REDEFINIREA SUCCESULUI
În ultimele cinci decenii, discursul predominant în mediul de afaceri a glorificat imaginea antreprenorului neobosit, dispus să lucreze 16 ore pe zi, să sacrifice nopți și weekenduri – totul în numele creșterii și profitului. Această narațiune, deși a generat inovație și creștere economică, a lăsat în urmă un număr considerabil de profesioniști cu tulburări de somn, anxietate, burnout și relații personale erodate.
În opinia specialiștilor, această realitate impune o reevaluare profundă a ceea ce înseamnă cu adevărat succesul, în special pentru cei care creează și conduc afaceri. Acum, nu mai este suficient să ai o cifră de afaceri impresionantă sau o poziție dominantă pe piață dacă prețul plătit este pierderea sănătății și a bunăstării. Din ce în ce mai mulți lideri realizează că sustenabilitatea pe termen lung a unei afaceri este inextricabil legată de sustenabilitatea personală a celor care o gestionează. Fără o minte clară, un corp odihnit și un spirit echilibrat, capacitatea de a inova, de a lua decizii strategice și de a inspira echipe este compromisă.
În opinia Elenei Ivanov, psiholog, medic psihoterapeut la American Medical Center, oamenii, mai ales cei implicați în afaceri sau administrare, își pot pierde echilibrul mintal din mai multe motive. Principalele cauze sunt anxietatea constantă, iritabilitatea, problemele de somn, lipsa de interes pentru orice în afara muncii, precum și schimbările frecvente de dispoziție. În astfel de momente, este important ca indivizii să fie atenți la starea lor fizică și emoțională și, de asemenea, să consulte un psiholog sau un specialist. Recunoașterea acestor vulnerabilități nu este un semn de slăbiciune, ci unul al inteligenței strategice.
"În era digitală, adevărata putere nu stă în conectivitatea constantă, ci în capacitatea umană de deconectare conștientă pentru o reconectare cu sinele", – spune Elena IVANOV, psiholog, medic psihoterapeut American Medical Center.
O TAXĂ INEVITABILĂ A SUCCESULUI?
În altă ordine de idei, Daniel Goleman, psiholog, autor și jurnalist științific, subliniază faptul că de multe ori, antreprenorii cu simptome severe de epuizare sunt convinși că aceasta este o „taxă inevitabilă a succesului”. De facto, echilibrul interior este fundația bunăstării autentice. Fără ea, performanța de vârf devine efemeră și nesustenabilă. Este ca și construcția unui zgârie-nori pe nisipurile mișcătoare. Echilibrul interior nu mai este privit ca și o componentă „soft" sau opțională a vieții, ci ca un motor esențial pentru performanță și reziliență în mediul antreprenorial.
De asemenea, Brené Brown, cercetător și profesor la Universitatea din Houston, remarcă faptul că, adesea, deciziile cruciale care pot propulsa o companie sunt luate sub influența epuizării și au rezultate dezastruoase. Un lider care nu este ancorat, care nu are grijă de liniștea interioară, devine, fără să vrea, un factor de risc major pentru propria afacere.
De menționat este faptul că echilibrul interior transformă modul în care un lider abordează provocările și oportunitățile. În primul rând, este vorba despre claritatea decizională. O minte odihnită și liniștită este capabilă să proceseze informații complexe, să anticipeze riscurile și să identifice oportunități cu o acuratețe mult mai mare. În al doilea rând – creativitate și inovație. Presiunea constantă și lipsa timpului liber pentru reflecție sufocă gândirea laterală și capacitatea de a genera idei noi. Echilibrul interior oferă spațiul mintal necesar pentru ca inovația să înflorească. Totodată, este vorba și despre mai mult angajament.
Un lider echilibrat este un lider mai empatic, mai răbdător și mai inspirator. Angajații sunt mai loiali și mai productivi atunci când percep că liderii lor sunt stabili și preocupați de bunăstarea generală. Nu în ultimul rând, este vorba și despre o reziliență sporită. Echilibrul interior nu elimină provocările, dar consolidează capacitatea de a le depăși. O persoană echilibrată își revine mai repede după un eșec, învață din greșeli și este adaptată mai ușor la schimbare.
"Echilibrul interior este fundamentul inteligenței emoționale, acesta îi permite individului să gestioneze emoțiile și să răspundă cu intenție, nu cu reacție", – consideră Daniel GOLEMAN, psiholog, autor și jurnalist științific.
ANCORA ESTE ÎN MÂINILE NOASTRE
A transpune conceptul de echilibru interior în viața cotidiană a unui om de afaceri, a cărui agendă este, prin definiție, plină, reprezintă o provocare reală. În acest sens, Elena Ivanov oferă o analiză comprehensivă a strategiilor necesare, subliniind nu doar importanța, ci și modalitățile concrete de implementare. Pentru a menține echilibrul psihologic, există o serie de strategii clinice, inclusiv lucrul cu conștientizarea de sine, gestionarea emoțiilor, precum și utilizarea metodelor de psihoterapie și corecție psihică.
