TAXA PENTRU CONTESTAȚIILE ÎN ACHIZIȚII PUBLICE – CLARIFICĂRI PRIVIND MODUL DE CALCUL AL TAXEI DE STAT
După modificarea Legii taxei de stat, în 2025, a fost introdusă o taxă de 0,5% pentru depunerea contestațiilor de către operatorii economici în procedurile de achiziții publice, sectoriale și de concesiune. Aceasta se calcula, potrivit legii, la valoarea estimată a procedurii, ceea ce genera costuri disproporționate pentru companiile care contestă doar un lot sau câteva loturi.
Victor Baciu, manager pe politici AmCham Moldova, secretar general al Curții de Arbitraj Comercial Internațional din Chișinău (CACIC), povestește că, în urma solicitărilor AmCham Moldova și ale agenților economici, Ministerul Finanțelor a confirmat că taxa se aplică la valoarea lotului sau loturilor contestate, și nu la întreaga procedură, plafonul maxim de 50 000 de lei rămânând neschimbat indiferent de valoarea estimată a lotului sau procedurii.
Victor BACIU, manager pe politici AmCham Moldova, secretar general CACIC
Medierea obligatorie ar impune creditorilor o povară administrativă și financiară nejustificată.
LEGEA PUBLICITĂȚII – REGULI MAI SIMPLE PENTRU COMPANII
În 2025, urmare a intervenției AmCham, mai multe modificări legislative au adus beneficii semnificative pentru mediul de afaceri. A fost, astfel, majorată mărimea neimpozabilă a suprafeței firmelor (în locurile de comerț și de prestări servicii) de la 1 m2 la 3 m2 . Totodată, a fost exclusă de sub incidența autorizării (notificării) afișele și panourile care sunt obligatorii prin lege și informațiile destinate consumatorilor fără conținut publicitar. O altă modificare presupune permiterea amplasării dispozitivelor publicitare fixe pe teritoriul monumentelor singulare, al ansamblurilor arhitecturale, al siturilor și în zonele lor de protecție, în condițiile Regulamentului aprobat de Ministerul Culturii. A fost simplificată, de asemenea, procedura de autorizare prin introducerea unui regim de notificare pentru dispozitivele, instalarea cărora nu modifică structura de rezistență a construcțiilor. Totodată, este exclus caracterul provizoriu al dispozitivelor publicitare fixe.
PROIECTUL LEGII MEDIERII – RISCURI PENTRU MEDIUL DE AFACERI
Managerul pe politici AmCham Moldova și secretarul general CACIC menționează, în altă ordine de idei, că proiectul Legii medierii aprobat în prima lectură, care prevede medierea obligatorie plătită a majorității litigiilor civile și de muncă (ale căror valoare nu depășește 50 de salarii medii pe economie), a fost temporar amânat înainte de a doua lectură, în urma obiecțiilor aduse de mediul de afaceri.
Victor Baciu subliniază că medierea obligatorie ar impune creditorilor o povară administrativă și financiară nejustificată, aceștia fiind obligați să achite o taxă de mediere de 10% din salariul minim pe țară. Măsura nu ar reduce efectiv numărul cazurilor ajunse în instanță, deoarece debitorii nu pot fi obligați să accepte soluțiile propuse, iar litigiile ar ajunge oricum în judecată.
Argumentele promotorilor proiectului de lege s-au bazat pe presupuneri incerte, în timp ce costurile suplimentare ale medierii depășesc beneficiile pentru majoritatea cazurilor, în special pentru cele cu valori mici. În lipsa unor analize adecvate și cu doar câteva sute de mediatori pentru sute de mii de dosare anual, măsura riscă să prelungească procedurile, să scadă rata de recuperare a creanțelor și să afecteze disciplina financiară.
MIZA PE UN CADRU FISCAL MAI PRIETENOS CAPITALULUI UMAN
În altă ordine de idei, AmCham Moldova a obținut, după un efort continuu, progrese semnificative în crearea unui cadru fiscal funcțional și modern pentru beneficiile extrasalariale oferite de angajatori (facilități acordate de patron), ca instrumente de retenție și motivare a forței de muncă, tichetele de vacanță recent aprobate constituind un exemplu clar în acest sens. Aceste progrese contribuie nu doar la consolidarea capitalului uman în sectorul privat – una din provocările principale pentru o creștere economică durabilă pentru un stat, ci și la formalizarea stimulentelor într-un regim fiscal și cadru bugetar transparent și predictibil.
