În perioada 16-20 iunie, Palatul Republicii din Chișinău a găzduit cel de-al 46-lea Congres Mondial al Viei și Vinului, eveniment care a reunit peste 350 de delegați din 51 de țări, sub coordonarea Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV). Subiectul principal, „Trasarea viitorului vinului: Îmbrățișarea rezilienței, creșterea valorii, încurajarea inovației”, reflectă situația actuală a pieței. În timp ce unii experți atrag atenția asupra scăderii consumului global (până la 214,2 milioane de hectolitri în 2024, cel mai scăzut nivel din 1961), alții notează că produsele locale înregistrează o creștere a prețului mediu prin diferențierea bazată pe soiuri autohtone și de selecție nouă. Mesajul pentru sectorul de producție, de la marii operatori la micii producători, este clar: într-o lume în care oamenii consumă mai puțin vin, succesul se obține prin valoarea adăugată.
RECOLTA 2025: RECUPERĂM VOLUMELE DUPĂ UN AN SECETOS
După un an 2023 cu o producție de 265 000 de tone de struguri și un 2024 în care producția a scăzut la 170 000 de tone din cauza condițiilor climatice, 2025 se anunță a fi un an de recuperare. Campania de recoltare a început la mijlocul lunii august, cu soiurile destinate vinurilor spumante, și s-a extins la celelalte soiuri după data de 20 august. Estimările actuale indică o producție de aproximativ 220 000 de tone, ceea ce reprezintă o creștere de 20-25% comparativ cu anul precedent, calitatea strugurilor fiind bună datorită condițiilor meteorologice favorabile. „În 2023, am înregistrat un an foarte bun. În 2024, din cauza climei, a fost o scădere dramatică. Anul acesta, estimăm o creștere de 20-25%, pentru a ajunge la 220 000 de tone. Calitatea va fi bună, pentru că și condițiile sunt favorabile”, spune Andrian Digolean, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
Creșterea numărului de mici producători a stimulat întregul sector. În 2014, erau doar 10; astăzi, sunt 72, spune Andrian DIGOLEAN, secretar de stat, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.
NOI GIGANȚI URCĂ PE EȘICHIERUL ECONOMIC
Sectorul numără peste 350 de companii active și reprezintă sursa de venit directă sau indirectă pentru mai mult de 120 000 de persoane, aproximativ 15% din populația ocupată, dacă se includ industriile conexe. Acesta contribuie cu 1,8% la PIB și cu 5,3% la exporturi, o pondere fără egal în Europa Centrală și de Est.
Analiza rezultatelor financiare din 2024 relevă o consolidare clară la vârful sectorului. Grupul Purcari (care include Château Purcari, Domeniile Cuza, Bostavan) se menține pe prima poziție, cu vânzări de 1,049 miliarde de lei, cu o cotă de piață de 30,25%. O evoluție notabilă este creșterea accelerată a companiei mixte moldo-franceze KAZAYAK-VIN, care a ajuns de la venituri de 194,1 milioane de lei în 2023 la aproximativ 582 milioane în 2024, devenind al doilea jucător de pe piață. Combinatul de Vinuri „CRICOVA" ocupă a treia poziție, cu vânzări de 377,5 milioane de lei.
O altă tendință a fost creșterea numărului de mici producători, de la 10 în 2014 la 72 în prezent. Potrivit secretarului de stat Andrian Digolean, majoritatea sunt tineri cu studii efectuate în străinătate, care, la revenirea în țară, implementează proiecte inovatoare și influențează astfel și jucătorii mari.
Dar este rentabilă afacerea cu vin în Moldova? Roman Rotarov, fondator și director la Sommelier Guild of Moldova, oferă o viziune nuanțată. „Viticultura este profitabilă pentru actorii mari, însă pentru micii producători este un pariu riscant din cauza costurilor de adaptare și întreținere a viilor.” Cifrele pe care le furnizează reprezintă un apel la prudență: plantarea unui hectar în 2025 costă între 25 000 și 30 000 de euro, iar întreținerea sa anuală oscilează între 36 000 și 66 000 de lei (circa 1800–3300 de euro). „Înainte de a demara o afacere în viticultură, asigurați-vă că businessul principal vă generează suficiente fonduri pentru a investi în visul dumneavoastră vinicol”, spune ex - pertul. Starea de spirit în rândul viticul - torilor, potrivit lui Rotarov, este de „opti - mism, însă temperat din cauza riscurilor climatice și a scăderii consumului mondial de vin”.
