Soluții pentru economia moldovenească de la principalii concurenți electorali

Este vorba, în primul rând, de forța de muncă ieftină, dar și de resursele energetice relativ ieftine, care asigurau o oarecare reducere a costurilor de producere. Așa cum pe parcursul ultimilor ani, practic, nu mai există bariere pentru angajare și muncă în statele europene, cetățenii moldoveni sunt, practic, parte a pieței muncii europene, cu salarii care le depășesc considerabil pe cele locale. În aceste condiții, angajatorii, inclusiv statul, sunt nevoiți să majoreze salariile. În cazul companiilor, acest lucru conduce la diminuarea marjei de profit, iar în cazul statului – diminuarea mijloa - celor, care ar putea fi investite în infrastructură și crearea condițiilor pentru dezvoltarea economică. Se creează, practic, un cerc vicios. Ținând cont de faptul că populația aptă de muncă este în scădere, iar numărul pensionarilor tinde să crească odată cu atingerea vârstei de pensionare de către cele mai numeroase generații, este așteptată și o creștere a presiunii asupra bugetului asigurărilor sociale.

Poate oare statul să facă față acestei presiuni în condițiile unei creșteri economice extrem de modeste? După o scădere economică de 5,9% în 2022, în 2023, am avut o creștere de 0,7%, iar anul trecut – de doar 0,1%. În acest an, am putea să ne așteptăm la o creștere de cel mult 1,3%, potrivit vicepremierului Doina Nistor, ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării. Plus la toate acestea, tre - buie dusă la capăt reforma justiției, care, în starea ei actuală, încă nu reprezintă un garant al proprietății private și al unei competiții corecte pe piață, acestea fiind niște condiții esențiale pentru o dezvoltare economică într-un stat democratic cu economie de piață. Așa cum în interiorul țării există încă o rezis - tență puternică la schimbare, o bună parte a popu - lației consideră că aceasta poate fi făcută doar prin aderarea la Uniunea Europeană cu sistemul ei de sti - mulare a reformelor în consolidarea instituțiilor sta - tului, obiectivul aderării fiind introdus în Constituție după Referendumul din toamna anului trecut.

ȘAPTE ÎNTREBĂRI PRIVIND DEZVOLTAREA ECONOMICĂ
Pornind de la această stare de fapt, am formulat o serie de întrebări, pe care le-am adresat principalilor candidați electorali, cu șanse clare de a intra în viitorul for legislativ după 28 septembrie. Iată care sunt acestea:

- Cum vedeți raporturile dintre stat și mediul de afaceri? Cum ele ar trebui construite astfel încât să beneficieze ambele părți?

- În ce măsură statul ar trebui să se implice prin reglementări în activitatea businessului?

- Cum calificați modelul actual de taxare și impozitare, este unul optim sau ar trebui să fie schimbat pe măsură ce se produce o îmbătrânire a populației și o reducere, astfel, a câmpului fiscal?

- Ce facem pentru a asigura sustenabilitatea sistemelor sociale din Republica Moldova fără ca aceasta să nu reducă din competitivitatea busi - nessului?

- Printre cauzele principale ale subdezvoltării economice se numără justiția și sistemul administrativ neperformante, care nu sunt încă apte să asigure legea, inclusiv pe segmentul economic, cum ar fi protejarea proprietății sau asigurarea concurenței. Ce ar trebui să întreprindă autoritățile pentru consolidarea justiției și a sistemului administrativ și pentru a le transforma în garanți ai respectării legilor economiei de piață, drepturilor și libertăților economice?

- Obiectivul de aderare la UE a fost introdus în Constituție, fiind considerat necesar pentru asigurarea unei economii dezvoltate și a unei bunăstări de nivel european a cetățenilor. Ce părere aveți despre acest obiectiv și cum veți contribui la atingerea lui? Dacă nu sunteți de acord cu el, ce propuneți în schimb?

PATRU CANDIDAȚI CU ȘANSE REALE, POTRIVIT SONDAJELOR
Toate sondajele făcute până la data trimiterii în tipar a ediției de față a BusinessClass creditau cu șanse de a accede în parlament patru formațiuni politice și blocuri electorale. În ordinea determinată de scorul sondajelor, este vorba de Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare; Blocul Patriotic, format din Partidul Socialiștilor și cel al Comuniștilor, partidul Inima Moldovei și partidul Viitorul Moldovei; Blocul Alternativa, format din Mișcarea Alternativa Națională (MAN), Congresul Civic și Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei; Partidul Nostru.

