Subiectul reconstrucției Ucrainei se numără printre preocupările importante ale AmCham Moldova, obiectivul fiind ca atât mediul de afaceri autohton, cât și autoritățile să fie pregătite în momentul în care reconstrucția va începe efectiv. Pe 2 aprilie, la Chișinău, Camera a prezentat datele studiului tocmai pentru a deschide o discuție directă la subiect. Moldova își propune să meargă în acest efort împreună cu România.
„Vrem să transformăm mesajul generic că avem potențial de a participa la reconstrucția Ucrainei în lucruri foarte concrete, structurate pe industrii”, spune Alexandru Gozun, președintele AmCham Moldova.
MOLDOVA, DIN VECIN TĂCUT – ÎN ACTOR STRATEGIC
Reconstrucția Ucrainei poate reconfigura harta economică a Europei de Est prin crearea de noi rute comerciale, noi centre logistice și noi parteneriate regionale, iar Moldova se află exact pe coridorul dintre sud-vestul Ucrainei și piața europeană. Studiul KSE arată limpede că această poziționare poate fi transformată în avantaj competitiv prin funcția de „economie-poartă”: un spațiu sigur, predictibil și conectat la regulile europene, unde investitorii pot amplasa operațiuni, depozite, servicii auxiliare sau centre de suport pentru proiectele din Ucraina.
Studiul acordă o atenție specială regiunilor din sud-vestul Ucrainei, care formează un coridor natural de conectivitate cu Moldova și România. Este zona în care fluxurile comerciale se pot reorienta rapid, iar investițiile pot fi ancorate în parteneriate transfrontaliere.
„Suntem realiști în ce privește potențialul nostru. Să vedem unde el există și să structurăm unde putem contribui. Dacă putem mai mult în aceste trei regiuni, să găsim acele punți de conexiune pentru a acționa”, subliniază Alexandru Gozun.
Analiza KSE identifică domeniile în care Moldova are complementarități naturale cu Ucraina. Logistica și transportul rămân esențiale, în contextul în care rutele tradiționale ale Ucrainei sunt perturbate. Energia – de la regenerabile la soluții de securitate – devine un spațiu de cooperare accelerată. Industriile prelucrătoare și construcțiile pot beneficia de cererea masivă de materiale și componente, iar agricultura și sectorul agroalimentar pot crea punți comerciale stabile. În paralel, ecosistemul ucrainean de inovare în domeniul apărării deschide oportunități, inclusiv în tehnologii cu dublă utilizare.
PESTE 590 DE MILIOANE DE DOLARI ÎN PROIECTE IDENTIFICATE
Studiul compilează o listă de proiecte publice și private în energie, logistică și producție din regiunile Odesa, Vinița și Cernăuți, însumând peste 590 de milioane de dolari.
Pentru Moldova, pasul firesc ar fi dezvoltarea propriilor proiecte transfrontaliere, cu sprijinul Invest Moldova, care să permită alinierea la finanțările internaționale și integrarea în lanțurile valorice regionale.
Mecanismele majore de finanțare – în special Cadrul de Investiții pentru Ucraina (UIF) – sunt orientate către companii ucrainene sau investitori din UE. Totuși, firmele moldovenești pot participa prin parteneriate cu companii ucrainene, asocieri cu investitori europeni sau prin stabilirea unei prezențe operaționale în Ucraina.
O ARHITECTURĂ A COOPERĂRII REGIONALE
Pentru ca Moldova să-și valorifice potențialul, studiul recomandă consolidarea cooperării trilaterale cu Ucraina și România, eliminarea fricțiunilor comerciale, dezvoltarea portofoliilor de proiecte compatibile cu prioritățile finanțatorilor internaționali și crearea unor platforme solide de conectare a afacerilor.
„Am discutat cu partea română la București și o ținem la curent cu acest proces. După discuția de azi, urmează alta, la Bruxelles, iar la Gdańsk vom merge împreună – România și Moldova”, explică Alexandru Gozun cu referire la conferința internațională privind reconstrucția Ucrainei (URC 2026), care va avea loc în perioada 25-26 iunie, la Gdańsk, Polonia.
