Potrivit programului de reforme pentru Republica Moldova pentru perioada 2025-2027, în prezent în țară nu există o bază de reglementare pentru activele cripto și nu sunt prevăzute posibilități pentru reglementarea acestora în mod corespunzător. Drept urmare, activitățile legate de criptomonede sunt interzise prin lege în Moldova.
Scopul creării unei baze de reglementare este asigurarea unei protecții mai bune pentru consumatori și investitori. Autoritățile intenționează să dezvolte un sistem de reglementare a circulației activelor virtuale (criptomonede) și să organizeze supravegherea furnizorilor de servicii din acest domeniu. Mai multe instituții guvernamentale vor fi responsabile pentru acest proces, inclusiv Guvernul, Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare.
Recent, Banca Națională a Moldovei a anunțat că a început dezvoltarea unei baze normative pentru activele virtuale, cu scopul de a identifica componentele cheie și de a implementa cele mai bune practici în acest domeniu. Totuși, până în acest moment, banca s-a opus categoric legalizării operațiunilor cu active virtuale, avertizând că „criptomonedele nu sunt potrivite pentru a fi utilizate ca mijloc de plată și prezintă un risc înalt de investiție”.
Interdicția privind utilizarea criptomonedelor a dus la o creștere rapidă a activităților ilegale în domeniul activelor virtuale. Un raport întocmit de Serviciul de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a identificat mai multe probleme cu care se confruntă Republica Moldova în domeniul criptomonedelor. Mai mult, cercetarea a arătat că interdicția din 2023 privind serviciile pentru furnizorii de active virtuale (VASP) „a dus în mod neașteptat la o creștere a operațiunilor clandestine cu criptomonede” și la o intensificare a numărului de fraude în ultimii ani.
Se remarcă faptul că monitorizarea tranzacțiilor cu active virtuale și identificarea persoanelor fizice și juridice care desfășoară activități interzise, precum și apropierea geografică de zonele de conflict, cresc riscurile.
Deși legislația privind prevenirea spălării banilor și finanțarea terorismului (AML/CFT) impune o interdicție generală asupra furnizării de servicii VASP pe teritoriul țării, această măsură are o eficiență limitată și nu acoperă toate riscurile legate de activitățile activele virtuale și VASP, susțin cei de la SPPB.