Din partea PAS, a răspuns Radu Marian, președintele Comisiei pentru Economie, Buget și Finanțe, pentru Partidul Socialiștilor și Blocul Patriotic a acordat răspunsuri vicepreședintele aceleiași comisii, Petru Burduja, iar pentru Mișcarea Alternativa Națională și blocul Alternativa – Olga Ursu, viceprimar al municipiului Chișinău. De la Partidul Nostru nu am primit un răspuns direct, însă am primit linkul cu programul partidului, de unde am spicuit cele mai interesante puncte referitoare la dezvoltarea economică.

Radu MARIAN, PAS: Aderarea la UE – în următorii patru ani
Fundamentul de bază al creșterii economice în Republica Moldova îl reprezintă aderarea la Uniunea Europeană, obiectiv pe care ne propunem să-l atingem în următorii patru ani. Oportunitățile oferite de UE – investițiile în infrastructură, planul de creștere economică, suportul extins pentru afaceri, perspectiva de pace durabilă și stabilitatea geopolitică sunt elementele de bază ale dezvoltării noastre economice.

În ultimii patru ani, în perioadă de război la frontieră și șocuri externe fără precedent, am reușit să stabilizăm economia, să protejăm leul moldovenesc și să creștem veniturile reale ale oamenilor peste rata inflației. În următorii patru ani, ne propunem să revenim la o creștere economică solidă de cel puțin 5% până în 2027, să dublăm veniturile populației active și să dublăm economia în următorii 10 ani.

ȘASE PILONI PENTRU CREȘTERE ECONOMICĂ
Ne propunem să facem asta pe fundamentul aderării la UE și în baza următorilor piloni:
• Vom valorifica Planul de Creștere UE de 1,9 miliarde de euro și oportunitățile oferite de aderarea la Uniunea Europeană.

• Vom facilita creșterea investițiilor private. Vom stimula investițiile private prin creșterea accesului la resurse de finanțare pe termen lung, ajutor de stat pentru antreprenori și industrii productive și introducerea noilor măsuri, cum ar fi rambursarea capitalului (capital rebate) pentru investițiile finalizate la timp.

• Investițiile publice substanțiale, fără precedent, prin intermediul miliardelor de euro din fondurile de pre-aderare pentru proiecte majore, cum ar fi începerea construcției autostrăzii Chișinău-Iași, finalizarea construcției a patru poduri peste Prut, cale feroviară electrificată Chișinău-Iași etc.

• Implementarea mecanismelor de garantare a investițiilor mari din afară, cu ajutorul partenerilor noștri externi.

• Dublarea valorii exporturilor produselor și serviciilor autohtone pe piețele internaționale. Am avut o performanță bună a exporturilor de servicii, care au atins o cifră record de 2,8 miliarde de dolari și un excedent comercial record de aproape un miliard de dolari în 2024. Ne propunem să extindem programul de ajutor de stat pentru domeniile prioritare, să susținem industriile de servicii cu mare potențial de export, dar neexplorate: turismul medical, turism rural, învățământul superior, prin conectarea acestora la mecanismele de suport de stat și la fondurile europene.

• Vom oferi mai multă susținere pentru producătorii autohtoni și micile afaceri, prin măsuri de echilibrare a relațiilor comerciale între producători și comercianți (suport sporit pentru ei cu lanț scurt de aprovizionare, rafturi dedicate pentru micii producători).

• Vom crește valoarea adăugată în economie, prin acțiuni ca: atragerea în Republica Moldova a cel puțin cinci companii-ancoră mari, inclusiv multinaționale, în industria alimentară, tehnologie agricolă, biotech, IT etc., care să stimuleze dezvoltarea afacerilor locale mici și să impulsioneze procesul de modernizare a antreprenorilor locali. La fel, vom susține și mai activ tehnologizarea robotizării industriei agricole, vom prioritiza suportul de la stat și din fonduri europene pentru firmele care oferă salarii mai mari, generează mai multă valoare adăugată și care sporesc productivitatea.

RAPORTUL DINTRE STAT ȘI MEDIUL DE AFACERI
Relația dintre stat și mediul de afaceri are mai multe componente:

• Programele de suport financiar, pe care le vom consolida și le vom capitaliza și mai mult în următoarea perioadă.

• Solicitarea documentelor și actelor. Peste 75% din serviciile publice sunt deja disponibile în format digital. Ne propunem să atingem 100% servicii publice digitalizate în următorii patru ani.

• Informarea și consultarea businessului. În următorul mandat, ne propunem să deschidem un centru de informare pe lângă ODA, care va oferi consultații și suport gratuit pentru micile afaceri.

• Funcția de control – am adoptat o serie de schimbări la legislație ca să simplificăm procedurile, să digitalizăm procesele ca să reducem interacțiunea fizică între agenți constatatori și stat. Vom continua aceste eforturi.

