Un studiu realizat recent de Marina Soloviova, director de program la Expert-Grup, oferă o analiză riguroasă și bine documentată a dinamicii contului curent în prima jumătate a anului 2025, cu accent pe cauzele structurale ale dezechilibrului extern și pe direcțiile de intervenție necesare.
O PROBLEMĂ CRONICĂ, NU CONJUNCTURALĂ
Deficitul de cont curent a depășit un miliard de dolari în primul trimestru din 2025, echivalentul a 26% din PIB – un nivel care, potrivit literaturii economice internaționale, poate semnala vulnerabilități sistemice. Spre deosebire de episoadele anterioare, când astfel de dezechilibre erau asociate cu șocuri externe sau crize temporare, deficitul actual pare să reflecte o problemă structurală, cu rădăcini adânci în modelul nostru de creștere economică.
În 2024, deficitul de cont curent s-a menținut la niveluri ridicate în fiecare trimestru, oscilând între 17% și 18% din PIB. Această constanță ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea externă a economiei moldovenești, mai ales în condițiile în care finanțarea deficitului se bazează tot mai mult pe intrări volatile de capital și pe remitențe.
COMERȚUL EXTERIOR: DEZECHILIBRU CRONIC
Deficitul comercial a urcat la 41% din PIB, în timp ce exporturile de bunuri au scăzut la 17% din PIB. Această disproporție este accentuată de dependența de câteva piețe și produse, în special din sectorul agroalimentar. Seceta din 2024 a afectat grav recoltele, iar exporturile au scăzut cu 10% în prima jumătate a anului curent. În paralel, deciziile administrative privind importul de cereale au influențat negativ procesarea internă, diminuând exportul de produse cu valoare adăugată.
Exporturile moldovenești continuă să fie dominate de produse agricole și materii prime, cu o pondere redusă a bunurilor procesate sau a celor cu valoare tehnologică ridicată. Această structură vulnerabilă face ca performanța comercială să fie extrem de sensibilă la factori climatici, geopolitici și de reglementare.
Republica Moldova nu mai poate miza exclusiv pe exporturi brute de produse agricole. Viitorul echilibrului macroeconomic depinde de capacitatea de a genera valoare adăugată, de a diversifica exporturile și de a integra economia în lanțuri valorice cu reziliență ridicată, spune Marina SOLOVIOVA, director de programe Expert Grup.
SERVICIILE: O SURSĂ DE ECHILIBRU PARȚIAL
Exportul de servicii a crescut la 16% din PIB, generând un excedent care acoperă aproximativ 12% din deficitul comercial. Sectorul IT rămâne principalul motor, dar ritmul de creștere s-a temperat, iar provocările legate de competitivitatea globală și resursa umană devin tot mai vizibile. Alte domenii, precum instruirea și transportul, contribuie pozitiv, dar sunt limitate de infrastructura logistică și de reglementări internaționale.
Serviciile de instruire, de exemplu, includ burse guvernamentale înregistrate ca exporturi, ceea ce distorsionează parțial imaginea reală a performanței sectorului. Transportul internațional, deși vital pentru o economie mică și deschisă, este afectat de lipsa autorizațiilor CEMT și de infrastructura rutieră și feroviară subdezvoltată. Indicele de performanță logistică al Moldovei este de 2,5 din 5, iar infrastructura de transport are un scor de 1,9 – semnale clare că investițiile în acest domeniu nu mai pot fi amânate.
POLITICI PUBLICE ȘI EFICIENȚĂ ADMINISTRATIVĂ
Studiul atrage atenția asupra unor decizii administrative care au afectat exportul de echipamente industriale și produse cu grad înalt de procesare. Aplicarea excesivă a reglementărilor privind mărfurile cu dublă utilizare a dus la blocaje în producție, iar lipsa de reacție în fața barierelor comerciale impuse de parteneri externi (cazul cimentului moldovenesc) indică o nevoie urgentă de consolidare a capacității instituționale în domeniul comerțului internațional.
În loc să valorificăm mecanismele multilaterale de soluționare a litigiilor comerciale, preferăm abordări pasive, care nu oferă rezultate concrete. Această lipsă de proactivitate afectează nu doar performanța exporturilor, ci și încrederea investitorilor în capacitatea statului de a proteja interesele economice ale agenților locali.
UE: DEFICITUL DE CONT CURENT AL MOLDOVEI VA RĂMÂNE MARE, IAR DEFICITUL FISCAL SE VA LĂRGI
Fără schimbări mari în modul de abordare, fără reforme îndrăznețe, lucrurile nu se vor schimba de la sine. Potrivit previziunilor Comisiei Europene din această primăvară, înglobate în studiul European Economic Forecast, deficitul de cont curent va rămâne mare, iar deficitul fiscal se va lărgi și în acest an.
Deficitul de cont curent este așteptat să rămână ridicat. Deficitul comercial este setat să rămână negativ din cauza bazei de export slabe a țării, a dependenței sale de importurile de energie și a unei creșteri accentuate a importurilor de electricitate în urma întreruperii aprovizionării cu energie electrică din regiunea transnistreană. Remitențele sunt proiectate să rămână ridicate, deși pe o tendință descendentă constantă, în ciuda migrației continue, în principal din cauza creșterii reunificării familiale în străinătate. O creștere a fluxurilor de finanțare externă datorită sprijinului energetic recent al UE și Facilității de Reformă și Creștere este setată să sprijine nevoile de finanțare externă.
