Statisticile din ultimii ani confirmă o corelație puternică între inovație și creșterea afacerilor. Spre exemplu, companiile inovatoare demonstrează o creștere a valorii întreprinderii cu 30% mai rapidă decât celelalte, iar 72% dintre organizații raportează că inovația face parte din planificarea lor strategică. Conform ultimului raport al Agenției pentru Cercetare și Inovare din Marea Britanie, afacerile care au inovat în ultimul an au înregistrat o creștere medie a vânzărilor de 7%. Este o creștere de peste trei ori mai mare comparativ cu celelalte companii.
Totodată, peste jumătate dintre afacerile care au implementat inovații ce țin de procesul de activitate au raportat economii semnificative de costuri. Mai mult de atât, un sondaj al companiei specializate în analiza datelor, Euromonitor International arată faptul că 76% dintre profesioniști intenționează să investească în inițiative de inovare cel puțin la fel de mult ca în anul precedent. Totodată, un raport recent întocmit de Forumul Economic Mondial (WEF) subliniază că peste 85% dintre companiile globale consideră inovația drept un factor critic pentru creșterea veniturilor și menținerea relevanței pe piață în următorii cinci ani. La fel, datele Eurostat indică faptul că întreprinderile din Uniunea Europeană care au introdus inovații de produs sau proces în ultimii trei ani au înregistrat, în medie, o creștere a cifrei de afaceri cu 15% mai mare decât cele care nu au inovat.
PERSPECTIVA EXPERȚILOR INTERNAȚIONALI
În opinia mai multor voci din domeniul inovației, aceasta transcende simpla îmbunătățire a produselor, fiind o componentă esențială a strategiei de afaceri și a culturii organizaționale. Clayton Christensen, considerat unul dintre cei mai influenți gânditori în managementul inovației și autor al "The Innovator's Dilemma", introduce conceptul de „inovație disruptivă”. El este de părere că afacerile de succes, axate pe îmbunătățirea produselor existente pentru clienții actuali, pot fi „disruptive” față de noii veniți care introduc inovații mai simple, mai puțin costisitoare sau mai convenabile, care vizează segmente de piață neglijate. Specialistul subliniază necesitatea adoptării noilor tehnologii și acceptarea eșecului, afirmând că o companie trebuie să fie pregătită să abandoneze metodele tradiționale și să îmbrățișeze inovația, chiar dacă acest lucru implică riscul eșecului. Totodată, un program de inovare de succes, în viziunea sa, necesită un lider senior care să susțină personal cauza inovației.
La rândul său, Henry Chesbrough, profesor la UC Berkeley și CEO al Center for Open Innovation, introduce conceptul nou de „inovație deschisă”. Viziunea sa subliniază că inovația nu trebuie să fie limitată la resursele interne ale unei companii. Expertul promovează ideea că afacerile ar trebui să utilizeze atât fluxuri de idei interne, cât și externe și că acestea pot beneficia de pe urma valorificării interne și externe a inovațiilor. El susține că organizațiile care colaborează cu parteneri externi, startupuri, universități, chiar și concurenți pot accelera procesul de inovare și pot accesa noi piețe și expertize. Inovația deschisă contribuie la avantajul competitiv, permite expansiunea pieței prin adaptarea produselor la preferințele locale și diminuarea riscurilor prin diversificarea portofoliului.
7% constituie creșterea medie a vânzărilor înregistrată de afacerile care au inovat în ultimul an, depășind de peste trei ori performanța firmelor care au stagnat
INOVAȚIA ÎN ACȚIUNE
Pentru a înțelege mai bine cum este implementată inovația în practică și cum este adaptată la specificul local, este important de analizat exemple din domenii-cheie ale economiei moldovenești. Sergiu Groza, șef al Departamentului Platforma Digitală la maib, spune că în orice companie, inovația trebuie să fie un motor fundamental, cu atât mai mult într-o bancă. Acesta oferă exemplul platformei digitale care, de facto, redefinește serviciile bancare și modul în care instituția financiară interacționează cu clienții. Specialistul spune că nu e ușor, iar integrarea soluțiilor digitale de ultimă generație constituie un efort considerabil pentru instituția ce o reprezintă. „O platformă digitală este, de fapt, în totalitate despre inovație. Este vorba despre implementarea unui online „on-boarding complet”, a proceselor de KYC (Know Your Customer) online, precum și utilizarea tehnologiei de recunoaștere facială și dezvoltarea unui sistem avansat de management al fraudelor bazat pe inteligența artificială. Și acestea sunt doar câteva exemple concrete”, menționează Sergiu Groza.
În opinia specialistului, doar datorită inovațiilor, clienții pot accesa acum credite, depozite, conturi și carduri integral online. De asemenea, portofoliul digital include și asigurări de răspundere civilă, medicale, de călătorie și carte verde. Este posibilă extinderea la servicii precum Credit cu asigurare, sistemul interbancar de plăți instant (MIA). La fel, accesul la codul internațional al contului bancar (IBAN), accesul la sistemul internațional de plăți SWIFT și chiar o aplicație dedicată copiilor, KidsAPP, subliniază abordarea holistică a băncii în materie de inovație.