AGENȚII ECONOMICI SĂ FIE LĂSAȚI SĂ FACĂ CE ȘTIU MAI BINE
Principiul după care ne ghidăm e simplu: agenții economici să fie lăsați să facă ce știu mai bine – să facă profit și valoare adăugată pentru economie, atât timp cât își plătesc impozitele și respectă legea. În ultimii patru ani, am aprobat șase pachete legislative de reducere a birocrației care au economisit companiilor peste un miliard de lei și mii de ore de timp. Vrem să continuăm acest proces de reducere a birocrației, mai ales că tehnologiile și inteligența artificială oferă statului mai multe instrumente în acest sens.

CODUL FISCAL TREBUIE RESCRIS
Noile tehnologii și digitalizarea au redus din povara raportării fiscale, dar există încă multe lucruri de făcut – avem un Cod Fiscal care a fost elaborat prima dată în 1997 și, cu siguranță, trebuie rescris. Trebuie să continuăm să simplificăm regimul fiscal și să oferim mai multă previzibilitate. Vom veni cu câteva măsuri în acest sens:

• Vom rescrie și adopta un nou Cod Fiscal conform legislației europene.

• Vom adopta modificările fiscale (politica fiscală) nu mai frecvent de o dată la doi ani.

• Vom introduce un calendar fiscal predictibil pentru următorii patru ani, consultat cu mediul de afaceri, societatea civilă și partenerii sociali.

• Vom majora pragul de neplătitor de TVA până la 1,5 milioane de lei.

• Vom introduce o singură plată fiscală la bugetul de stat pentru toate impozitele.

• Lansarea declarațiilor fiscale precompletate pentru IMM-uri.

• Demararea restituirii TVA-ului istoric acumulat în cont, prioritizând agenții economici de bună-credință și cei cu e-factură.

NU VA FI NEVOIE DE CREȘTEREA POVERII FISCALE
În pofida crizelor externe suprapuse, sistemul de asigurări sociale a avut o evoluție satisfăcătoare. De fapt, deficitul BASS s-a redus de la 10,42% din total venituri în 2021 la 8,75% în 2025, iar veniturile executate în această perioadă au crescut de la 27,2 miliarde la 47,9 miliarde de lei în 2025. Reducerea deficitului a fost posibilă datorită unei administrări fiscale bune și eforturilor de formalizare a muncii. După Resetarea Inspecției Muncii, de la 82 de persoane fără contract de muncă identificate în 2022 am ajuns la 4500 în acest an. Oficializarea raporturilor de muncă va asigura sustenabilitatea sistemului social, fără a fi nevoie de creșterea poverii fiscale.

FINALIZĂM PROCEDURA DE VETTING
În 2021, guvernul PAS a pornit cea mai ambițioasă și complexă reformă a justiției de la independență încoace – „vettingul” judecătorilor și procurorilor, adică eliminarea din sistem a judecătorilor și procurorilor cu probleme de integritate, care au adoptat decizii abuzive și care nu-și pot justifica averile. În rezultat, peste 60% dintre aceștia, printre care cele mai toxice persoane care au servit regimul oligarhic, nu se mai regăsesc în sistem. Vettingul deja a fost finalizat la nivel de CSM, CSP și CSJ și este pe final la Curtea de Apel. Ne propunem ca în următorii patru ani, să finalizăm procedura de vetting, pentru a curăța din temelii justiția de elemente corupte.

CEA MAI REALISTĂ CALE SPRE DEZVOLTARE
PAS susține total aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Guvernul actual condus de PAS a făcut cei mai mari pași spre aderare la UE de la independență încoace. Am reușit să deschidem negocierile și să primim o perspectivă clară de aderare în următorii patru ani. Aderarea este cea mai realistă cale spre pace durabilă și dezvoltarea țării. Vom realiza acest obiectiv prin implementarea în continuare a reformelor pe toate domeniile și asigurarea democrației și statului de drept în țara noastră. Orice încercare de a aproba legi care sunt împotriva principiilor de bază UE – drepturi și libertăți fundamentale ale omului, stat de drept etc. – va stopa imediat procesul de aderare și este anticonstituțională.

Petru BURDUJA, Blocul Patriotic: Atât spre est, cât și spre vest
În ultimii patru ani, societatea moldovenească și poporul moldovenesc au resimțit din plin cum țara – Republica Moldova – se află într-o cădere economică fără precedent, ceea ce amenință complet suveranitatea economică a statului. Consecințele prăbușirii economice și creșterii inflației au lovit dur în cetățeni, fapt ce se confirma și prin creșterea ratei absolute a sărăciei în anul 2024. Rata sărăciei absolute a constituit anul trecut 33,6% (24,5% în 2021). Pe de altă parte, am devenit martorii prăbușirii unui sistem unificat de administrație publică.

