestor pui este mult mai calitativă faţă de cea a broilerilor. Francezii sunt primii care au început să producă la scară industrială pui de calitate premium, de aceea toţi puii de calitatea respectivă mai sunt numiţi pui francezi. În Franţa, durata de creștere este chiar mai mare decât la noi, ajunge la 80 de zile, iar carnea puilor lor este puţin mai tare, deoarece așa preferă consumatorul francez.
În planul costurilor, cu cât puiul crește mai lent, cu atât acestea sunt mai mari. Costul final depinde de consumul de energie, de hrana consumată, dar și de salariile plătite angajaţilor. Puii francezi de la noi consumă aproape dublu faţă de broilerii de o lună, însă, în final, acumulează aceeași greutate. Contează și suprafaţa pe care sunt crescuţi. De regulă, 17-20 de pui broileri cresc pe o suprafaţă de un metru pătrat. La noi, proporţia este de aproape două ori mai mică, 10-12 pui la metru pătrat.
Deseori scoatem puii afară să respire aer curat și să vadă soarele, practică exclusă în tehnologia producerii broilerilor, deoarece implică niște cheltuieli suplimentare.Toate aceste standarde de producere - creșterea lentă, suprafaţa extinsă, calitatea hranei, genotipul - presupun costuri, însă fac produsul nostrum deosebit. Nici într-o reţea comercială din Olanda sau Marea Britanie nu mai găsești pui broileri. La noi, însă, cei mai mulţi oameni aleg în continuare ce e mai ieftin. Chiar și restaurantele, cu mici excepții, aleg minimizarea costurilor din contul calității, folosind cea mai ieftină carne. Ce-i drept, încetul cu încetul, cultura consumului se schimbă. Tot mai multe persoane se orientează și la noi spre produse calitative.

BC: Deci, ați intrat pe piață cu ideea de calitate, chiar dacă acest lucru se întâmpla cu aproape 20 de ani în urmă, într-o perioadă când pentru consumatorii moldoveni conta doar prețul?
Gheorghe Bîrlădean: Este vorba despre un principiu de viață, care presupune să fac totul cât se poate de calitativ. Ceea ce fac trebuie să-mi placă mie în primul rând. Până la urmă, lucrurile în care depui mult efort și mult suflet sunt cele mai apreciate de oameni și anume ele îți aduc cea mai mare satisfacție. De aceea produsele noastre: carnea de pui, ouăle, dar și cele pe care le importăm, sunt deosebite și de o calitate ireproșabilă.
Dacă revenim la standarde, în Franța, standardul de producere a puilor de calitate se numește Label Rouge, în Olanda e Chicken of Tomorrow. Când a trebuit să dau o denumire brandului, eu l-am numit George Standard. Numele meu este George, eu am standardele mele: să fac totul altfel decât ceilalți, mai calitativ, mai avansat, mai cu suflet. Altfel spus, am adus pe piața moldovenească metode inovatoare de producere a puilor, ridicând nivelul standardelor în industria avicolă locală.
BC: Ați impus standarde superioare, dar și v-ați poziționat ca unul din liderii segmentului de calitate pe piața produselor alimentare. Ce faceți pentru a vă menține la acest nivel?
Gheorghe Bîrlădean: Se știe că este mai greu să te menții pe poziția de lider decât s-o cucerești. Noi ne străduim să fim primii, dar mai avem unde să creștem. Întotdeauna există loc de mai bine. Mai întâi de toate, trebuie să producem și să vindem mai mult decât în prezent, să ieșim pe piețele externe, pe cea a Uniunii Europene în primul rând. Din păcate, acum nu mai vindem pe piața ucraineană, din cauza războiului, nici pe cea rusă, dar, cu timpul, sperăm să revenim.
BC: Dincolo de producerea puilor, aveți o afacere dezvoltată în mai multe direcții. Care este structura afacerilor dvs.?
Gheorghe Bîrlădean: Da, ne străduim să ținem ouăle în mai multe coșuri, potrivit cunoscutei metafore. Mai producem și vindem ouă, pui, preponderant pentru zona de nord a Republicii Moldova și pui vii de o zi, pe care îi vindem firmelor mici, dar și populației. La sate, se mai menține tradiția de a crește pui în gospodăriile casnice. Până la urmă, carnea puilor crescuți acasă are un gust deosebit.