Raportul deficitului fiscal-PIB a scăzut sub 4% în 2024, mai mic decât se proiectase inițial, în principal datorită veniturilor mai mari decât se aștepta și unei sub-execuții a investițiilor publice. În 2025, deficitul este proiectat să se lărgească la 5%, determinat de creșterile salariilor publice și de cheltuielile curente și de capital mai mari, susținute de finanțarea suplimentară din Facilitatea de Reformă și Creștere. Creșterea veniturilor, susținută de recuperarea economică treptată, este proiectată să continue, dar într-un ritm mai lent decât creșterea cheltuielilor ca pondere din PIB. Datoria publică este așteptată să crească la 40,9% din PIB în 2026, în principal din cauza deficitelor fiscale mai mari legate de finanțarea suplimentară în cadrul Facilității de Reformă și Creștere.
European Economic Forecast:
Deficitul comercial este setat să rămână negativ din cauza bazei de export slabe a țării, a dependenței sale de importurile de energie și a unei creșteri accentuate a importurilor de electricitate în urma întreruperii aprovizionării cu energie electrică din regiunea transnistreană.
CE-I DE FĂCUT
Printre soluțiile propuse de Marina Soloviova se numără:
• Investiții în infrastructura calității: laboratoare, certificare, standardizare.
• Promovarea exporturilor cu valoare adăugată și substituirea importurilor prin eficiență energetică.
• Atragerea investițiilor străine orientate spre transfer de tehnologie.
• Modernizarea infrastructurii de transport și liberalizarea accesului la piața internațională.
• Sprijin diferențiat pentru agricultură, cu accent pe cercetare, reziliență climatică și tehnologii moderne.
• Dezvoltarea sistemelor anti-grindină și a rețelelor de irigare.
• Crearea de mecanisme instituționale pentru apărarea intereselor comerciale în cadrul OMC și al acordurilor bilaterale.
Aceste măsuri nu sunt doar tehnice, ci strategice – ele pot transforma vulnerabilitatea actuală într-o oportunitate de repoziționare economică. Pentru ca ele să funcționeze, este nevoie de coordonare interinstituțională, de parteneriate public-private și de o cultură economică orientată spre competitivitate și inovare.
Agenția de rating Fitch:
Moldova rămâne dependentă de sprijinul extern și expusă riscurilor regionale, dar menține un grad rezonabil de stabilitate fiscală și monetară. Evoluțiile din perioada postelectorală vor fi esențiale pentru traiectoria viitoare a ratingului.
1 miliard de dolari a reprezentat deficitul de cont curent în primul trimestru din 2025.
CONCLUZIE: ÎNTRE ADAPTARE ȘI AMBIȚIE
Deficitul de cont curent nu este, în sine, o condamnare. Dar este un semnal. Un semnal că modelul nostru economic are nevoie de ajustări, de investiții și de o viziune pe termen lung. Studiul semnat de Marina Soloviova oferă nu doar un diagnostic, ci și un set de recomandări aplicabile, care merită atenția decidenților, a mediului de afaceri și a societății civile.
Într-o economie mică, dar deschisă, capacitatea de a exporta inteligent și de a importa eficient face diferența între stagnare și progres. Republica Moldova are potențialul de a depăși actualul dezechilibru, cu condiția să înțeleagă că echilibrul extern începe cu echilibrul intern: în politici, în infrastructură, în educație economică.
FITCH A CONFIRMAT RATINGUL B+ PENTRU MOLDOVA – ÎNTRE STABILITATE ȘI VULNERABILITATE
Fitch Ratings a reconfirmat, în septembrie, ratingul suveran al Republicii Moldova la nivelul B+, cu perspectivă stabilă. Decizia reflectă echilibrul fragil între eforturile de consolidare macroeconomică și riscurile persistente, interne și externe.
Moldova primește sprijin extern, în principal din partea Uniunii Europene, care furnizează asistență financiară și tehnică în contextul procesului de aderare. Politicile fiscale și monetare rămân prudente, iar rezervele valutare sunt robuste, acoperind peste cinci luni de importuri.
Pe de altă parte, vulnerabilitățile structurale persistă: economia este expusă la șocuri externe, deficitul de cont curent este ridicat, iar riscul geopolitic rămâne semnificativ în contextul regional.
Fitch a enumerat perspectivele și riscurile principale, care ar putea îmbunătăți sau coborî ratingul Moldovei.
Factori care pot susține o îmbunătățire ar fi reducerea riscului geopolitic și a incertitudinii politice, consolidarea poziției externe prin atragerea de investiții și reducerea deficitului de cont curent, accelerarea reformelor structurale și a creșterii economice.
De cealaltă parte, factorii care pot conduce la o retrogradare se referă la apariția unor turbulențe politice sau externe care afectează stabilitatea, deteriorarea poziției externe sau scăderea rezervelor valutare, adâncirea deficitelor fiscale fără măsuri compensatorii.
În concluzie, ratingul B+ reflectă o combinație de prudență macroeconomică și vulnerabilitate structurală. Moldova rămâne dependentă de sprijinul extern și expusă riscurilor regionale, dar menține un grad rezonabil de stabilitate fiscală și monetară. Evoluțiile din perioada post-electorală vor fi esențiale pentru traiectoria viitoare a ratingului.