În același timp, economia Republicii Moldova se sufocă sub jugul datoriilor acumulate, care, în patru ani de guvernare PAS, și-au menținut tendința de creștere, influențată de necesitatea finanțării deficitului bugetar. Potrivit datelor oficiale, la situația din 31 martie 2025, valoarea datoriei constituia 123 miliarde de lei, ponderea datoriei de stat externe fiind de 62%, iar a celei interne – de 38%. Doar în ultimii trei ani, guvernarea a împovărat poporul moldovenesc cu circa 50 miliarde de lei. Deci, concluzionăm cu certitudine că actuala guvernare este lipsită de o viziune clară, complexă de dezvoltare a țării. Nu are politici targhetate în sectorul real al economiei – fapt ce, la rândul său, împovărează și mai dur mediul de afaceri și viața cetățenilor.

PLATFORMĂ DE PRODUCERE
Moldova trebuie să devină o platformă de producere pentru a facilita exporturile atât spre est, cât și spre vest, având acordurile de liber schimb și cu unii, și cu alții. Și acest lucru este absolut posibil, dacă există voință politică în interesul național al Moldovei.

Politica Blocului Electoral Patriotic (BEP) al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima Moldovei și Viitorul Moldovei vizează dezvoltarea economică, îmbunătățirea calității vieții cetățenilor noștri, depășirea sărăciei, iar toate politicile promovate vor fi îndreptate spre apărarea și întărirea interesului național al Republicii Moldova.

Acest lucru nu este doar posibil, ci, cu siguranță, se va întâmpla! Propunem un Program Național de dezvoltare socio-economică a țării, care definește prioritățile pentru următorii patru ani:

• Industrializarea economiei.
• Dezvoltarea agriculturii.
• Dezvoltarea infrastructurii locale.
• Reducerea inegalității veniturilor.
• Dezvoltarea serviciilor medicale.
• Educație de calitate.

Suntem pregătiți să cooperăm cu parteneri externi pentru a rezolva problemele sociale și economice acute ale țării noastre, respectând cu strictețe interesele naționale și de stat ale Republicii Moldova suverane și independente și ale cetățenilor săi.

SECURITATE ENERGETICĂ ÎN CONDIȚII DE ACCESIBILITATE COMPETITIVĂ
Pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova, rezolvarea acestora în condiții de vulnerabilitate regională și internațională, propunem asigurarea securității energetice a țării în condiții de accesibilitate competitivă, atât pentru sectorul real al economiei, cât și pentru toți cetățenii țării. Trebuie de intervenit prin negocieri cu marii furnizori tradiționali ai gazelor naturale pentru obținerea prețului cel mai avantajos, prin politici fiscale directe și indirecte, pentru ca resursa energetică, gazele naturale și electricitatea să fie foarte accesibile pentru toți și fiecare, inclusiv prin promovarea surselor de energie regenerabilă.

18 PLATFORME INDUSTRIALE
Ne propunem crearea și realizarea Programului Național de Industrializare economică a țării prin crearea Fondului de Stat de Dezvoltare Industrială pentru anii 2025-2029. Este vorba de crearea a 18 Platforme Industriale multifuncționale în centrele raionale ale țării, pe principiul raționamentului de accesibilitate a resurselor energetice, infrastructura logistică și accesul la forța de muncă din împrejurime. De asemenea, propunem subvenționarea în proporție de 50% a cheltuielilor de implementare a noilor tehnologii robotizate, cheltuielilor de montare, pornire și reglare a invențiilor. PSRM a inițiat acest Program Național încă în anul 2020, dar guvernarea PAS l-a stopat, pentru ei, industrializarea țării nu a fost o prioritate.

POLITICĂ VAMALĂ NEMODIFICATĂ ȘI REFORMAREA SISTEMULUI FINANCIAR BANCAR
În domeniul finanțelor, propunem asigurarea unei Politici fiscale și vamale nemodificate pe o perioadă de minim 3-5 ani. Stabilitatea fiscală și vamală va contribui la creșterea afacerilor în Republica Moldova și a investițiilor în sectorul real al economiei.

De asemenea, vom reforma Sistemul Financiar Bancar, care va activa în interesul statului și, în primul rând, pentru simplul cetățean. Urmează și fondarea unei Bănci comerciale cu capital integral de stat, care va instrumenta toate mecanismele de finanțare a banilor publici, inclusiv pentru proiectele de industrializare a țării.