În altă ordine de idei, specialistul subliniază că echilibrul dintre inovația tehnologică și securitatea datelor este o prioritate absolută într-un sector atât de reglementat precum cel bancar. În cadrul instituției, este cultivată o cultură deschisă și inovativă, bazată pe responsabilitatea față de clienți și respectarea riguroasă a cadrului legal. Fiecare produs nou este precedat de o analiză de risc detaliată și multidimensională, menită să anticipeze riscurile și să implementeze măsuri compensatorii sau de diminuare a riscului. Nu în ultimul rând, managerul accentuează utilizarea tehnologiilor de ultimă generație în procesul de proiectare, dezvoltare și testare, cu un focus pe depistarea vulnerabilităților încă din etapele incipiente. Mai mult, inovația persistă și în instrumentele de monitorizare tranzacțională și infrastructură, consolidând astfel încrederea clienților.
Sergiu GROZA, șef al Departamentului Platforma Digitală, maib
În viitor, parteneriatele strategice în domeniul fintech vor deveni o soluție rezonabilă pentru mulți jucători de pe piață, pentru a oferi rapid servicii comode, sigure și inovatoare clienților lor.
CULTURA INOVAȚIEI
În opinia lui Sergiu Groza, stimularea unei culturi a inovației în rândul angajaților este esențială. Acesta este convins că anume transformarea spre "Agile way of working" aduce o serie de practici care încurajează inovația. Printre acestea, se numără oferirea puterii de a lua decizii de a alege prioritățile, concentrarea pe ceea ce este cel mai important pentru clienți. Mai mult de atât, este vorba și despre formarea de echipe cross-funcționale capabile să gestioneze complet produsele, de la idee până la livrabil și, nu în ultimul rând, oferirea dreptului de a face greșeli. Aceste practici formează un „nucleu” pentru atragerea oamenilor talentați, cu viziune și capacitate de a livra rezultate.
De asemenea, colaborările cu fintech-uri și start-upuri locale reprezintă o prioritate strategică pentru specialist. Aceste parteneriate sunt o sursă importantă pentru a crea o sinergie veritabilă între capacitatea la scară largă a băncii, necesitățile clienților și spiritul inovativ al start-upurilor. Astfel, este accelerată viteza de livrare a noilor servicii și produse. În contextul unei piețe super-concurențiale din Republica Moldova și al evoluției tehnologice rapide în domeniul financiar, managerul este convins că parteneriatele vor deveni o soluție rezonabilă pentru mulți jucători. Acest lucru le va permite să ofere rapid servicii comode, sigure și inovatoare clienților.
85% dintre companiile internaționale consideră inovația un factor critic pentru creșterea veniturilor și menținerea relevanței pe piață în următorii cinci ani
CUM O FAC COMERCIANȚII
În opinia lui Alexandru Filimon, directorul Direcției de Vânzări al rețelei de magazine Enter, inovația este fundamentul unei experiențe de cumpărături fluide și relevante. Specialistul menționează faptul că „a fi în pas cu inovațiile” în produse și servicii înseamnă o monitorizare permanentă a tendințelor internaționale și relații directe cu producători de top și parteneri din întreaga lume. Echipe dedicate analizează datele de piață și anticipează direcțiile de consum, asigurând faptul că cele mai bune soluții ajung pe piață.
Totodată, specialistul spune că inovația joacă un rol central atât în mediul online, cât și în rețeaua de magazine fizice. Pe partea digitală, investițiile semnificative în automatizare și interfețe intuitive sunt menite să ghideze clienții spre alegerea potrivită, într-un mod personalizat. În magazine, experiența este gândită pentru a fi fluidă, asistată de consultanți bine pregătiți și susținută de sisteme de back-office eficiente, confirmând o strategie omni-channel axată pe inovație.
Gestionarea fluxului constant de produse inovatoare de la diferiți producători implică un proces riguros de selecție. De altfel, deciziile sunt bazate pe date concrete și pe intuiția formată în timp de echipele de buying. Totodată, analiza tendințelor globale, a comportamentului de cumpărare al clienților și a performanței categoriilor existente sunt esențiale pentru a identifica produsele cu potențial real pe piața din Moldova. Un aspect crucial este și capacitatea logistică: sunt integrate doar acele produse pentru care poate fi garantată livrarea rapidă, suportul post-vânzare și o experiență completă pentru client. Astfel, este menținut un portofoliu relevant, actualizat și competitiv.
Fiind un loc de unde companiile pot achiziționa inovații, specialistul specifică faptul că educarea clienților persoane juridice cu privire la beneficiile noilor tehnologii rămâne o provocare majoră. Deși companiile sunt interesate de digitalizare, lipsa de informare sau teama de schimbare pot încetini procesul de adoptare. În altă ordine de idei, feedbackul clienților și analiza datelor de vânzări sunt resurse esențiale pentru strategia de suplinire a stocurilor și a serviciilor post-vânzare. Recenziile, întrebările și comportamentul de cumpărare sunt analizate constant, pentru a identifica nu doar produsele populare, ci și nevoile încă neacoperite.
