La începutul lui 2026, consumatorii din Republica Moldova au o atitudine prudentă. Imaginea generală este mai degrabă negativă, fiind influențată în special de așteptările inflaționiste mari. Prețurile rămân principala sursă de îngrijorare și trag în jos semnificativ media generală a indicelui. În același timp, percepțiile privind piața muncii, instituțiile financiare și condițiile de trai sunt mai aproape de zona neutră. Dacă izolăm componenta prețurilor, tabloul devine mai echilibrat: consumatorii privesc economia cu rezerve, dar nu avem un pesimism generalizat. Problema centrală rămâne presiunea asupra nivelului de trai.
Cei mai optimiști consumatori sunt tinerii de 18-29 de ani și, în special, elevii și studenții. În cazul lor, evaluarea pieței muncii și a condițiilor de trai este mai bună, iar încrederea în instituțiile financiare se află la un nivel confortabil. Acest segment vede mai multe oportunități și pare mai dispus să privească următoarele luni cu deschidere. Chiar și aici însă, așteptările privind prețurile rămân puternic negative. Inflația este, de altfel, singura temă care traversează aproape toate categoriile de consumatori.
La polul opus, se află persoanele de 45-59 de ani, cel mai pesimist segment dintre grupele de vârstă anali zate. Diferența față de tineri este majoră: între cele două grupuri sunt peste 20 de puncte iData MCS. Această dis tanță descrie nu doar o diferență de dispoziție, ci și una de poziționare economică. Persoanele din această categorie se află, de regulă, în etapa responsabilităților maxime: întreținerea familiei, credite, sprijin pentru copii sau părinți, presiune profesională și costuri stabile greu de redus. Pentru acest grup, economia este simțită mai mult prin obligații decât prin oportunități.
Diferențele între femei și bărbați sunt minore, femeile fiind ușor mai optimiste în general. Ele au o percepție ceva mai bună asupra instituțiilor financiare, a pieței muncii și condițiilor de trai, în timp ce bărbații evaluează ușor mai bine starea economiei. Aceste diferențe adaugă nuanțe, dar nu schimbă concluzia generală. Genul explică mai puțin starea de spirit economică decât vârsta, venitul sau regiunea. Diferențele dintre mediile urban și rural sunt, de asemenea, reduse. Linia de separare relevantă nu trece simplu între oraș și sat. Regiunea contează mai mult. Regiunea Centru și municipiul Chișinău au valori MCS mai înalte, în timp ce Nordul este mai pesimist, iar Sudul se află foarte aproape de media națională. Această diferență este importantă pentru companii, deoarece arată că strategiile comerciale construite doar pe opoziția urban-rural pot rata nuanțe relevante ale pieței.
Un alt factor important este venitul lunar al gospodăriei. Persoanele din gospodării cu venituri de 20 de mii de lei sau mai mult au o medie MCS pozitivă sau neutră, ceea ce le plasează semnificativ înaintea restului populației. La celălalt capăt, consumatorii din gospodării cu venituri foarte mici au o medie MCS mult mai joasă. În termeni practici, creșterea prețurilor este trăită diferit. Pentru unii, inflația înseamnă ajustarea coșului de cumpărături, iar pentru alții, înseamnă renunțări.