Valoarea producției industriale fabricate în 2024 a atins cifra de 86 miliarde de lei, iar a celei livrate – de 82,6 miliarde de lei, potrivit unui raport al Biroului Național de Statistică (BNS).
INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE CONTINUĂ SĂ SCADĂ
Industria prelucrătoare, principala ramură a sectorului, a raportat o cifră de afaceri de 71,1 miliarde de lei, fiind în scădere cu 2,4 miliarde de lei față de anul precedent.
Cel mai afectat sector este industria alimentară, care a scăzut de la 28,2 miliarde la 24,6 miliarde de lei. În ciuda regresului general, unele ramuri industriale și-au menținut pozițiile. Este vorba în special de fabricarea produselor minerale nemetalifere, fabricarea băuturilor și industria auto.
Activitatea industrială rămâne a fi concentrată preponderent în municipiul Chișinău cu o pondere de 53,2%. Cota capitalei în volumul producției industriale a crescut cu 0,3 puncte procentuale față de anul precedent. Urmează regiunea Nord cu o pondere de 19,1%, Centru – cu 19%, Sud – cu 5,4% și Unitatea Teritorială Administrativă (UTA) Găgăuzia – cu 3,3%.
De altfel, regiunea găgăuză exportă cea mai mare parte a producției sale industriale. Aproape 54% din producția industrială fabricată în regiune sunt livrate peste hotarele Republicii Moldova. Urmează regiunea Nord cu 44,9%, Centru – cu 42,8% și Sud – cu 39,2%. Industria din municipiul Chișinău lucrează cel mai mult pentru piața internă. Doar 22,6% din producția fabricată în capitală sunt livrate peste hotare.
FACTORII CARE AU DETERMINAT DECLINUL
Referindu-se la declinul din ultimii doi ani, expertul economic Marin Gospodarenco afirmă că acesta a fost cauzat, în primul rând, de expunerea economiei moldovenești la unele presiuni externe majore. În special, este vorba de instabilitatea geopolitică generată de conflictul din Ucraina, care a afectat lanțurile logistice și fluxurile comerciale din întreaga regiune. În același timp, majorarea accentuată a prețurilor la resursele energetice, precum gazele naturale și energia electrică, a condus la creșterea costurilor de producție și a redus competitivitatea produselor moldovenești atât pe piața locală, cât și pe cea externă. De asemenea, cererea redusă din partea partenerilor tradiționali europeni, afectați, la rândul lor, de recesiune și incertitudine economică, a contribuit direct la scăderea exporturilor moldovenești și, implicit, a volumului total al producției industriale. Nu în ultimul rând, o cauză structurală importantă rămâne gradul scăzut de modernizare și digitalizare a industriei moldovenești, care continuă să limiteze potențialul de dezvoltare al sectorului industrial în fața provocărilor și concurenței regionale.
UN IMBOLD PUTERNIC ÎN MAI
După doi ani de criză în sectorul industrial, statisticile relevă o revenire a acestuia în primele cinci luni ale anului în curs. Potrivit BNS, în ianuarie-mai 2025, producția industrială s-a majorat cu 1,3% (seria brută) față de aceeași perioadă a anului trecut.
Creșterea s-a datorat sporirii producției în industria extractivă cu 15,3% și a producției și furnizării energiei electrice și termice, gaze, apă caldă și aer condiționat cu 5%.
O ascensiune mai pronunțată a sectorului s-a produs în luna mai a anului curent, când volumul producției industriale a fost mai mare cu 11,7% față de aceeași lună a anului trecut.
Rezultatul din mai a fost determinat în special de creșteri în industria extractivă cu 4,4% și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat cu 7,2%.
Potrivit ex-ministrului Economiei, Dumitru Alaiba, creșterea din mai e un semn bun, dar în niciun caz nu trebuie să ne relaxăm. El menționează că industria alimentară este în continuare pe minus, în mare parte din cauza diminuării producerii uleiului vegetal. „Industria alimentară constituie aproximativ o treime din toată industria prelucrătoare, de aceea impactul acesteia asupra întregului sector este semnificativ. Trebuie să continuăm să susținem investițiile sectorului privat, iar industria este inima economiei”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.
Dumitru ALAIBA, ex-ministru al Economiei
"Industria alimentară constituie aproximativ o treime din toată industria prelucrătoare, de aceea impactul ei asupra întregului sector este semnificativ"
O POSIBILĂ SCHIMBARE DE TREND
În opinia lui Marin Gospodarenco, creșterea producției industriale, care a avut loc în primele luni ale anului curent, indică posibilitatea unei schimbări în trend în dinamica acestui sector. El consideră însă că e prematur să vorbim despre o redresare pe termen lung. Printre principalii factori care stau la baza revenirii din mai se numără reluarea graduală a cererii externe, pe măsură ce economia europeană începe să-și revină, fapt ce stimulează exporturile moldovenești. Un alt element important este redresarea anumitor subsectoare industriale, precum industria energetică și extractivă, care au beneficiat direct de investiții publice și private semnificative. Expertul a menționat că, în ultimii ani, autoritățile au lansat mai multe inițiative strategice și proiecte pentru revitalizarea acesteia. Printre acestea, se numără proiectele de eficientizare energetică, modernizare tehnologică, facilitarea accesului la finanțare pentru IMM-uri și atragerea investițiilor străine direct în industrie. Marin Gospodarenco afirmă, totodată, că autoritățile au acordat o atenție specială dezvoltării și consolidării capacităților productive interne, în special prin crearea clusterelor industriale, promovarea cooperării între producători și investitori, precum și implementarea programelor pentru sprijinirea exporturilor moldovenești pe piețele externe.
Marin GOSPODARENCO, expert economic
"Majorarea accentuată a prețurilor la resursele energetice, precum gazele naturale și energia electrică, a condus la creșterea costurilor de producție și a redus competitivitatea produselor moldovenești"
PROGRAMUL CARE ÎȘI PROPUNE SĂ RENASCĂ INDUSTRIA
Pentru a redresa situația din sectorul industrial, autoritățile au prezentat și au aprobat Programul Național de Dezvoltare Industrială 2024-2028. Acesta se bazează pe patru obiective principale, cum ar fi creșterea rapidă a productivității muncii, dezvoltarea oportunităților pentru inovații și antreprenoriat, îmbunătățirea condițiilor de muncă și reducerea ocupării informale, tranziția activă spre economia verde și circulară. Scopul programului este accelerarea tranziției către o industrie verde și digitală, integrând sectorul industrial din țara noastră pe piața unică europeană. Programul va constitui fundamentul pentru obținerea surselor financiare din resursele naționale sau sursele externe. În urma implementării programului, se prognozează că, până în anul 2028, ponderea industriei prelucrătoare în produsul intern brut va crește cu cel puțin 40%, iar volumul producției industriale fabricate – cu 50%.
