Din nou, scopul discuțiilor a fost unul nobil: de a găsi soluții constructive pentru reușita Republicii Moldova spre drumul de integrare europeană și creștere a bunăstării și competitivității mediului de afaceri. Discuțiile s-au axat pe propunerile pentru noua Lege a antreprenoriatului, pe armonizarea regimului taxei pe valoare adăugată (TVA), pe rezultatele licitației de stat pentru energia verde și pe implementarea Sistemului Depozit. Schimbul de idei a fost plin de perspective valoroase și insight-uri.
Legea Antreprenoriatului, punct și de la capăt
Un subiect central al dezbaterilor l-a constituit noua lege a antreprenoriatului din. Aflată în prezent în procesul de consultare publică, aceasta are menirea să înlocuiască vechea lege din 1992 și să devină o lege-cadru pentru activitățile antreprenoriale. Natalia Silvestru, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) a menționat faptul că au fost transmise 55 de scrisori cu propuneri pentru această lege. Oleg Verejan, președinte la Asociaţia de Actuariat din Moldova și Dumitru Pîntea, expert economic au subliniat necesitatea schimbărilor legislative pentru ca legea antreprenoriatului să fie una chiar pentru antreprenori.
În cadrul discuțiilor, Iurii Cicibaba, managing partner al companiei de audit Forvis Mazars, a abordat absurditatea noțiunii de fondator, precum și impactul legii 160 și 179 referitoare la întreprinderile mici și mijlocii. Acesta este de părere că legea poate fi în genere abrogată reflectând complexitatea cadrului actual și existența legii 179 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii
Fonduri de investiții locale și finanțări alternative
Un punct de interes major a fost prezentarea planurilor Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED) privind crearea unui fond de investiții local. Natalia Silvestru a detaliat viziunea ministerului de a sprijini afacerile prin finanțări alternative, inclusiv un fond de fonduri în cadrul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).
Aceste fonduri de investiții locale ar urma să ofere bani "lungi" și flexibilitate în deservire și achitarea dobânzilor, cu tichete de investiție cuprinse între jumătatede milion de euro și trei - patru milioane de euro. Obiectivul ambițios este de a mobiliza investiții private „La un leu bani publici vrem 3 lei investiți”. Pentru „tranșa de primă pierdere”, vor fi alocați bani publici, a menționat aceasta. Totodată, specialista a adus exemplul fondului de fonduri din Polonia, care și-a deschis primul fond în 1997 cu ajutorul Băncii Mondiale și care acum are 160 de fonduri.
În contextul acestor inițiative, s-a clarificat și definirea microîntreprinderilor (până la 2 milioane euro), întreprinderilor mici (până la 10 milioane euro) și medii (până la 25 milioane euro cifră de afaceri sau capital activ de 21,5 milioane euro). De asemenea, a fost anunțat un plan de simplificare a programelor de sprijin de la ODA, în loc de cele zece programe curente, vor exista doar trei instrumente de sprijin financiar, toate urmând a fi aprobate de Consiliul ODA.
Adrian Gheorghiță, vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), a subliniat un mare atu al fondurilor de investiții și anume faptul că nu este vorba doar de bani ci în primul rând de know-how și abia apoi bani. El a menționat, de asemenea, că întreprinderile de stat ar trebui privatizate într-un mod care să permită intrarea investitorilor privați cu participațiuni, sugerând o listă de minimum 15 companii de stat pentru listare la bursă.
TVA gap și impactul integrării europene
Discuția a atins și tema fiscalității și a decalajului de TVA. Fosta ministră a Finanțelor și actualul Director adjunct Advocacy și Dezvoltare Afaceri la Camera Americană de Comerț AmCham, Veronica Sirețeanu, a subliniat că bugetul Uniunii Europene este format în mare parte din TVA. În Republica Moldova, decalajul de TVA (VAT gap) este între patru și 12 procente, fiind relativ mic și datorându-se, în mare parte, aspectelor administrative. În contextul introducerii TVA pentru auto vehicule s-a sugerat și posibilitatea ca o taxă pe drumuri să fie introdusă pentru mașinile vechi.
Sistemul Depozit
Directoarea Green Knowledge SRL și fostă ministră a mediului Iuliana Cantaragiu a menționat faptul că implementarea sistemului depozit este de fapt o adevărată revoluție ecologică și economică, cu potențial atât economic cât și social. Totodată s-a subliniat faptul că toate ambalajele ce vor face parte din sistemul de depozit nu vor fi subiectul responsabilității extinse a producătorului. Steluța Creangă, Logistics Planning and Procurement director la Efes Vitanta Moldova Brewery, a specificat faptul că în mare parte producătorii locali sunt pregătiți pentru implementarea Sistemului Depozit și a adus în discuție cum se stabilesc volumele pentru acesta. Doinița Mihai, vice președinte relații publice Europa de Sud Est al Tomra Systems ASA, a vorbit despre beneficiile sistemului de depozit pentru oamenii de afaceri locali, subliniind că acest domeniu unește businessul în jurul unei idei de responsabilizare.
Energia verde și liberalizarea pieței energetice
Licitația de sute de milioane pentru energia verde a marcat un moment important pentru viitorul pieței energetice a țării. Marcela Lefter, CEO Sedera Green, s-a expus referitor la importanța liberalizării pieței energetice, menționând riscurile monopolurilor și vorbind despre potențialul de facto al energiei solare și eoliene. Ion Lupulescu, reprezentantul Bursei Române de Mărfuri Est, a evidențiat cât de importantă este posibilitatea de a cumpăra gaze naturale la prețul pieței, un factor crucial pentru competitivitatea și predictibilitatea în sectorul energetic.
În concluzie, cea de-a șasea ediție a Clubului de Discuții BusinessClass a reafirmat rolul său crucial de platformă pentru dialogul deschis și constructiv între mediul de afaceri, experți și autorități.