BC: Cu ceva timp în urmă, aveați și o publicitate, în care vă refereați la gustul copilăriei…
Gheorghe Bîrlădean: Da, când am început să vindem, brandul se numea Puiul din copilărie. Pentru mine, amintirile din copilărie sunt cele mai frumoase. Am avut o copilărie fabuloasă și îi mulțumesc universului pentru asta. Îmi amintesc de găinile care se plimbau prin curtea buneilor și de gusturile intense ale bucatelor, inclusive ale celor pregătite din carne de găină. Foarte mulți oameni păstrează aceste amintiri, de aceea am pornit cu brandul respectiv. Am înregistrat produsul la AGEPI, însă, odată cu dezvoltarea celuilalt brand, George Standard, Puiul din copilărie a rămas oarecum în umbră. Ulterior, am renunțat la el, dar sper că, odată cu creșterea afacerii, vom avea posibilitatea să vindem produsele cu ambele branduri: George Standard și Puiul din copilărie, ca un tribut pentru amintirea despre cea mai frumoasă perioadă a vieții.
BC: Acum câțiva ani, ați intrat, într-un fel, și pe piața retailului alimentar prin deschiderea propriului magazin George Standard. Ce a stat la baza acestei decizii?
Gheorghe Bîrlădean: N-aș spune că am intrat pe piața de retail. Avem acum un singur magazin pe care l-am deschis pentru a ne promova produsele George Standard. Când am încercat să vindem pentru prima dată produsele, aveam mari dificultăți să explicăm rețelelor de supermarketuri, dar și consumatorilor, de ce trebuiesă plătească dublu față de ce se obișnuia atunci pe piață. Am decis că un magazin propriu ne va ajuta să ne promovăm produsul. Unicul lucru absolut deosebit a fost să nu deschidem o simplă gheretă, unde se vinde carne de găină. Așa cum aveam de gând să vindem cel mai calitativ produs de pe piața cărnii de pasăre, am decis să avem în vânzare și alte produse, la fel, de cea mai înaltă calitate. Am adus un sortiment bogat de cașcavaluri, zece din care sunt fără lactoză, hering din Olanda, diferite feluri de hamon și mezeluri din Spania și Italia. Avem cel mai bun ulei de măsline de pe piața locală, adus de pe insula Creta, cu o aciditate de doar 0,2%-0,3%, aducem stridii proaspete din Franța și Irlanda și le comercializăm din acvarii speciale. Importăm specii rare de pește precum bibanul de Nil, pescuit din lacul Victoria din Tanzania sau fileul de batog din Marea Barenț. Comercializăm si pâine din Letonia, țară cu tradiții bogate în panificație. Pe rafturile magazinului nostru găsești cel mai bogat sortiment de produse pentru vegani, care nu sunt fabricate din soia, așa cum se practică de obicei, ci dintr-un amestec de mazăre cu proteine vegetale. Produsul este olandez, se numește Beyond și nu se deosebește la gust de carnea de pui, de cea de vită sau de pește. Avem și cea mai mare diversitate de produse vegane, fără gluten. Urmează să aducem și produse fără lactoză.
Un alt produs special este păstrăvul moldovenesc, produs de fratele meu mai mic în satul Naslavcea din raionul Ocnița, care se vinde proaspăt, din acvariu. Așadar, acesta este specificul magazinului nostru: nu vindem doar puiul cel mai calitativ, dar și o serie de produse speciale din punct de vedere gastronomic și benefice pentru sănătate. Suntem importatori autorizați ai produselor fără gluten Dr. Schär, dietetice - Dukan, pentru vegani – Moving Mountains, din in - Kompas Zdorovia, basmati indian - Taj Mahal.
Suntem singurii importatori de Angus SUA pe piața locală. Avem, apropo, patru feluri de carne specială de vită, inclusiv renumita marcă Wagyu, burgeri autentici, care pot fi procurați și preparați pe loc în secția grill a magazinului nostru. La fel, avem Vafe și cartofi proaspeți aduși din Belgia, prăjiți pe loc. Majoritatea alimentelor nu se mai vând nicăieri în Chișinău, ne străduim să avem un sortiment cât mai divers și mai deosebit.
Unele produse pe care le importăm sunt distribuite prin rețelele de supermarketuri, iar carnea de vită este cumpărată de câteva restaurant renumite precum Sisters, Sarkiz, Lions, Grey Goose, New York, Zaxi. Restaurantele care își respectă clienții, iau multe produse de la noi. Majoritatea produselor susmenționate înregistrează o creștere constantă a vânzărilor, ce nu poate decât să ne bucure.
BC: Ultimii ani au fost dificili pentru business din cauza multiplelor crize generate de pandemie, de criza energetică globală, de războiul din Ucraina. Cum v-ați descurcat în aceste condiții ca și afacere?

