ARHITECTUL SISTEMELOR CENTRATE PE OM
Conferința din acest an în domeniul managementului re surselor umane (HR), organizată de AmCham Moldova, a pus în prim-plan o serie de subiecte esențiale care modelează piața muncii. Elena Buzu, vicedirector la AmCham Moldova și content creator al HR Conference, spune că „Ediția a IX-a a HR Management Conference a fost despre curajul de a privi înain- te și despre responsabilitatea pe care o au profesioniștii din HR, de a crea organizații pregătite pentru schimbare”. „Anul acesta, accentul a fost pus pe subiecte importante: inteligența artificială și impactul ei în HR, rolul securității cibernetice în protejarea oamenilor și a organizațiilor, diversitatea genera țiilor, profilingul comportamental ca instrument de înțelege re profundă a echipelor. Totodată, tendințele majore rescriu agenda HR-ului, dar și competențele esențiale pe care trebuie să le dezvoltăm pentru leadership. „Prin toate aceste teme, obiectivul conferinței a fost de a oferi comunității nu doar in spirație, ci și direcție, înțelegere și instrumente practice pen tru a depăși un context profesional în continuă transformare. Sunt recunoscătoare fiecărui speaker, partener și participant care a transformat această ediție într-un spațiu autentic de dialog, evoluție și conectare”, spune Elena.
Pentru a îndeplini toate acestea, specialiștii HR trebuie să se concentreze pe mai multe direcții clare. Este vorba despre setarea direcției și nu a reacției, HR-ul trebuie să stabileas că direcția, nu doar să reacționeze la schimbări. Valoarea de bază constă în a „învăța businessul ce funcționează”. Acest lucru necesită prioritizare drastică, spunând „nu” mai des și oprind activitățile cu valoare scăzută. La fel, este vorba des pre educația care trebuie regândită în jurul colaborării „om AI”. Echipele de fuziune, care integrează co-crearea om-teh nologie, devin esențiale, iar învățarea imersivă trebuie s-o înlocuiască pe cea pasivă. Totodată, este foarte importantă protejarea echității, încrederii și a bunăstării.
Olga Surugiu, CEO Orange Moldova, a menționat că va loarea inovației depinde de integrarea principiilor etice, a reglementărilor europene și a responsabilității față de date. „Specialiștii HR trebuie să se asigure că normele la locul de muncă sunt resetate continuu cu umanitatea în minte și că sistemele de „total rewards” devin flexibile, personalizate și la timp. De asemenea, HR-ul trebuie să implementeze performanța bazată pe dovezi și să trans forme empatia într-un comportament măsurabil. Cel mai important este să se construiască un design organizațio nal care „îmbunătățește și nu suprimă judecata umană”.
DINAMICA PIEȚEI – UMAN VERSUS AUTOMATIZARE
Cum rămânem umani într-o lume condusă de inteli gența artificială? De ce empatia, conexiunea și creativi tatea devin cele mai valoroase „superputeri” în business?
AI transformă radical modul în care lucrăm, conducem și construim organizații. Conform datelor Gartner prezenta te de Svetlana Bodaci, HR director la maib, 62% dintre CEO cred că AI va defini următoarea perioadă economică, iar până în 2030, 60% din sarcinile de HR vor fi gestionate de agenți inteligenți. Paradoxal, într-un mediu în care procesele devin tot mai automatizate, oamenii se confruntă cu dificultăți cres cânde: doar 48% dintre angajați consideră că evaluările de performanță folosesc date corecte, burnout-ul este în crește re, iar ambiguitatea organizațională atinge noi niveluri.
Acest decalaj între viteza tehnologiei și adaptabilitatea umană deschide o întrebare critică pentru liderii de busi ness: ce ne mai face relevanți în era AI?
„CELE TREI SUPERPUTERI UMANE INIMITABILE”
Superputerea #1: Empatia – avantaj competitiv în eco nomia emoțiilor.
Acolo unde AI poate calcula, prezice sau chiar conver sa, empatia rămâne exclusiv umană. Svetlana Bodaci sub liniază că organizațiile care o prioritizează în leadership au rezultate concrete:
• +73% creștere a Net Promoter Score;
• -30 secunde din durata medie a interacțiunilor cu clienții;
• -20% plângeri din partea acestora. Empatia nu mai este o abilitate „soft”.
Este o compe tență strategică, un accelerator de loialitate și un catali zator al culturii organizaționale.
Superputerea #2: Conexiunea autentică – liderii devin purtători de cultură.
Pornind de la abundența datelor și automatizării, oame nii caută sens și încredere. Liderul modern devine „arhi tect de conexiuni”, responsabil de conversații reale despre productivitate, schimbare și așteptări. Iar impactul este uriaș: când managerii reușesc să creeze relații autentice, numărul angajaților productivi este de 3,2 ori mai mare.
Rolul HR-ului devine, astfel, unul transformator: să construiască sisteme, procese și reguli care permit lideri lor să rămână profund umani.
Superputerea #3: Creativitatea și adaptabilitatea – tre cerea de la specialiști la „versatilists”.
Pe măsură ce AI preia sarcinile repetitive, valoarea anga jaților se mută către capacitatea de a integra cunoștințe, a conecta idei și a crea perspective noi. Până în 2028, jumăta te din forța de muncă va migra către roluri mai „versatile”, marcate de flexibilitate cognitivă și colaborare transversală.
Creativitatea devine un diferențiator esențial, iar învățarea continuă nu mai este o opțiune, ci o condiție de supraviețuire.
HR – NOUL „GARDIAN AL UMANITĂȚII” ÎN ORGANIZAȚIILE VIITORULUI
Pe măsură ce algoritmii devin omniprezenți, func ția HR este strategică. Conform analizei prezentate, HR trebuie să definească direcția, nu doar s-o urmeze; să reproiecteze învățarea în logica colaborării om-AI, prin experiențe imersive și echipe hibride; să protejeze echi tatea; să construiască sisteme centrate pe oameni, în care empatia și judecata umană sunt tolerate și cultivate deli berat. Deci, viitorul nu este al mașinilor, ci al oamenilor care știu să rămână umani.
Pe măsură ce organizațiile adoptă tehnologiile avan sate, diferența reală o vor face oamenii capabili să creeze sens, conexiune și încredere. Potrivit Svetlanei Bodaci, „cea mai puternică tehnologie a viitorului este liderul care rămâne incontestabil uman”. Iar când totul devine artificial, tocmai umanitatea – empatia, creativitatea și autenticitatea – devine cel mai prețios avantaj competitiv.
Vladimir Badan, head of marketing la platforma Rabota.md, confirmă că piața muncii trece printr-o trans formare profundă, cu reguli care se rescriu accelerat. Di namica dintre candidați și angajatori este influențată de factori noi, precum valurile de concedieri globale, crește rea masivă a aplicărilor și o tendință vizibilă a diasporei de a reveni acasă. În acest context pragmatic, candidații își rafinează criteriile, iar salariul și flexibilitatea progra mului se află în centrul deciziilor lor.
Aceeași viziune o are și Olga Surugiu, evidențiind mo dul în care AI, prin organizarea informației și simplifica rea proceselor, creează spațiu pentru interacțiunea uma nă, ducând de fapt la necesitatea unui „leadership lucid”.
Această concluzie este susținută de Vladimir Badan. El subliniază că valoarea reală a unui candidat nu mai este de finită de diplome sau trasee profesionale liniare, ci de com petențele pe care le poate demonstra și de capacitatea sa de a se adapta vieții profesionale în continuă schimbare.