În opinia specialistei, este foarte importantă înțelegerea emoțiilor, adică capacitatea de a recunoaște, denumi și înțelege cauzele emoțiilor de frică, furie, tristețe sau bucurie. Totodată, ținerea unui jurnal al situațiilor care declanșează anumite emoții ajută la o înțelegere mai bună a reacțiilor personale.
Un alt aspect important ține de meditație și mindfulness. Cercetările publicate în Journal of Business Research în 2024 arată că liderii care practică mindfulness-ul raportează o reducere cu 25% a nivelului de stres perceput și o creștere cu 15% a capacității de concentrare. Nu sunt necesare neapărat ore întregi de meditație, ci mai degrabă cultivarea unei stări de prezență conștientă în activitățile zilnice. De asemenea, conștientizarea resurselor și a limitelor personale este esențială.
La fel, gestionarea eficientă a emoțiilor și a stresului este vitală pentru orice lider. Acest proces implică adoptarea unor tehnici simple de relaxare, precum exercițiile de respirație, care pot oferi un răgaz mintal imediat. Crucială este și căutarea proactivă de sprijin, fie de la prieteni și familie, fie de la profesioniștii din domeniu. De asemenea, adaptarea flexibilă la schimbare și abilitatea de a găsi soluții noi la problemele apărute sunt aspecte fundamentale. Totuși, atunci când provocările persistă, metodele de psihoterapie și corecție psihică devin instrumente indispensabile. Psihoterapia individuală ajută la procesarea experiențelor traumatice și la dezvoltarea de strategii personalizate. Psihoterapia de grup oferă un cadru de sprijin și feedback colectiv, iar psihoterapia familială abordează dinamica relațiilor care pot influența bunăstarea individuală.
Elena Ivanov mai menționează faptul că la baza tuturor acestor strategii, stă menținerea unui stil de viață sănătos. În esență, un echilibru interior solid este construit pe o combinație de autocunoaștere, suport proactiv și o disciplină sănătoasă a corpului și minții. Lipsa somnului și nutriția dezechilibrată pot duce la probleme grave de sănătate, inclusiv obezitate, diabet, boli cardiovasculare și tulburări mintale.
"Echilibrul interior înseamnă curajul de a fi imperfect, de a îmbrățișa vulnerabilitatea, dar și permisiunea și asumarea de a fi așa cum ești", – spune Brené BROWN, cercetător și profesor la Universitatea din Houston.
DEMITIZAREA STRESULUI ȘI DILEMA DIGITALĂ
Un alt aspect important ține de stres și conștientizarea acestuia. Trebuie de înțeles faptul că stresul nu este întotdeauna cauzat de emoții negative, ci poate fi cauzat și de emoții pozitive. Din punct de vedere fiziologic, starea extremă de bucurie și euforia sunt, de asemenea, un stres. Totodată, plăcerea provocată de alimente sau băuturi care ajută la ameliorarea stresului trebuie privite cu discernământ. Cât privește afirmații de genul că „pentru locuitorii orașului, stresul zilnic este inevitabil”, este doar parțial adevărată. Stresul este o afecțiune care apare atunci când corpul uman este expus la influența unor stimuli ce provoacă dificultăți de adaptare, însă gestionarea acestor stimuli este cheia. Pe de altă parte, de multe ori, stresul poate mobiliza forțele organismului și poate contribui la o creștere a activității umane.
În altă ordine de idei, tehnologia modernă și conectivitatea constantă pot contribui la un dezechilibru emoțional lor, compararea socială și dependența de dispozitivele digitale pot provoca stres, anxietate, scăderea concentrării și o înrăutățire a stării de spirit. Astfel, pentru a contracara efectele negative ale tehnologiei și a menține echilibrul, este esențial de stabilit niște limite digitale. O recomandare importantă ține de limitarea timpului petrecut pe rețelele de socializare și pe internet, ceea ce ar însemna o „detoxifiere digitală”. Un alt aspect ține de concentrarea atenției asupra relațiilor din viața reală. Sunt foarte benefice întâlnirile cu prietenii și cei dragi, timpul petrecut în natură, practicarea activității fizice. De asemenea, identificarea hobby-urilor și intereselor non-tehnologice, precum activitățile creative, cititul, sportul, dansul sau orice altceva ce aduce bucurie, sunt esențiale.
Totodată, exersarea tehnicilor de meditație și respirație pot ajuta la reducerea stresului legat nemijlocit de interacțiunea digitală și la îmbunătățirea stării emoționale. În cele din urmă, și monitorizarea calității somnului este esențială: limitarea utilizării dispozitivelor electronice înainte de culcare asigură condiții confortabile de somn. Este important de conștientizat faptul că tehnologia poate fi utilă, dar aceasta trebuie gestionată printr-un echilibru între viața digitală și cea reală.
