Întrebarea a prins contur empiric în iunie 2025, când un studiu realizat de cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) a captat atenția presei mondiale. Cercetătorii au folosit electroencefalografia pentru a măsura activitatea cerebrală a 54 de studenți (între 18-39 de ani) în timpul scrierii de eseuri, fiind împărțiți în trei grupuri: unii au folosit ChatGPT, alții Google Search, iar al treilea grup s-a bazat exclusiv pe propriul raționament. Rezultatele au indicat că grupul care a folosit ChatGPT a prezentat cele mai scăzute niveluri de activitate cerebrală. Profesorii care au evaluat ulterior eseurile le-au considerat „în mare parte lipsite de suflet”, iar o analiză lingvistică a confirmat „omogenitatea” textelor. Mai mult, participanții din acest grup au avut dificultăți în a-și aminti ce au scris cu doar câteva minute înainte.
Important, studiul sugerează că secvența utilizării este critică. În a doua fază a experimentului, participanților care și-au folosit mai întâi doar creierul li s-a permis să utilizeze ChatGPT. Acest grup a demonstrat o implicare cerebrală sporită și rezultate mai bune, sugerând că instrumentul poate amplifica, și nu înlocui, gândirea umană. Însă avertismentul a fost clar. Goana după eficiență, se pare, poate veni cu un cost cognitiv ascuns, erodând potențial gândirea critică, creativitatea și abilitățile de rezolvare a problemelor, esențiale pentru conducătorii de companii.
CENTAUR SAU MINOTAUR: CINE EȘTI ÎN RAPORT CU AI?
Tensiunea dintre amplificarea gândirii critice și renunțarea la ea capătă o formă clară în metafora propusă de Veaceslav Cunev, CEO Deeplace și membru al boardului ATIC: în epoca AI, fiecare lider are de ales între a deveni „centaur intelectual” sau „minotaur intelectual”.
Centaurul (în mitologia greacă, o ființă cu trup de cal și cu bust omenesc) reprezintă sinteza ideală. Mintea umană rămâne la cârmă, iar AI este forța de tracțiune. Întâi gândești, formulezi întrebări, îți fixezi obiectivele; abia apoi folosești instrumentele pentru analiză, structurare și identificarea opțiunilor disponibile. Acest model se aliniază perfect cu concluzia studiului MIT, care a constatat că implicarea creierului este maximă atunci când cogniția umană precedă asistența AI. Este un parteneriat în care omul ține frâiele.
Minotaurul (monstru cu trup de om și cap de taur) este inversiunea periculoasă, în care inteligența artificială preia controlul. În acest model, delegi totul către AI fără să verifici, să reformulezi sau să analizezi, devenind un executant pasiv al soluțiilor generate de AI. Este o „capcană ușoară în care poți cădea”, avertizează Cunev.
Expertul susține că această alegere este una personală. O companie nu poate impune o mentalitate de „centaur”. Depinde de fiecare individ să cultive disciplina necesară pentru a stăpâni tehnologia, în loc de a fi condus de ea.
