CREDITAREA și-a reluat trendul ascendent

După o scădere în luna august, volumul creditelor noi acordate de băncile moldovenești și-a continuat, în septembrie, trendul ascendent, consemnat din mai până în iulie. În concluzie, scăderea din ultima lună de vară a reprezentat mai degrabă o excepție și nu o schimbare de trend.

RATA DOBÂNZII SCADE ATÂT LA CREDITELE ÎN LEI, CÂT ȘI LA CELE ÎN VALUTĂ

În luna septembrie, volumul total al creditelor nou acordate de băncile moldovenești a constituit 7,24 miliarde de lei, fiind în creștere cu 11,7% față de luna precedentă, creditele în moneda națională reprezentând 71,8% din total. Cele mai solicitate printre acestea au fost împrumuturile acordate pe termene cuprinse între doi și cinci ani, care reprezintă, de regulă, credite de consum. Acestea au deținut o pondere de 55,2% din volumul total al creditelor acordate. Rata medie a dobânzii la creditele în moneda națională a scăzut la 9,35%, iar la cele în valută – la 5,16%.

CREDITELE DE CONSUM SE IEFTINESC, CELE IPOTECARE SE SCUMPESC

Persoanele fizice au contractat credite în valoare de 2,48 miliarde de lei, în creștere cu 0,6% față de luna precedentă, majoritatea din ele (60,2%) fiind credite de consum acordate pe termene cuprinse între doi și cinci ani. Rata medie la creditele de consum în moneda națională a scăzut cu 0,02 puncte procentuale și a constituit 11,07%, iar la cele imobiliare, a crescut cu 0,05 puncte procentuale, urcând la 8,21%. Creditele imobiliare dețin ponderea de 39,4% din totalul creditelor nou acordate persoanelor fizice, fiind contractate, preponderent, în monedă națională.

CREȘTE APETITUL COMPANIILOR PENTRU CREDITARE

Cât privește companiile, marea majoritate a creditelor nou acordate persoanelor juridice, aproape 92% din total, revin societăților comerciale nefinanciare. În total, agenții economici au contractat, în septembrie, credite în valoare de 4,66 miliarde de lei, volumul lor fiind mai mare cu 18% decât cel din luna precedentă. Este o creștere semnificativă, mai ales dacă ținem cont de faptul că rata medie a dobânzii la creditele în monedă națională pentru persoanele juridice a crescut cu 0,04 puncte procentuale, ajungând la 8,75%. Potrivit lui Dorel Noroc, președintele Asociației Băncilor din Moldova (ABM), creșterea se explică prin costuri mai mari la resursele atrase de către bănci și cerere ridicată pentru credite în economie. „În septembrie, băncile au plătit mai mult pentru depozite – rata medie a dobânzii la depozite a urcat cu 0,2 puncte procentuale față de august, cu mult peste nivelul cu care au crescut dobânzile la credite”, explică el.

Pe de altă parte, creditele în valută s-au ieftinit cu 0,18 puncte procentuale, rata medie a dobânzii în cazul lor fiind de 5,16%. Evoluția dobânzii nu a fost determinantă în ce privește intenția generală a companiilor de a se împrumuta în monedă națională. Volumul creditelor respective a crescut cu 18,3%, însumând, în septembrie, 2,68 miliarde de lei. În același timp, volumul creditelor acordate în valută a crescut și mai mult, cu 29,6%, însumând 1,92 miliarde de lei.

O TREIME DIN CREDITELE ACORDATE COMPANIILOR REVIN CELOR DIN COMERȚ

Această diferență nu înseamnă neapărat că agenții economici preferă tot mai mult creditele în valută, ci reflectă mai degrabă structura consumului din Republica Moldova, dominat fără drept de apel de mărfuri importate. Prin urmare, companiile se împrumută în valută pentru a-și completa stocurile de mărfuri pentru consum.

Această concluzie este confirmată de structura debitorilor pe domenii de activitate, potrivit căreia 31,4% din volumul creditelor acordate persoanelor juridice a ajuns, în septembrie, la companiile din comerț.

Companiilor din celelalte domenii le revin ponderi de sub 6%. Astfel, agenților economici, antrenați în prestarea serviciilor, le-a revenit ponderea de 5,5% din total, iar celor din industria productivă – de 4,8%. Companiile de construcție au avut o pondere de 4,5% din creditele acordate în septembrie, cele din industria alimentară – 4,1%, iar cele din agricultură – 3,7%.

BNM STIMULEAZĂ ÎNCET, DAR SIGUR, APETITUL PENTRU CREDITARE

Banca Națională a Moldovei (BNM) a început încă din luna august să reducă lent rata dobânzii de politică monetară. După ce aceasta ajungea, în februarie, la 6,5%, fiind menținută la acel nivel timp de jumătate de an, BNM a redus-o, în august, cu 0,25 puncte procentuale, până la 6,25%, iar în septembrie – cu încă 0,25 puncte procentuale, până la 6%. Instituția intenționează să mențină astfel, pe termen mediu, rata inflației în limitele țintei oficiale de 3,5-6,5%, nivel considerat optim pentru susținerea creșterii și dezvoltării economiei moldovenești. Cu toate acestea, rata anuală a inflației era, la sfârșitul lunii septembrie, la nivelul de 6,86%, încă fiind cu 0,36 puncte procentuale mai mare față de coridorul țintit.