O CULTURĂ A BUNĂSTĂRII
Dacă e să trecem la dimensiunea corporativă, trebuie de menționat faptul că importanța echilibrului interior depășește granițele individuale ale liderului, reverberând la nivelul întregii organizații. Un lider echilibrat nu doar că performează mai bine, dar devine și un model pentru angajați, promovând o cultură organizațională sănătoasă și durabilă. Companiile care încurajează bunăstarea angajaților, inclusiv sănătatea mintală și echilibrul personal, înregistrează beneficii tangibile. Brené Brown menționează că o comunicare transparentă și o cultură care validează importanța bunăstării individuale încep de la vârf. Când angajații văd că liderul lor își ia timp pentru a se reîncărca, că promovează pauzele active, programul flexibil sau accesul la resurse de wellbeing, mesajul este clar: „Suntem cu toții valoroși și sănătatea noastră contează”. Această abordare contribuie la crearea unui mediu de lucru mai puțin toxic și mai productiv.
Pe lângă beneficiile directe asupra performanței și retenției, o cultură organizațională axată pe echilibru și bunăstare consolidează și reputația companiei ca angajator de top. Piața muncii este una foarte competitivă, iar talentul este o resursă prețioasă. Tocmai din acest considerent, capacitatea de a oferi un mediu de lucru care sprijină dezvoltarea holistică a angajaților devine un avantaj competitiv major. Candidații talentați sunt din ce în ce mai atrași de companiile care demonstrează un angajament real față de bunăstarea echipelor lor.
Daniel Goleman subliniază faptul că reziliența unei organizații în fața crizelor externe este direct proporțională cu reziliența internă a membrilor săi. O echipă epuizată, stresată și lipsită de echilibru va fi mult mai vulnerabilă la șocuri, în timp ce o echipă susținută, cu un moral bun și o sănătate mintală solidă, va trece mai încrezut orice turbulențe. Astfel, echilibrul interior al liderului devine piatra de temelie a unei organizații reziliente, capabile să prospere nu doar în perioade de creștere, ci și în cele de incertitudine. Este o viziune holistică asupra afacerilor, în care succesul financiar este o consecință naturală a unei fundații solide a bunăstării umane.
Totodată, specialistul este convins de faptul că, pe măsură ce ne îndreptăm spre un viitor al afacerilor tot mai digitalizat, interconectat și, paradoxal, mai imprevizibil, presiunile asupra liderilor nu vor scădea, ci dimpotrivă, vor crește. Noile tehnologii, ritmul accelerat al schimbării și complexitatea cerințelor globale impun o adaptabilitate și o agilitate fără precedent. În acest context, echilibrul interior nu mai este doar un beneficiu personal, ci o necesitate strategică, transformându-se într-un avantaj competitiv distinct. Capacitatea de a rămâne calm sub presiune, de a lua decizii lucide în momente de incertitudine și de a inspira încredere într-o echipă, chiar și atunci când piața este turbulentă, va deveni o trăsătură definitorie a excelenței în leadership.
Autoarea și fondatoarea Thrive Global, o companie de tehnologie în domeniul schimbării comportamentale, Arianna Huffington anticipează o schimbare fundamentală în modul în care este percepută valoarea unui lider. În câțiva ani, spune aceasta, succesul unui CEO va fi măsurat nu doar prin profituri, ci și prin modul în care acesta își gestionează propria stare de bine și cum o promovează în cadrul organizației. Un lider care este un exemplu de echilibru va atrage și va reține talentele cele mai valoroase, creând un ciclu virtuos de performanță și bunăstare. Această viziune sugerează că wellbeing-ul – capacitatea de relaxare și echilibru interior – va deveni o parte integrantă a brandului personal al liderului și a imaginii corporative.
Oamenii de afaceri care vor investi proactiv în echilibrul lor interior și în bunăstarea echipelor lor vor fi cei care vor stabili tendințele majore în toate aspectele economice și sociale. Ei vor construi companii mai reziliente, mai inovatoare și, în cele din urmă, mai profitabile, nu doar din punct de vedere financiar, ci și social, companii ce vor contribui la o stare colectivă de bine. Aceasta este nu doar o tendință, ci o evoluție naturală a lumii de afaceri, o recunoaștere a faptului că resursa cea mai prețioasă nu este capitalul, ci „omul sănătos și echilibrat”. Echilibrul interior devine, astfel, nu o destinație finală, ci o călătorie continuă, o practică zilnică de autogestionare și conștientizare, esențială pentru a prospera în viața cotidiană și mai ales în lumea afacerilor.
"Cel mai mare atu al unui om de afaceri nu trebuie să fie inteligența, ci capacitatea acestuia de a-și păstra echilibrul interior", – consideră Arianna HUFFINGTON, autoare și fondatoare Thrive Global, companie de tehnologie în domeniul schimbării comportamentale.
