EBA, partener strategic al statului pentru reforma fiscală

Pe parcursul lunilor februarie și martie, EBA a coordonat sesiuni de consultare cu membrii săi – actori economici reprezentativi din diverse sectoare, în vederea colectării propunerilor de ajustare a Codului fiscal și Codului vamal. Acestea au fost expuse într-un Document de poziție consolidat și o Sinteză a propunerilor legislative, precum și Foaia de parcurs privind îmbunătățirea cadrului fiscal – toate înaintate oficial Ministerului Finanțelor.

În acest sens, pe 14 martie, comunitatea EBA a discutat cu Victoria Belous, ministrul Finanțelor și cu Olga Golban, director al Serviciului Fiscal de Stat (SFS) și cu alți reprezentanți ai autorităților și ai mediului privat despre reforma fiscală. Au fost abordate aspecte esențiale privind necesitățile mediului de afaceri și angajamentele Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană. EBA își reafirmă astfel angajamentul de a contribui la edificarea unui sistem fiscal modern, prietenos pentru investiții și orientat spre dezvoltarea durabilă. Prin dialog constant, expertiză aplicată și mobilizarea comunității de afaceri, asociația rămâne un partener de încredere al autorităților în procesul de reformare a politicilor fiscale.

„Continuăm să oferim suport businessului în promovarea principiilor bunei guvernări fiscale, inspirate din practica europeană: neutralitate, echitate, claritate și predictibilitate”, menționează Sandra Dolghii, Policy și Advocacy Manager EBA.

PROACTIVE ȘI DESCHISE SĂ OFERE SUPORT

Potrivit Dianei Ilicciev, mediul de afaceri apreciază colaborarea cu Ministerul Finanțelor și SFS, fiind deschis pentru dialogul privind Politica Fiscală și Vamală din 2026. Este prioritară includerea în document a unor modificări esențiale care să alinieze Codul fiscal la Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS), să clarifice aspectele legislative și să elimine ambiguitățile.

„Deși IFRS trebuiau aplicate obligatoriu încă din 2012 în entitățile de interes public, până în prezent, nu există o reglementare clară a tratamentului fiscal pentru diferențele rezultate din implementarea noilor standarde sau a amendamentelor la cele existente”, menționează experta.

Rămâne neclar și tratamentul fiscal aplicabil veniturilor și cheltuielilor reflectate conform IFRS în alte elemente ale rezultatului global. „Considerăm esențială introducerea unor clarificări, inspirate din bunele practici internaționale, inclusiv din legislația fiscală a României”, subliniază Diana Ilicciev. Printre măsurile necesare, se numără și majorarea plafonului deductibil pentru tichetele de masă, precum și indexarea periodică a acestora în funcție de coșul minim de consum și rata inflației. Este imperativă, de asemenea, îmbunătățirea legislației fiscale, în special în ce privește tranzacțiile între persoanele afiliate și aplicarea principiului „lungimii brațului”. În plus, adoptarea legislației secundare privind încheierea Acordurilor de Plăți în Avans (APA) ar contribui la consolidarea unui climat fiscal stabil și previzibil.

O altă direcție importantă este promovarea plăților fără numerar, în linie cu politica „Cash Less”, susținută de Guvern. În acest sens, EBA propune modificarea definiției „campaniei promoționale”, pentru a permite promovarea cardurilor de plată și stimularea utilizării acestora de către persoanele fizice. „EBA și întreaga comunitate de afaceri rămân proactive și deschise să ofere suport consultativ Ministerului Finanțelor în elaborarea Politicii Fiscale și Vamale. Predictibilitatea și stabilitatea fiscală sunt esențiale pentru dezvoltarea economică a țării, oferind mediului de afaceri certitudine pentru planificarea și implementarea strategiilor pe termen mediu și lung”, afirmă Diana Ilicciev.

FOAIE DE PARCURS ALINIATĂ ANGAJAMENTELOR ACORDULUI DE ASOCIERE CU UE

În context, Tatiana Stavinschi subliniază că Republica Moldova se află într-un moment crucial al parcursului european, iar regândirea și ajustarea politicilor fiscale este una din cerințele esențiale în acest proces. EBA a elaborat o foaie de parcurs aliniată angajamentelor asumate în Acordul de Asociere RM–UE. Printre cele mai stringente reforme ale acesteia este armonizarea legislației privind rambursarea TVA. În UE, nu există limitări în recuperarea sumelor TVA acumulate din tre cerea în cont – nici după sursa de formare și nici după domeniul de activitate. Moldova este unica țară care limitează aceste sume. În UE, dreptul de deducere și rambursare face parte integrantă din mecanismul TVA, care nu poate fi limitat.

„Restrângerea nejustificată a acestui drept generează un blocaj semnificativ pentru capitalul companiilor din Moldova – peste 12 miliarde de lei în TVA nerecuperată. O altă măsură cu impact imediat ar fi implementarea sistemului TVA la încasare pentru IMM-uri, aplicat cu succes în multe state europene și care ar oferi un real sprijin companiilor mici aflate în dificultate de lichiditate. De asemenea, s-a propus recunoașterea dreptului de deducere a TVA aferente avansurilor achitate, în conformitate cu Directiva 2006/112/CE. În raport cu impozitarea activității investiționale, EBA propune corectarea tratamentelor fiscale inechitabile aferente. În prezent, regimul fiscal pentru același tip de venit diferă în funcție de sursa lui – internă sau externă – și de categoria contribuabilului, fapt ce afectează principiul egalității fiscale. O altă măsură esențială în acest context, care ar consolida poziția financiară a companiilor, încurajându-le să investească mai mult, ține de restabilirea regimului de creștere de capital, aplicabil anterior anului 2020, pentru a stimula investițiile pe termen lung. Este relevantă și propunerea de revizuire a condițiilor de raportare a pierderilor fiscale, în linie cu bunele practici europene.

Această ajustare este esențială pentru susținerea companiilor afectate de crizele recente, oferindu-le un instrument eficient de recuperare și reinvestire. Foaia de parcurs include, de asemenea, măsuri pentru sprijinirea dezvoltării sectorului energetic și gestionarea deșeurilor. Pentru susținerea investițiilor verzi, sunt propuse măsuri precum scutirea/amânarea de anumite taxe pentru panouri fotovoltaice și invertoare; deducerea accelerată pentru investițiile în infrastructura ecologică până la 100% în primul an de punere în exploatare; scutirea/reducerea impozitului imobiliar pentru clădirile care consumă energie din surse regenerabile.

În domeniul gestionării deșeurilor, EBA propune reintroducerea scutirii de impozitare a veniturilor obținute de persoanele fizice din predarea deșeurilor de metale feroase și neferoase – o practică aplicată pe scară largă în UE. Eliminarea acestei facilități în Republica Moldova afectează în mod direct categoriile vulnerabile, în special din mediul rural, unde activitatea de colectare a deșeurilor reprezintă adesea unica sursă de venit.