Veronica Sirețeanu, director adjunct al AmCham Moldova, subliniază că facilitățile acordate de patron sunt mecanisme prin care statul permite companiilor să deducă anumite cheltuieli din baza impozabilă, atunci când sunt făcute în beneficiul angajaților și neimpozitarea venitului ce rezultă din acestea. AmCham Moldova a fost în ultimii ani printre cele mai active voci care a pledat pentru dezvoltarea unui cadru fiscal modern, flexibil și aliniat cu realitățile pieței muncii.
Pe lângă plățile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale, precum și plățile în favoarea salariatului, efectuate altor persoane, suma plătită suplimentar de angajator la orice plată a salariatului pentru locuința acordată de către angajator, suma dobânzii (dacă aceasta diferă de una normativă) sau cheltuielile angajatorului pentru darea proprietății în folosință salariatului în scopuri personale, care au fost tradițional prezente în legislația fiscală, pe parcursul ultimilor ani, un accent aparte s-a pus pe identificarea și promovarea unor stimulente fiscale ce ar ajuta în menținerea și atragerea personalului.
Un alt proiect major de advocacy al AmCham Moldova este cel referitor la tichetele de masă. Începând cu 2020, este în vigoare plata contribuțiilor sociale din valoarea tichetelor, după ce, timp de doi ani, companiile erau exonerate de această plată. Pe această dimensiune, echipa AmCham a realizat un studiu care a arătat că, după introducerea impozitării, 53% din companii au încetat să mai ofere tichete de masă angajaților, iar numărul de beneficiari a scăzut cu 40%, chiar dacă se cunoaște bine rolul lor social, de sănătate și bugetar.
O altă linie importantă de advocacy, care a durat câțiva ani, s-a soldat cu introducerea din 1 ianuarie 2024 a unui bloc întreg de facilități.
Sunt facilități ce țin de consolidarea echipei – pentru activități de team-building și consolidarea culturii corporative; cadouri în natură și vouchere, inclusiv pentru copiii minori ai salariaților; cheltuieli de creșă (pentru organizarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor până la trei ani la locul de muncă sau pentru plățile efectuate, în folosul salariatului altor persoane) – normă ce a fost îmbunătățită și va deveni și mai atractivă începând cu 2026; activități de wellness conexe educării (alta decât cea profesională) a angajaților.
Există, de asemenea, facilități ce vizează sănătatea angajatului – beneficii angajaților pentru contractarea serviciilor medicale (checkin-uri anuale); dublarea plafonului cheltuielilor anuale suportate de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistență medicală ale salariatului) sau abonamente pentru utilizarea facilităților sportive. Prima din această serie a fost deducerea cheltuielilor suportate de angajator pentru testarea și vaccinarea salariaților împotriva SARS-CoV-2, fiind aplicată din 2021.
În acest an, a devenit funcțional Capitalul de stimulare (pentru SRL), de rând cu Stock Option Plan (pentru SA) – o altă linie importantă de advocacy a AmCham. Este vorba de stimulente pe termen mediu și lung pentru personalul-cheie prin care angajatorii pot recompensa performanța din contul profitului net sau al acțiunilor companiei.
Ultimul efort de advocacy ține de promovarea tichetelor de vacanță. Printre efectele secundare ale măsurii se numără sprijinirea economiei locale, deoarece presupune alocarea unui fond anual pentru angajați sub formă de tichete de vacanță (în anumite limite), care ar urma să fie valorificate la unitățile turistice rurale din țară, începând cu 2026.
Pentru antreprenori, toate aceste progrese înseamnă flexibilitate, predictibilitate și oportunități reale de a-și fideliza angajații prin pachete de beneficii. Pentru economia Republicii Moldova, acestea înseamnă pași concreți spre modernizare și competitivitate.
Veronica SIREȚEANU, director adjunct AmCham Moldova
Într-un mediu de afaceri în care retenția și atragerea forței de muncă devine tot mai dificilă, instrumentele fiscale aplicate pot face diferența între o companie care recrutează constant și una care fidelizează.