220 000 de tone recolta de struguri prognozată
Vinificația Republicii Moldova este ca o pasăre Phoenix: renaștem mai puternici după fiecare provocare, oferind lumii vinuri cu caracter și istorie, spune Roman ROTAROV , fondator și director al Sommelier Guild of Moldova.
TRANZACȚIA PURCARI-MASPEX ȘI EFECTUL SĂU DE DOMINO
În iulie, gigantul polonez Maspex a pre - luat controlul Purcari Wineries. Tranzac - ția s-a realizat printr-o ofertă publică volun - tară la un preț de circa 4,14 euro per acțiune la Bursa de Valori București, în urma căreia Maspex a achiziționat aproximativ 73% din capitalul social. Valoarea totală a companiei a fost estimată la aproximativ 120 milioane de euro pentru pachetul preluat.
Vasile Tofan, președintele Consiliului de Administrație al Purcari Wineries, a explicat raționamentul strategic al tranzacției. „Mas - pex este una dintre primele 10 cele mai mari companii din Europa Centrală și de Est. Este cel mai mare producător de băuturi din Po - lonia. Deține mărci emblematice, precum Żubrówka sau Becherovka, sau marca de vin numărul unu din Polonia, Carlo Rossi. Este un gigant cu o distribuție foarte puternică în Europa Centrală și de Est, cu vânzări de aproape 4 miliarde de dolari.” Despre con - ducerea companiei Purcari, expertul a preci - zat că fondatorul, Victor Bostan, va rămâne un acționar important, păstrând 15%. Alex Filip, directorul general al companiei, își va continua, de asemenea, mandatul.
Potrivit lui Tofan, tranzacția va fi benefică pentru exporturile moldovenești, deoarece Purcari va obține acces la rețeaua de distribu - ție a Maspex și va putea negocia la egal cu re - tailerii precum Kaufland, Tesco, Auchan, Biedronka, Żabka și alții. Acordul transmite un semnal pieței că mărcile de vin din Republica Moldova reprezintă active de investiții atrac - tive la nivel internațional, capabile să atragă capital dacă ating scara și calitatea necesare.
TARIFELE LUI TRUMP LOVESC ÎN EXPORTURI
Vinul moldovenesc este făcut pentru export: peste 80% din tot ce se produce ajunge peste hotare. În prima jumătate a lui 2025, încasările din exporturi au fost de 122,4 milioane de dolari, cu 5% mai puțin ca în primul semestru al anului 2024. Vinul la sticlă contribuie cu aproape 60% din va - loarea exporturilor, semn că strategia de a vinde mai scump și mai bun funcționează. Vinul în vrac, deși încă important, cu 40% din valoare, e tot mai mult o soluție comple - mentară. Între timp, spumantele, cu 3,8 mi - lioane de dolari, își continuă ascensiunea.
Uniunea Europeană rămâne o piață sta - bilă și previzibilă – în primele șapte luni ale anului 2025, 58% din vânzări au fost direcționate către acest spațiu. În cadrul UE, România se evidențiază ca piață prio - ritară, cu o creștere în valoare de 26%.
Însă în afara UE, povestea e un adevărat roller-coaster, iar piața americană e exemplul perfect. După un 2024 de vis, cu exporturi de 22,7 milioane de dolari în șase luni, a ve - nit dușul rece: administrația Trump a impus în aprilie 2025 tarife usturătoare. „În 2024, piața din SUA a crescut fantastic, dar în aprilie 2025, ne-am trezit cu taxe de 31%. Am reușit să le reducem la 25%, dar presiunea este mare”, recunoaște secretarul de stat Andrian Digolean. Ca rezultat, în primele șapte luni ale anului 2025, valoarea exporturilor către SUA a scăzut cu 59%, la 9,2 milioane de dolari.
Această dinamică a determinat exportato - rii moldoveni să exploreze noi piețe. „Avem piețe foarte interesante care au intrat în top-10, precum Nigeria și alte țări din Africa. La acest moment, exportăm vinuri în vrac și distilate, dar există viitor pentru cele îmbute - liate, deoarece sunt piețe de nișă cu milioane de consumatori", precizează Digolean .