Gheorghe Bîrlădean: Pentru moment, dezvoltăm concomitent trei afaceri: producerea cărnii de pasăre, a ouălor și comerțul cu amănuntul. Afacerea fratelui meu, cea de producere a păstrăvului, este aparte. În ce privește magazinul, a fost greu în primul an, însă treptat, am crescut și ajungem deja în al patrulea an de funcționare, iar numărul consumatorilor crește constant, lună de lună. Prețul ouălor a înregistrat anul trecut o creștere în plan național grație mai multor factori, care s-au dovedit a fi favorabili, în ultimă instanță.
Mai multe focare de gripă aviară la nivel global, criza energetică, războiul din Ucraina și dereglarea lanțurilor logistice regionale și europene au condus la un deficit pe piață și la creșterea prețurilor. Însă, cu părere de rău, în ultimii ani, industria avicolă, per general, se confruntă cu mai multe dificultăți. Din cauza politicii fiscale, ramura avicolă este nevoită să plătească o taxă pe valoarea adăugată (TVA) de aproape 26-27%, un nivel care nu mai există nicăieri în lume. Să vă explic cum se ajunge aici. Circa 30 la sută din costurile de producere din ramura avicolă reprezintă serviciile și mărfurile care include TVA de 20 la sută. Aceasta corespunde celei percepute de pe produsul nostru finit. Celelalte 70 la sută din costuri reprezintă însă cerealele cumpărate de la agricultori, care includ
TVA de opt la sută. Astfel, când le achiziționăm, noi plătim cele 12 la sută luate de pe umerii fermierilor și puse pe umerii noștri. Altfel spus, când cumpărăm cereale de un milion de lei, plătim 120 de mii statului, înainte de a obține vreo valoare adăugată. La vânzare, însă, producția noastră finită - ouăle sau carnea - sunt taxate cu 20 la sută fără a se lua în calcul că plătim o parte din taxă în momentul cumpărării cerealelor. Ne-am întâlnit cu toți prim-miniștrii și miniștrii finanțelor din ultimii cinci ani, cărora le-am arătat cum suntem practic jefuiți, însă până acum nu s-a schimbat nimic. Din această cauză, în Republica Moldova practic nu se mai dezvoltă sectorul avicol, aproape nu se mai produce carne de vită. Doar producerea de porcină se menține, cât de cât, pe linia de plutire datorită unei marje relativ înalte a profitului.
Da, recent produsele industriei avicole au fost acceptatepe piața Uniunii Europene. Astfel, vom beneficia de procedura rambursării TVA, aplicată exporturilor, însă pentru produsele vândute pe piața internă problema rămâne. Prin urmare, o industrie cu mii de angajați abia se ține pe linia de plutire. Guvernările trebuie să înțeleagă că această problemă nu afectează doar oamenii de afaceri, ci și toți angajații din sector. Trebuie sa fim conștienți că sectorul avicol are o importanță strategică, deoarece produsele sale reprezintă alimentele de bază ale populației. Facem tot posibilul să menținem afacerea la nivel, deoarece în spatele nostru sunt angajații care trebuie să primească salarii, să-și întrețină familiile. Dacă însă politica fiscală nu va fi modificată în curând, multe companii riscă să falimenteze, iar angajații să devină șomeri pentru ca apoi să emigreze, așa cum se întâmplă de obicei. În consecință, vom consuma tot mai multă carne de import, iar cea autohtonă va dispărea treptat de pe piață.
BC: Dincolo de problemele despre care vorbiți și care sperăm că vor fi auzite, încercați să faceți față competiției tot mai strânse, ceea ce presupune în ziua de azi să fiți în pas cu progresul tehnicoștiințific. Cum țineți pasul cu ultimele tehnologii?
Gheorghe Bîrlădean: Da, suntem absolut conștienți de acest lucru și înțelegem că, pentru a fi competitivi, trebuie să ne modernizăm constant afacerile, să ținem pasul cu noile tehnologii, însă așa cum veniturile din ultimii ani sunt reduse, inclusive din cauza politicii fiscale, nu prea ne permitem mari investiții. Da, primim subvenții de la stat, fapt pentru care vreau să mulțumesc. Mecanismul subvențiilor funcționează și este binevenit, însă sperăm că și politica fiscală va fi rectificată astfel încât să putem vorbi despre investiții solide în tehnologii. Doar așa vom putea ține pasul cu tendințele de pe piețele internaționale.