Potrivit BNM, reducerea ratei de bază urmărește stimularea cererii, susținerea creditării și ancorarea așteptărilor inflaționiste, cu păstrarea unui echilibru între creșterea economică și stabilitatea prețurilor.

Prin scăderea ratei de politică monetară, Banca Națională a dat semnalul că trece de la o politică restrictivă la una mai relaxată, în contextul încetinirii inflației și al perspectivelor economice moderate.

Este de menționat că, până în august inclusiv, ratele medii ponderate ale dobânzilor la creditele și depozitele noi în lei au avut un trend ascendent, încă sub impactul politicii monetare restrictive anterioare a BNM și a situației create pe piața monetară. Astfel, în aprilie-iunie, rata medie ponderată a dobânzii la creditele nou acordate a constituit 8,99 la sută anual, iar cea la depozite – 4,91 la sută anual, în creștere cu 0,52 și, respectiv, 0,77 puncte procentuale față de trimestrul întâi.

Majorarea consecutivă a ratelor de dobândă din sectorul bancar de la începutul anului curent a dus la temperarea procesului de creditare în moneda națională două trimestre la rând. După diminuarea dobânzii de politică monetară, este de așteptat ca procesul de creditare să se revigoreze, deși nivelul inflației mai este peste coridorul țintit și s-ar părea că e prematur să se treacă la relaxare.

INVITAȚIE LA REACTIVARE, ÎN SPECIAL PENTRU MEDIUL DE AFACERI

„Decizia de reluare a măsurilor de relaxare a politicii monetare are la bază confirmarea ultimei prognoze a Băncii Naționale a Moldovei și a tendinței dezinflaționiste asociate acesteia. Efectele se vor transmite în continuare treptat, prin scăderea ratelor de dobândă din piețele monetară, de depozit și de credit”, explică BNM.

Expertul economic Veaceslav Ioniță definea decizia din august a BNM drept una prudentă, dar cu multiple semnificații economice.

De ce a fost redusă rata acum? Potrivit lui Ioniță, la începutul anului 2025, existau temeri privind o inflație accelerată (anticipată la circa 10%), din cauza scumpirii resurselor energetice de la sfârșitul anului trecut.

Însă după ce Uniunea Europeană a oferit un grant Republicii Moldova, iar Guvernul a folosit acești bani pentru a compensa tarifele, fără a injecta bani în consum, inflația s-a temperat, chiar a scăzut ușor. „Astfel, BNM a menținut, până acum, rata de bază la 6,5% și acum, cu inflația sub control și semnale de stabilizare, s-a făcut primul pas în direcția relaxării monetare”, explică expertul.

El consideră că, astfel, Banca Națională dă semnal că putem să începem să investim și să consumăm, deoarece lucrurile reintră în normal.

„Este un mesaj de încurajare, mai ales după doi ani în care creditarea netă a businessului a fost negativă – firmele nu doar că nu luau credite, dar depozitau mai mulți bani decât împrumutau”, menționează Veaceslav Ioniță.

Economistul califică reducerea simbolică a ratei de bază drept un semnal de optimism prudent. „BNM nu vrea să supraîncălzească economia, dar nici s-o lase în stand-by. Este o invitație la reactivare, în special pentru mediul de afaceri, care are nevoie de încredere pentru a relua investițiile, pentru sistemul bancar, care poate contribui la relansare prin politici de creditare mai dinamice, dar și pentru persoanele fizice, care deja accesează credite într-un ritm alert”, explică expertul.

MĂSURILE BNM DAU REZULTATE, CREDITAREA CREȘTE

Potrivit președintelui ABM Dorel Noroc, „în primele nouă luni din 2025, creditarea companiilor a înregistrat progrese foarte bune”. Băncile au acordat un volum de credite noi cu 14,5% mai mare față de aceeași perioadă din 2024. În valoare absolută, acesta a crescut de la 32 miliarde de lei la 36,6 miliarde.

Totodată, soldul creditelor pentru companii a crescut cu 16%, de la 46,1 miliarde de lei la 53,6 miliarde. „În baza acestor cifre, putem afirma că avem mai multe finanțări și un portofoliu în creștere, ceea ce reprezintă un semnal că există cerere și încredere mai mare în economie”, concluzionează Dorel Noroc.

Totuși, Republica Moldova are în continuare costuri destul de mari ale finanțărilor, ceea ce se răsfrânge, în final, inclusiv asupra costurilor de producere și asupra competitivității mărfurilor moldovenești pe piețele externe, dar și pe piața internă.