Alt punct din platforma economică presupune stabilirea cotei zero pentru impozitul pe venit reinvestit pentru agenții economici pe segmente targhetate de către stat, pornind de la principalele ramuri de dezvoltare economică a statului. Vom atrage o atenție deosebită securității agroalimentare a țării, precum și principalelor inputuri financiare în Bugetul de stat din contul exporturilor. Pentru aceste segmente, cota impozitului pe venit zero la venitul reinvestit va fi stabilită pentru cel puțin cinci ani. În prezent, fracțiunea PSRM are înregistrat un asemenea proiect de lege în Parlament.

CEL PUȚIN 50% DIN RAFTURILE MAGAZINELOR – PENTRU PRODUSELE AUTOHTONE
Vom asigura implementarea Legii Republicii Moldova care prevede ca magazinele comerciale din țară să aloce obligatoriu cel puțin 50% din spațiul de pe rafturile lor comerciale pentru produsele autohtone moldovenești. Sectoarele respective vor fi evidențiate prin inscripția: Produs autohton – fabricat în Moldova. PSRM are deja înregistrat un asemenea proiect de lege în Parlament.

De asemenea, ne propunem subvenționarea directă de către stat și atragerea investițiilor străine în implementarea proiectelor de creare și fortificare în sectorul rural al întreprinderilor mici și mijlocii de prelucrare și procesare a producției agricole prin acordarea a minim 0,5-1 milion lei per unitate, în bază de concurs. Mijloacele respective pot fi acordate prin fondul național de industrializare a țării. Aceasta va permite diminuarea cotei de export a materiei prime, crearea noilor locuri de muncă în spațiul rural și creșterea veniturilor populației.

ACHIZIȚII PUBLICE DE PRODUSE ALIMENTARE – DOAR CELE FABRICATE ÎN MOLDOVA
Vom modifica Legea cu privire la Achizițiile publice prin prioritizarea achiziționării produselor alimentare pentru instituțiile publice, adică doar a produselor autohtone – fabricate în Moldova, în special pentru grădinițe, școli, spitale, armată, penitenciare etc. Este arhi-importantă stabilirea unei marje preferențiale în achiziții, pentru producătorii agroindustriali autohtoni de minimum 15% din valoarea contractelor de achiziții de până la două milioane de lei. PSRM are deja înregistrat un asemenea proiect de lege în Parlament.

RESTABILIREA UNIVERSITĂȚII AGRARE
Trebuie să asigurăm sectorul agroalimentar cu forță de muncă calificată prin restabilirea Universității Agrare de Stat din Moldova și revitalizarea sistemului de cercetare și inovare în agricultură. Cu certitudine, lichidarea UASM, de rând cu alte universități, a fost una din cele mai mari erori ale conducerii țării.

Acestea sunt doar o parte din propunerile noastre ce urmează a fi implementate, dar, în viziunea noastră, toate proiectele de dezvoltare și de îmbunătățire a climatului economic al țării trebuie să pornească de la grijile și nevoile cetățeanului simplu și, inevitabil, să-i îmbunătățească nivelul de trai al cetățeanului.

Olga URSU: Blocul Alternativa: Stat responsabil şi mediu de afaceri competitiv
Republica Moldova se află într-un moment-cheie pentru redefinirea traiectoriei sale economice. Ne confruntăm cu trei provocări majore: deficit de forță de muncă calificată, competitivitate redusă a produselor autohtone și un climat geopolitic instabil. Acestea nu sunt obstacole de nedepășit, ci semnale clare că avem nevoie de transformări structurale.

În acest context, procesul de integrare europeană devine un instrument strategic. Oportunitățile oferite de procesul de integrare a Republicii Moldova în UE, deschiderea pieței statelor membre ale UE, paralel cu subvenționarea unor ramuri vitale pentru industria națională, în special a industriei alimentare, prelucrătoare, industriei TIC și automotive, dar și achiziții de resurse energetice nu prin companii interpuse cum avem astăzi, dar la direct, pot impulsiona activitățile economice din țară. Această dinamică are și un efect direct asupra pieței muncii. O economie mai solidă și diversificată poate crea condiții atractive pentru revenirea diasporei și pentru menținerea forței de muncă. Avem nevoie de politici publice coerente care să susțină acest ciclu – formare profesională relevantă, salarii competitive și condiții de muncă moderne.

BUSINESSUL – PARTENER, NU CONTRIBUABIL
Astăzi, statul percepe businessul mai mult ca pe un contribuabil decât ca pe un partener. În primul rând, este vorba despre crearea unor relații bazate pe încredere reciprocă și pe principiul „win-win”. Este clar că, fără un business prosper și „sănătos”, statul nu are cum să acumuleze veniturile necesare pentru dezvoltare. Mediul de afaceri din Republica Moldova are resurse, idei și voință, iar raporturile dintre stat și mediul de afaceri trebuie să se bazeze pe un parteneriat de dezvoltare, transparență și predictibilitate. Statul ar trebui să simplifice și să digitalizeze procedurile, să ofere stimulente pentru investiții și inovație, iar antreprenorii să contribuie prin investiții, inovație și crearea de locuri de muncă, aducând valoare adăugată.