Sper din tot sufletul că executivul actual va soluționa această problemă. Pe de altă parte, vreau să menționez efortul autorităților de a ridica standardele de calitate ale industriei în ansamblu. După mine, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) încearcă să facă lucruri bune, poate uneori prea dur, dar noi înțelegem că, deseori, doar astfel pot fi implementate standarde avansate, cu biciul și morcovul, cum s-ar zice. Acceptarea produselor avicole moldovenești pe piața UE se datorează acestei insistențe a ANSA.
BC: Dacă ne referim la standarde, în timp ce vă aflați în mai multe țări, inclusiv în SUA, în Olanda, presupun că ați văzut și diferite standarde de management. Ați aplicat acele modele și în administrarea afacerilor dvs.?
Gheorghe Bîrlădean: Am lucrat în Statele Unite și în Olanda, însă multe lucruri care funcționează la ei în relația cu angajații, în gestiunea afacerii, nu pot fi aplicate exact și în țara noastră. Noi încă avem o altă mentalitate, mult prea diferită. Deocamdată oamenii noștri nu prea își asumă responsabilități și deseori așteaptă ordine de la superiori pentru a-și îndeplini obligațiunile. În Occident, angajații își cunosc bine responsabilitățile, le îndeplinesc fără a li se repeta de fiecare dată ce au de făcut. Da, eu sunt o fire liberală, optez pentru o libertate largă a angajaților, însă ei trebuie să-și asume răspunderea pentru domeniul lor de activitate.

BC: În acest context, al angajaților, avem în Republica Moldova și problema, foarte stringentă, de altfel, a exodului forței de muncă. Tot mai mulți angajatori invocă lipsa de specialiști, manageri, dar și de muncitori. Cum vă descurcați la acest capitol?
Gheorghe Bîrlădean: Nicio persoană pe care o apreciez nu a plecat din afacerea noastră. Poate au existat cazuri singulare, însă nu din motive ce țin de atitudinea angajatorului sau de atmosfera din colectiv. Angajații actuali lucrează la noi de mulți ani. Din start am fost liberal cu ei, le-am permis să se manifeste, să vină cu propriile idei, cu inițiative. Le dau o libertate mare în acțiuni, însă aștept să-și asume responsabilități, să-și conștientizeze rolul și să se implice. Trebuie să existe sinergie. Dacă ea nu există sau dispare la un moment dat, nu mai are rost pentru niciuna din părți să continue.
BC: Acum douăzeci de ani, dvs., un tânăr student abia întors din SUA, ați decis să vă luați soarta în mâini și să deschideți propria afacere, să faceți ceva complet deosebit de ce exista atunci în Republica Moldova. La 20 de ani distanță, aveți o afacere solidă, produsele căreia sunt apreciate și reprezintă un etalon al calității. Ce visuri mai aveți, să zicem, pentru următorii 20 de ani?
Gheorghe Bîrlădean: Sincer să vă spun, eu nu voiam să revin din Statele Unite. Acolo câștigam într-o zi mai mult decât aș fi câștigat aici într-o lună. Până la urmă, părinții m-au convins să mă întorc. Acum nu-mi pare rău, deoarece multe lucruri pe care le-am obținut aici nu le-aș fi avut acolo. Cred că trebuie să ne construim o țară nu neapărat ca America sau Olanda, dar să facem tot posibilul să fim fericiți în ea. Moldova e foarte mică dar plină de viață, cu oameni frumoși și ospitalieri, ea îmi face sufletul să vibreze și sunt mândru să o numesc patria mea. Vreau să ne mândrim cu țara noastră, iar cei care au rămas să facă tot posibilul pentru ca cei plecați să se întoarcă. La rândul său, sper ca politicul să se trezească, în sfârșit, și să se gândească în primul rând la oameni.
BC: Pe lângă lucru, dvs. mai aveți o pasiune, călătoriile. Care este rolul lor în viața dvs., cum vă alegeți destinațiile?

Gheorghe Bîrlădean: Evident, cele mai multe din călătoriile mele sunt legate nemijlocit de afaceri. Merg în deplasări ca să închei parteneriate, să văd noi modele de management. Însă fac și călătorii pentru a-mi încărca bateriile. Dacă ajung într-o țară și programul îmi permite, țin neapărat să vizitez cele mai importante atracții turistice, locuri încărcate cu istorie și cultură, rezervații naturale și peisagistice.

Satisfacțiile de ordin spiritual pe care le primim în timpul călătoriilor dau existenței noastre o culoare aparte. Până la urmă, este important să ne trăim viața din plin, să ajutăm oamenii și să lăsăm lucruri frumoase în urma noastră.
