Declarațiile sale au fost făcute într-un interviu acordat postului de televiziune sârbe K1, transmite economedia.ro.
Bajatović a explicat că Srbijagas ar putea prelua gestionarea rețelei comerciale rusești din afaceri externe sau ar putea închiria această rețea, păstrându-se dreptul de proprietate rusesc.
Aceste declarații au avut loc într-un moment critic pentru compania sârbească de petrol NIS, deținută de „Gazprom”, care a fost adăugată pe lista de sancțiuni a SUA pe 10 ianuarie, în cadrul măsurilor împotriva Rusiei.
Serbia a beneficiat de două excepții de 30 de zile de la sancțiunile SUA. În prezent, Bajatović a exprimat încredere că va urma o a treia excepție, subliniind că rafinăria din Niš nu a comis nicio încălcare și nu a importat țiței rusesc. El și-a exprimat speranța că va avea loc o întâlnire între președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, și președintele SUA, Donald Trump.
„Va fi o discuție dificilă. Problema rafinăriei din Niš va fi secundară în comparație cu o astfel de întâlnire”, a spus el, referindu-se la taxele mari (37%) pe care SUA le vor aplica importurilor din Serbia.
Bajatović a subliniat importanța continuării activității rafinăriei din Serbia pentru asigurarea securității aprovizionării cu energie.
„Pentru asta este necesar un acord între Serbia și Rusia”, a spus el, subliniind necesitatea unor livrări stabile de hidrocarburi și a procesării acestora în combustibili.
În februarie, grupul sârbeasc de petrol și gaze NIS, controlat de grupul rus „Gazprom”, care administrează stațiile de alimentare „Gazprom” din România și Bulgaria, a declarat că analizează posibilitatea de a părăsi aceste două țări din cauza dificultăților întâmpinate în operarea pe aceste piețe.
„Conducerea analizează posibilitatea retragerii de pe aceste piețe, dacă problemele persistă sau se agravează, inclusiv prin evaluarea vânzării complete sau parțiale a activelor, închiderii sau altor mecanisme de ieșire”, se arată în raportul financiar NIS pentru al patrulea trimestru din 2024.
Conform companiei, în Bulgaria, NIS se confruntă cu dificultăți în operațiunile de procesare și vânzare a produselor, iar în România, dificultățile afectează atât operațiunile de extracție, cât și cele de procesare. Pe lângă posibilitatea de retragere, NIS analizează și modalități de îmbunătățire a eficienței operaționale și identificarea de noi oportunități de afaceri pentru a rezolva problemele pieței locale.
În România, NIS deține 19 stații de alimentare sub marca „Gazprom” și se ocupă cu explorarea și extracția de țiței și gaze. În 2024, cota companiei pe piața totală a combustibilului din România a fost de 0,4%, iar pe piața de retail a fost de 0,6%.
În Bulgaria, NIS administrează o rețea de 23 de stații de alimentare sub marca „Gazprom”. În 2024, cota companiei pe piața de combustibil auto din Bulgaria a fost de 2,3%, iar pe piața de retail a fost de 2,2%.
NIS a raportat că profitul său net a scăzut cu 77% până la 10,1 miliarde de dinari (88,6 milioane de dolari/86,4 milioane de euro) în 2024, comparativ cu 44,2 miliarde de dinari în anul precedent. Profitul înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare (EBITDA) a scăzut cu 35%, ajungând la 44,4 miliarde de dinari, în timp ce investițiile au crescut cu 36% până la 53,2 miliarde de dinari în 2024.
Compania a menționat, de asemenea, că continuă să evalueze impactul sancțiunilor recente impuse de SUA asupra activității sale, subliniind că efectele acestora sunt greu de prezis. Pe 10 ianuarie, Ministerul Finanțelor al SUA a anunțat sancțiuni împotriva NIS, în cadrul unor măsuri mai largi împotriva sectorului energetic rus, invocând controlul companiei de către gigantul rusesc „Gazprom Neft”.
„Gazprom Neft” deține 50% din acțiunile NIS, iar compania mamă „Gazprom” deține 6,15%. Guvernul Serbiei deține aproximativ 30% din acțiunile NIS, restul fiind deținute de acționarii minoritari.