SĂ SPRIJINE, NU SĂ ÎMPOVĂREZE ACTIVITATEA ECONOMICĂ
Esența funcției statului constă în reglementarea echilibrată a raporturilor sociale, juridice și economice, cu scopul de a crea un cadru favorabil dezvoltării. Este esențial ca aceste reglementări să sprijine, nu să împovăreze activitatea economică, în special în ceea ce privește mediul de afaceri. Statul ar trebui să se implice prin reglementări doar în măsura în care acestea asigură concurența loială, protecția consumatorilor, respectarea drepturilor angajaților, stabilitatea pieței, dar și să adopte un dialog permanent cu mediul de afaceri. Intervenția excesivă frânează inițiativa privată, de aceea rolul principal al statului este să creeze un cadru clar, predictibil și simplificat, nu să limiteze activitatea antreprenorilor. Instabilitatea reglementărilor, manifestată prin schimbări legislative bruște și imprevizibile, are un efect descurajator asupra investițiilor și afectează climatul de afaceri.

MODELUL ACTUAL DE IMPOZITARE, NESUSTENABIL PE TERMEN LUNG
Modelul actual de impozitare nu mai poate fi considerat sustenabil pe termen lung. El se bazează preponderent pe impozite indirecte și pe contribuțiile sociale ale unui număr tot mai mic de salariați, ceea ce pune presiune pe sustenabilitatea bugetului public. Îmbătrânirea populației reduce constant baza de contribuabili, în timp ce presiunea asupra sistemelor de pensii și sănătate este în creștere. În prezent, aproximativ 37% din veniturile Bugetului de Stat sunt alocate pentru acoperirea deficitului bugetelor asigurărilor sociale și medicale. În acest context, venim cu o abordare pragmatică prin promovarea mai multor inițiative de ordin fiscal în Programul de țară elaborat. Printre acestea, se numără scutirea de la plata impozitului pe venitul persoanelor juridice pentru venitul nedistribuit, scutirea de la obligația de calcul și achitare a TVA la momentul importului de bunuri, cu achitarea taxei doar după comercializarea mărfurilor, precum și revizuirea mecanismului de asigurare medicală obligatorie prin instituirea conturilor individuale de acumulare a contribuțiilor pentru angajați.

CUM ASIGURĂ SUSTENABILITATEA SISTEMELOR SOCIALE
Fundamentul este o creștere economică durabilă și robustă, care să permită statului să susțină în mod eficient sistemele sociale fără a împovăra mediul de afaceri. Sustenabilitatea sistemelor sociale trebuie asigurată printr-un echilibru atent între responsabilitatea statului și menținerea competitivității mediului de afaceri. Este necesară lărgirea bazei fiscale și utilizarea mai eficientă a resurselor, în paralel cu reducerea poverii pe muncă și stimularea investițiilor. Doar astfel putem proteja sistemele sociale fără a descuraja dezvoltarea economică.

REFORMA JUSTIȚIEI – MIMATĂ
Din păcate, în ultimii ani, reforma justiției a fost doar mimată. Sigur că investitorii vor alege să investească într-un stat care le oferă condiții solide de siguranță pentru investițiile realizate și un cadru favorabil pentru recuperarea acestora. Pentru a consolida justiția și sistemul administrativ și a le transforma în veritabili garanți ai respectării legilor economiei de piață, autoritățile ar trebui să acționeze prioritar în direcția asigurării clarității și predictibilității cadrului legal. În prezent, ambiguitatea unor prevederi legislative permite interpretări arbitrare, adesea în defavoarea antreprenorilor, ceea ce afectează încrederea mediului de afaceri în instituțiile statului. Este esențială și dezvoltarea unor mecanisme eficiente de soluționare alternativă a litigiilor, astfel încât conflictele dintre antreprenori și administrația publică să nu ajungă automat în instanță, care este un proces costisitor și de durată.

Astfel, justiția și administrația publică pot deveni actori esențiali în protejarea dreptului de proprietate, asigurarea concurenței loiale și susținerea dezvoltării economice durabile.

În același timp, e necesară depolitizarea și profesionalizarea instituțiilor, astfel încât deciziile să fie luate independent, transparent și în baza legii, în paralel cu implementarea unei reforme profunde a justiției, cu mecanisme clare de responsabilizare și sancționare a corupției, dar și cu stimulente pentru magistrații integri. Nu în ultimul rând, digitalizarea administrației publice și simplificarea procedurilor vor reduce abuzurile, costurile și vor crește încrederea mediului de afaceri.