Potrivit lui Dorel Noroc, costurile de finanțare sunt încă destul de înalte în toată regiunea, inclusiv în Republica Moldova, pe fondul presiunilor inflaționiste și al creșterii costului depozitelor. El anticipează însă că în condițiile unei stabilități macroeconomice în regiune, se va menține un trend pozitiv de reducere a inflației, ceea ce se va răsfrânge și asupra costurilor de creditare.

„Pe măsură ce inflația se va reduce și dobânzile la depozite se vor stabiliza, vor exista premise pentru o scădere treptată a ratelor la credite în următoarea perioadă”, susține președintele Asociației Băncilor din Moldova.

CUM STATUL STIMULEAZĂ CREDITAREA PRINTRE IMM-URI

Creșterea volumului creditării companiilor, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), se datorează stimulării acestui proces de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), care a trecut în anii precedenți printr-un proces de reorganizare radicală, inclusiv pentru a putea îndeplini mai bine acest obiectiv. „În temeiul mandatului acordat de Guvernul Republicii Moldova, ODA stimulează și facilitează accesul la finanțare a IMM-urilor, atât direct, cât și indirect”, explică Vadim Codreanu, directorul organizației.

Astăzi, ODA are în gestiunea sa mai multe forme de intervenție pe piața de creditare. Este vorba despre produse de creditare în condiții preferențiale sau de compensare parțială a plăților aferente dobânzilor; garantarea în favoarea instituțiilor partenere a creditelor, precum și stimularea investițiilor prin granturi. Pe lângă instrumentele financiare, ODA mai gestionează și o serie de intervenții non-financiare, cum sunt instruirile, consultările și mentoratele acordate antreprenorilor.

„Din 2022, cu ajutorul instrumentelor gestionate de către ODA, au fost susținute investiții de peste 14 miliarde de lei în economia Republicii Moldova”, susține Vadim Codreanu.

Prin intermediul instrumentelor de stimulare a creditării pentru proiectele investiționale ale IMM, cum ar fi Programul 373, ODA compensează o parte din rata dobânzii pe care ar trebui să le achite IMM-urile către instituțiile financiare partenere. Alt model de sprijin îl reprezintă crearea produselor care presupun din start costuri de finanțare preferențiale, așa cum sunt FACEM Investiții BGK sau FACEM Impact. „Aceste instrumente, care influențează scăderea ratei medii a dobânzilor, au susținut investiții de peste 5,7 miliarde de lei”, afirmă directorul ODA.

DIMINUAREA RISCURILOR DE CREDITARE

Un alt instrument pus la dispoziție de aceasta îl reprezintă Fondul de Garantare a Creditelor, prin intermediul căruia antreprenorii pot accesa finanțare mai ieftină datorită diminuării riscurilor de credit pe care și le asumă creditorii și sunt partajate cu ODA. Grație acestor riscuri diminuate, instituțiile financiare pot atribui o categorie de risc mai relaxată proiectelor investiționale și debitorilor, lucru care influențează costurile de finanțare. Pentru antreprenori, acest instrument presupune totodată acces sporit la finanțare chiar și atunci când ei nu dispun de gaj suficient pentru acoperirea riscului de credit.

Organizația oferă și granturi. Acestea nu influențează direct creditarea, dar stimulează activitatea investițională în rândul IMM-urilor din toată țara, investiții care pot fi finanțate inclusiv din oferta de creditare. Potrivit lui Vadim Codreanu, în distribuție sectorială, ramurile economiei cărora ODA le oferă cel mai relevant suport, sunt industria prelucrătoare, agricultura și industria alimentară, producția și furnizarea energiei electrice, construcțiile, activitățile de alimentație și cazare, precum și serviciile de toate tipurile.

DE CE FINANȚAREA RĂMÂNE SCUMPĂ

Vadim Codreanu explică și de ce ratele dobânzilor la credite rămân relativ mari. Este vorba despre percepția riscului de țară care influențează costurile cu care instituțiile internaționale finanțează proiectele investiționale din Republica Moldova. Totodată, există o ofertă limitată de alternative pentru finanțare. „Practic, în Republica Moldova, afacerile se pot finanța din surse proprii, împrumuturi de la fondatori sau apropiați, datorii față de furnizori ori creditare bancară și de la organizații de micro-finanțare. Nu avem o piață de capital capabilă să stimuleze proiectele investiționale mari”, menționează el. O altă constrângere ține de piața mică, care nu-i poate convinge pe marii jucători bancari să investească în Republica Moldova.

Directorul ODA ține să accentueze că, totuși, prin instrumentele gestionate de ODA, în Republica Moldova, astăzi, o afacere se poate finanța real la costuri mai mici decât competitorii din unele țări ale Uniunii Europene (3-4,5% anual în euro, 4-7% în lei moldovenești), pentru perioade de la cinci la zece ani.

„Este adevărat că plafoanele pe care suntem nevoiți să le avem astăzi sunt mai mici decât posibilitățile din UE, însă ODA depune eforturi majore pentru a atrage resurse internaționale pentru a fi incluse în circuitul de creditare preferențială a proiectelor investiționale antreprenoriale, precum și pentru stimularea mecanismelor de piață de capital”, conchide Vadim Codreanu.