O CONCLUZIE COMUNĂ: MOLDOVA TREBUIE SĂ GÂNDEASCĂ LA SCARĂ LARGĂ
Pe 2 aprilie, discuțiile s-au axat pe aceeași idee: Republica Moldova are șansa de a-și depăși limitele și de a se poziționa în procesul de reconstrucție ca actor regional. Eugen Osmochescu, ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a sintetizat această ambiție astfel: Guvernul își propune să transforme Moldova într-un hub logistic și industrial capabil să susțină reconstrucția Ucrainei, dar și propria creștere economică. El a vorbit deschis despre necesitatea de a gândi la scară mare, de a crea mecanisme dedicate – inclusiv un fond fiduciar multilateral – și de a pregăti o platformă comună Moldova-România.
Ministrul Agriculturii Ludmila Catlabuga a subliniat că parteneriatele cu Ucraina pot crea lanțuri agroalimentare integrate, în care ambele economii câștigă.
Pentru mediul privat, reconstrucția nu este un concept viitor, ci o realitate în desfășurare. Maxim Casian a prezentat platforma industrială a grupului Proffisher, capabilă să integreze produse de la idee la producție în serie, care este deja conectată la parteneri din Odesa, Nicolaev și Dnipro. Viorel Varzari, CEO Molinart Group, a completat imaginea cu o experiență de peste un deceniu în reconstrucția fabricilor ucrainene, explicând cum uzinele se mută din est, din zona de război, cu investiții proprii. „Reconstrucția are deja loc”, a spus el, subliniind că agenții economici nu pot aștepta finanțare internațională pentru a acționa.
Dar mediul privat a transmis și un mesaj ferm către autorități: este nevoie de curaj, de digitalizare, de eliminarea blocajelor, de trasabilitate și de un spațiu mai prietenos pentru investiții.
Mihai Burunciuc, director adjunct Invest Moldova, a completat tabloul cu avantajele Moldovei – localizare strategică, servicii digitalizate, un sistem fiscal competitiv, o populație multilingvă și stimulente pentru investitori.
Carolina Novac, secretar de stat la Ministerul Energiei, a punctat importanța interconectărilor alternative cu România și a dezvoltării energiei regenerabile, care ar putea găsi piață inclusiv în Ucraina, dacă infrastructura regională va fi consolidată.
Pe infrastructură, Nicolae Mîndra, secretar de stat la MIDR, a prezentat proiectele care pot transforma coridorul Moldova-Ucraina într-o arteră logistică modernă: autostrada Ungheni-Odesa, podul Cosăuți, modernizarea zonei Giurgiulești, centre logistice la Chișinău și Berești, precum și transformarea aeroportului Mărculești într-un hub cargo. Termenele sunt clare, finanțările sunt în curs, iar direcția este spre integrare logistică regională.
Susținem dezvoltarea Republicii Moldova și a Ucrainei. Infrastructura transfrontalieră consolidată și cadrul de reglementare sincronizat sunt piloni ai creșterii economice pe termen lung și ai integrării europene pentru întreaga regiune.
Cu referire la importanța evenimentului, Dumitru Molceanu, Corporate Affairs Manager Philip Morris Moldova, califică cercetarea KSE drept una de referință, care schimbă accentul dialogului de pe solidaritatea politică pe cooperare economică practică.
Potrivit lui, prin identificarea oportunităților concrete de investiții și prin concentrarea pe armonizarea standardelor UE, studiul contribuie la construirea unui mediu de afaceri mai predictibil și mai prosper.
„Viitorul economic al Republicii Moldova este puternic legat de reziliența și reconstrucția regiunii, iar studiul KSE oferă o foaie de parcurs bazată pe date concrete, pentru integrarea bazei de producție și logistică a Moldovei în eforturile de redresare ale Ucrainei”, conchide Dumitru Molceanu.