SINGURA CALE DE DEZVOLTARE A REPUBLICII MOLDOVA
Modelul european a demonstrat în timp că poate să genereze creștere economică sustenabilă și să îmbunătățească viața cetățenilor. Nu trebuie să uităm însă de interesele noastre naționale, tradițiile și elementele ce ne sunt caracteristice. Este important nu doar să ne declarăm europeni sau proeuropeni, este important ca în realitate, să ne axăm și să implementăm acele principii și valori europene, cum ar fi: supremația legii, libertatea, democrația, meritocrația și statul de drept.

Moldova trebuie să se integreze nu printr-o credință oarbă în idealuri, ci conștient, știind să-și apere interesele. Integrarea înseamnă parteneriat și un instrument de dezvoltare care trebuie folosit cu înțelepciune și în interesul propriei țări. UE oferă nu doar acces la o piață comună, ci și un cadru de reguli, standarde și valori care pot accelera dezvoltarea economică, consolidarea statului de drept și creșterea bunăstării populației. Realizarea acestui obiectiv depinde de armonizarea legislației naționale cu acquis-ul comunitar, cu accent special pe domeniile economic, justiție, concurență și protecția mediului. Este esențial să promovăm reforme structurale în justiție, administrația publică, infrastructură și educație, pentru a îndeplini criteriile necesare aderării. Totodată, trebuie să susținem mediul de afaceri să devină competitiv pe piața europeană, prin implementarea unor stimulente fiscale, facilitarea accesului la finanțări europene și simplificarea procedurilor administrative.

Partidul Nostru: Problema migrației afectează securitatea statului
Prioritar, în domeniul economic trebuie să devină stoparea exodului populației active. În ultimii ani, problema a căpătat dimensiuni care afectează chiar securitatea statului. Livrarea forței de muncă a devenit singura poziție de export serioasă a țării noastre. Respectiv, nu Republica Moldova este cea care obține beneficii, dar țările în care muncesc concetățenii noștri.

Pentru a opri migrația forței de muncă și a încuraja revenirea ei în țară, se impune, întâi de toate, renașterea industriei autohtone care să genereze suficiente locuri de muncă competitive. Totodată, sporind capacitățile de export al producției moldovenești, vom putea genera fluxuri financiare suficiente capabile să reînvie, să susțină și să dezvolte infrastructura socială a țării. Statul moldovenesc trebuie să-și restituie rolul de actor principal în procesul de dezvoltare economică a țării.

PROGRAM DE REANIMARE A INDUSTRIEI
Pentru o relansare economică și pentru repornirea motoarelor dezvoltării, este necesară elaborarea unui program de stat de reanimare a industriei moldovenești, ideea principală a căruia va fi stabilirea rolului decisiv al statului în dezvoltarea industriei moldovenești.

• Susținerea directă de către stat a ramurilor strategice ale industriei.
• Investițiile capitale de stat.
• Înființarea platformelor industriale multifuncționale în regiuni.
• Sporirea capacităților zonelor economice libere și ale parcurilor industriale.
• Înființarea parcurilor de IT, inovații, cercetări și dezvoltare în inginerie.
• Lichidarea schemelor de corupție la întreprinderile cu proprietate de stat.
• Auditul tuturor întreprinderilor de stat din subordinea Agenției Proprietății Publice.
• Înființarea băncii de investiții de stat, a companiilor petroliere și de asigurări de stat, a aeroporturilor și porturilor fluviale de stat.
• Creditarea prioritară și cu înlesniri.
• Participarea statului la asigurarea piețelor de desfacere a mărfurilor moldovenești, la programul de sporire a exportului și a diminuării importului în favoarea producției proprii, deschiderea caselor de comerț ale Moldovei în străinătate.
• Restabilirea sistemului de învățământ mediu tehnic pentru pregătirea cadrelor calificate pentru producția modernă.

REDUCEREA PREȚURILOR LA ENERGIE ȘI STABILITATEA FISCALĂ
Partidul Nostru optează pentru o politică de stat orientată spre reducerea prețurilor la energie, spre eradicarea în sectorul energetic și cel al gospodăriei comunale a schemelor de corupție ce conduc la creșterea tarifelor, majorarea prețului de cost și reducerea competitivității producției moldovenești. Totodată, ne propunem asigurarea stabilității politicii și legislației fiscale prin:

• Elaborarea unor „reguli de joc” clare și de lungă durată pentru investitori, astfel ca legislația din domeniul investițiilor să nu se modifice de dragul intereselor autorității, iar modificările să nu-i afecteze pe investitorii care și-au început activitatea în Republica Moldova în condiții ce erau în vigoare înainte de introducerea acestor modificări.