Alexandru FILIMON, director al Direcției de Vânzări, Enter
Pe exemplul nostru, am înțeles că inovația trebuie să fie un element central, atât în online, cât și în rețeaua de magazine fizice, pentru a asigura o experiență fluidă și relevantă clienților.
30% constituie avansul în creștere a valorii de piață a unei companii ce implementează constant inovații față de o companie care nu face acest lucru
MENTALITATEA SCHIMBĂRII ȘI ROLUL AI
Andrei Voica, fondator sigmadigital.ro, este de părere că inovația este mult mai mult decât o simplă îmbunătățire a unui produs ori serviciu. El o definește ca pe o schimbare fundamentală în modul în care operează o afacere, implicând o regândire a întregii structuri, de la modelul de business, până la tehnologii și procese interne. Este, în esență, curajul de a contesta status quo-ul și de a cuprinde transformarea cu brațele deschise, mai ales în contextul tehnologiilor în curs de dezvoltare, precum inteligența artificială (AI).
Conform specialistului, tendințele actuale în inovație pun accent pe inovația de mindset modul în care antreprenorii și echipele înțeleg problemele clienților și reacționează la schimbările din piață. Inovația se manifestă în cercetarea pieței, abordarea proceselor interne, dezvoltarea de produse și servicii cu valoare adăugată reală și în comunicarea și marketingul orientat spre rezultate.
Un trend dominant este adaptabilitatea rapidă – capacitatea unei companii de a integra tehnologii precum inteligența artificială, automatizarea sau sistemele predictive. Se observă o ascensiune a rețelelor de agenți AI care preiau taskuri repetitive, eliberând resursa umană pentru contribuții creative. În acest sens, specialistul subliniază faptul că inovația permite optimizarea costurilor și maximizarea profiturilor, devenind un avantaj competitiv crucial. De exemplu, companiile care adoptă AI pot înlocui echipe întregi pentru sarcini repetitive, crescând eficiența și reducând costurile.
Un alt aspect important adus în discuție ține de alocarea unui buget dedicat pentru cercetare, dezvoltare (R&D) și pentru inovație. Acesta este esențial pentru o afacere sustenabilă pe termen lung. Specialistul subliniază că investiția în inovație nu este un cost, ci o formă de asigurare a relevanței pe piață. Aceasta permite testarea și validarea ideilor noi, explorarea de piețe alternative și consolidarea avantajului competitiv. Identificarea noilor tendințe de pe piață se realizează doar prin monitorizarea constantă a surselor relevante de informații. Este vorba despre noutăți tehnologice, platforme de știri și chiar postări de joburi pe platformele de freelancing, care indică nevoile reale ale companiilor. Conectarea la diverse comunități și urmărirea evoluției noilor instrumente digitale contribuie la identificarea timpurie a oportunităților.
Andrei VOICA, fondator sigmadigital.ro
Inovația adevărată vine de la tinerii care privesc lumea cu alți ochi, de aceea trebuie să investim în generația care urmează – este cea mai valoroasă resursă a unei națiuni.
DESPRE BARIERE ȘI VIITOR
În opinia lui Andrei Voica, cea mai mare barieră în implementarea inovațiilor este mentalitatea. Lipsa deschiderii către nou și teama de schimbare frânează evoluția. „Din fericire, costurile de adopție au scăzut considerabil, tehnologiile cloud și instrumentele Software as a service (SaaS) fiind accesibile oricărei afaceri. Riscurile pot apărea dacă inovația este aplicată fără o strategie clară sau fără testare”, spune acesta.
Tehnologia, în special inteligența artificială, automatizarea și digitalizarea, joacă un rol esențial. Nu există domeniu care să nu poată fi îmbunătățit cu ajutorul tehnologiei – de la automatizarea proceselor de marketing și vânzări, până la analiză de date, suport în timp real pentru echipe de vânzări și generare de conținut. Tehnologia a devenit un aliat indispensabil pentru scalare și eficiență.
Totodată, tinerilor antreprenori care doresc să construiască o afacere bazată pe inovație, Andrei Voica le recomandă să aibă curajul de a începe și de a se adapta rapid la schimbări și cerințele pieței. „Să nu le fie teamă de eșec – din contră, să caute să eșueze rapid și ieftin, pentru a învăța din greșeli”, menționează el. Potrivit lui, inovația adevărată vine de la tinerii care privesc lumea cu alți ochi și, de aceea, necesitatea de a investi în generația care urmează este primordială, tinerii fiind cea mai valoroasă resursă a unei națiuni.
În concluzie, atât statisticile recente, cât și opiniile experților converg către o singură idee și anume că în secolul XXI, inovația este coloana vertebrală a oricărei afaceri prospere. Ignorarea ei nu este o opțiune, ci o rețetă sigură pentru stagnare și irelevanță, ba chiar pentru faliment. Această paradigmă a schimbării, de la oportunitate la imperativ, este fundamentală în mediul de afaceri de azi.