TENDINȚE GLOBALE ȘI PROVOCAREA SPUMANTELOR IMPORTATE
Optimismul producătorilor se lovește de o tendință globală îngrijorătoare. Potrivit OIV, consumul mondial de vin în 2024 s-a situat la cel mai redus nivel din 1961. Cu toate aces - tea, în mijlocul acestui declin, vinurile moldo - venești au reușit să-și majoreze prețurile de vânzare, datorită strategiei de diferențiere prin soiuri autohtone și de selecție nouă, pre - cum Viorica, Floricica și Codrinschii.
Pe plan intern, se conturează însă o pro - vocare. Roman Rotarov atrage atenția asupra unei creșteri anuale de 258% a importurilor de vinuri spumante de tip Prosecco. Datele statistice indică o creștere a valorii importu - rilor de spumante de la 1,2 milioane de euro în 2023 la 4,3 milioane de euro în 2024. Deși Republica Moldova exportă un volum de vin spumant de trei ori mai mare decât cel im - portat, există o diferență semnificativă de va - loare. Prețul mediu al spumantului de import este de 5,70 €/litru, în timp ce prețul celui exportat este de 2,63 €/litru. Conform expertului, această diferență indică un potențial neexploatat pentru producătorii locali pe segmentul HoReCa și în comerțul cu amănuntul.
350 de companii activează în sectorul vitivinicol
PERSPECTIVE PENTRU 2026: INOVAȚII-SURPRIZĂ ȘI MIZĂ PE TURISM
Răspunsul sectorului vitivinicol la provocările actuale se concentrează pe mai multe direcții de dezvoltare. Micii producători precum DIVUS mizează pe noutăți care pun în valoare patrimoniul țării. Andrei Știrbu, brand managerul companiei, detaliază planurile: „Pentru viitor, vom lansa noi etichete și combinații de cupaje foarte interesante. Lucrăm la un spumant realizat din trei soiuri autohtone, a cărui etichetă va fi pictura unui artist moldovean”.
Turismul vinicol reprezintă o altă direcție importantă de creștere. Republica Moldova a ocupat locul al doilea în clasamentul Wine Lover’s Index 2023, înaintea unor țări precum Italia, Spania sau Franța. Totuși, potențialul în acest domeniu nu este încă exploatat la maximum. „Din cele 138 de crame, doar 55 sunt pregătite pentru a primi turiști și 11 pot asigura servicii de cazare”, precizează Roman Rotarov. Se estimează că festivalurile de toamnă din 2025 vor atrage peste 100 000 de vizitatori, ceea ce confirmă interesul publicului. În acest context, unii producători își planifică extinderea. „Planul nostru pentru următorii ani este să deschidem crama pentru turiști. Observăm că sectorul vitivi - nicol și turismul încep să meargă mână în mână și dorim să fim parte a acestui proces”, spune Andrei Știrbu .
Pentru a sprijini aceste eforturi, autori - tățile au conceput Programul Național de Dezvoltare a Sectorului Vitivinicol (2025- 2029), o foaie de parcurs strategică. Obiectivele sale sunt ambițioase: atingerea a 2000 de hectare de viță-de-vie cu sistem de irigare, creșterea gradului de mecanizare cu 10%, digitalizarea completă a Registru - lui Vitivinicol până în 2027, majorarea bu - getului pentru marketing extern cu 25% și asigurarea faptului că vinurile cu IGP/DOP vor reprezenta 25% din producția totală.
Provocarea ce trebuie abordată urgent ține de seceta, care afectează grav productivitatea în sudul țării, unde randamentele pot scădea la 2-3 tone pe hectar, mult sub potențial. Această situație a plasat investițiile în sisteme de irigații inovative în centrul strategiei naționale. La recenta conferință națională a sectorului, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Ludmila Catlabuga a semnalat că există deja producători care implementează irigarea prin picurare, iar guvernul va stimula aceste investiții. „Deja implementăm proiecte de irigare, în special în sud, la Crocmaz, pentru adaptarea climatică. Dar, după cum s-a menționat, este necesar un mix strâns de acțiuni: irigații, soiuri adecvate, material săditor de calitate, tehnologii moderne, digitalizare; un complex în care trebuie să ne implicăm pentru a atinge obiectivele ambițioase ale sectorului”, a spus ministrul.
Planul nostru este să deschidem crama pentru turism. Observăm că sectorul vitivinicol și turismul încep să meargă mână în mână și dorim să fim parte din acest proces, spune Andrei ȘTIRBU , brand manager, vinăria DIVUS.