• Includerea în Codul Fiscal a absolut tuturor impozitelor și defalcărilor pe care le percepe statul, inclusiv a plăților pentru asigurarea socială și cea medicală.

• Adoptarea Codului de aplicare a procedurilor fiscale.

• Transformarea serviciului fiscal dintr-o instituție abilitată în exclusivitate cu funcții de control și de pedeapsă într-o instituție ce cooperează cu agentul economic pentru obținerea folosului maxim posibil pentru toți participanții la proces – antreprenor, întreprindere și stat.

SPORIREA COTEI INVESTIȚIILOR AUTOHTONE, SUSȚINEREA BUSINESSULUI MIC ȘI A PRODUCĂTORULUI AUTOHTON
Urmărim reducerea împrumuturilor din străinătate și utilizarea unei părți a rezervelor valutare ale Republicii Moldova în calitate de investiții directe în ramurile strategice industriale ale Moldovei.

De asemenea, ne propunem reforma sectorului bancar al Moldovei ce prevede modificarea sistemului actual de creditare.

Pentru a susține businessul mic și mijlociu, a producătorului autohton, Partidul Nostru își propune următoarele măsuri:

• Acordarea subvențiilor și creditelor fără dobândă antreprenorilor ce lansează afaceri noi.

• Majorarea până la trei milioane de lei a pragului de înregistrare obligatorie ca plătitor de TVA, iar fondatorului unic trebuie să-i fie limitat dreptul de a înființa mai mult decât o companie pentru a preveni evaziunea fiscală.

• Pentru întreprinderile mici ce creează două sau mai multe locuri de muncă, va fi redus impozitul pe activitate operațională până la 1% cu condiția ca aceste locuri de muncă să fie păstrate cel puțin 12 luni consecutiv.

• Taxa zero pentru impozitul pe profitul reinvestit. Metode accelerate de amortizare în cazul investițiilor în producția cu aplicarea tehnologiilor înalte.

• Introducerea amendamentelor în legea cu privire la comerțul intern în scopul susținerii producătorului autohton, reducerea discount-ului înrobitor perceput de rețelele comerciale și oferirea businessului local a posibilității de a plasa pe raft nu mai puțin de 50% din producție.

„ORAȘUL VINULUI” ȘI SUSȚINEREA HORECA
În „Orașul vinului” moldovenesc, care va fi amplasat pe o suprafață de 50 de hectare, vor fi reprezentați absolut toți producătorii de vin, de băuturi tari, de cidru și de alte tipuri de producție alcoolică din țară. În zonă vor fi construite hoteluri, saloane SPA, vor fi deschise galerii comerciale în care vor fi reprezentate brandurile mondiale cu renume și în care comerțul se va efectua cu TVA redusă (cel mult patru la sută).

Sectorului HoReCa i se va permite să angajeze ca zilieri persoane ce efectuează lucrări auxiliare necalificate. Actualmente, acest lucru este admis doar în sectorul agrar.

Angajatul nu va fi obligat să-și declare venitul din activitatea de zilier. Obligația de a reține impozitul pe venit în valoare de 12% și de a-l transfera în buget îi va fi impusă angajatorului.

Un alt punct prevede reducerea cu 50% a defalcărilor în fondul asigurării sociale de stat pentru angajații din sectorul HoReCa.

CENTRE REGIONALE DE CONSULTING
Concetățenii noștri care au câștigat cu greu în străinătate niște bani se întorc acasă și încearcă să-i investească în vreo afacere, dar o fac deseori la întâmplare, fără a beneficia de consultațiile specialiștilor, mulți iau credite pe care nu le pot rambursa și, în ultima instanță, pierd totul. În Moldova, vor fi deschise trei oficii regionale de consulting la care își va putea prezenta business-planul oricine va dori să se lanseze în afaceri sau va planifica să obțină un credit de la o bancă comercială. Aceste servicii le vor fi prestate gratis și îi vor ajuta pe cetățenii noștri nu numai să-și investească corect economiile, ci și să evite înglodarea în datorii.

LEGISLAȚIE PENTRU FUNCȚIONAREA CRIPTOVALUTEI
Criptovalutele devin un instrument financiar tot mai popular în toată lumea. Moldova nu trebuie să stea într-o parte de aceste tendințe mondiale. Trebuie să elaborăm o legislație națională privind funcționarea criptovalutelor, care să corespundă normelor și practicilor internaționale și să permită aplicarea acestor instrumente financiare în Moldova.

Textul prezintă soluțiile principalilor concurenți electorali pentru economia moldovenească și nu reprezintă publicitate politică.