DEȘI SCAD, REMITENȚELE rămân cruciale pentru economia moldovenească

În luna iulie, volumul remitențelor a rămas aproape același cu cel din iulie 2024, după ce în iunie a fost înregistrată o creștere cu circa 10 milioane de dolari. Avansul din iunie și stagnarea din iulie nu reprezintă însă inversarea trendului, început acum doi ani, de reducere lentă dar sigură a transferurilor de peste hotare, expediate de persoanele fizice, în cea mai mare parte emigranți.

După ce au atins un vârf istoric de aproape 1,75 miliarde de dolari în cele 12 luni ale anului 2022, remitențele au intrat într-o fază de scădere, lentă dar sigură. În 2023, acestea au însumat aproape 1,63 miliarde de dolari, iar anul trecut, s-au cifrat la puțin peste 1,61 miliarde.

Estimarea pentru întregul an 2025 indică o sumă totală de aproximativ 1,58 miliarde de dolari, cu o medie lunară de circa 132 milioane, după ce în ianuarie-iulie, s-au transferat peste 925 milioane de dolari.

Cauzele reducerii se referă în special la inflația globală și costul vieții în țările gazdă, integrarea definitivă a emigranților, care nu mai trimit bani regulat, reorientarea financiară spre investiții locale în diaspora, dar și oboseala remitențelor: după ani de sprijin constant, unii emigranți reduc sau încetează transferurile.

Pe baza tendințelor actuale, pentru anul viitor, se estimează un volum de 1,6-1,65 miliarde de dolari într-un scenariu optimist și sub 1,5 miliarde conform scenariului pesimist.

METODOLOGIA BNM ȚINE CONT DE FLUCTUAȚIILE VALUTARE
Datele prezentate de Banca Națională a Moldovei (BNM) respectă normele internaționale ale balanței de plăți, astfel că sumele transferurilor bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice sunt convertite din valuta inițială a transferului în dolari SUA la cursul oficial al BNM din ziua transferului. Această conversie asigură comparabilitatea anuală și între state, ținând cont de fluctuațiile euro/dolar și de structura valutară diversificată a remitențelor.

Importanța acestei metodologii constă în faptul că în suma totală anuală sau lunară intră nu doar remitențele migranților moldoveni (adică banii trimiși de cetățenii Republicii Moldova aflați temporar sau permanent peste hotare către rude), ci și transferurile salariale către persoane fizice rezidente din partea reprezentanților nerezidenților (instituții financiare internaționale, organizații internaționale, agenți economici străini care activează în Republica Moldova), transferuri către cetățeni străini aflați temporar în Republica Moldova, pensii sociale, alocații, pensii alimentare și alte transferuri unilaterale.

De menționat că datele oficiale nu includ sumele transferate informal sau transferurile printr-un canal neoficial (numerar adus în țară, transferuri prin carduri străine, microbuze etc.), care, potrivit estimărilor economiștilor, dublează volumul oficial raportat.

PONDEREA EURO CONTINUĂ SĂ CREASCĂ
Structura valutară reflectă o creștere continuă a ponderii euro și scădere a transferurilor în dolari și ruble rusești. În ianuarie-iulie 2025, circa 81% din volumul total al transferurilor au fost efectuate în euro, 18,7% – în dolari, pe când celorlalte valute, inclusiv ruble rusești, lire sterline, lei românești le revine sub unu la sută.

Tendința de „euroizare” a remitențelor este asociată diversificării destinațiilor de migrare (cu preponderență în Uniunea Europeană), costurilor mai scăzute ale transferurilor transfrontaliere în euro datorită participării la SEPA, precum și aprecierii monedei euro față de dolar în această perioadă.

Este de menționat că majoritatea transferurilor efectiv primite sunt ridicate în euro și într-o proporție din ce în ce mai scăzută în dolari sau lei.

Potrivit expertului financiar Vladimir Golovatiuc, dacă e să examinăm structura transferurilor în funcție de valuta în care acestea sunt primite în bănci și nu în funcție de valuta în care sunt expediate, în euro au fost primite 78,6% din volumul total al transferurilor, în dolari – 10,2%, iar în lei moldovenești – 11,2%.

„Putem trage concluzia că din tot volumul transferurilor, doar 11,2% ajung imediat în consumul curent, restul de 88,8% sunt păstrate, inclusiv pentru achizițiile ulterioare ale unor bunuri imobile și alte achiziții”, menționează Vladimir Golovatiuc.

DE UNDE VIN BANII ȘI PENTRU CE SUNT CHELTUIȚI
Uniunea Europeană generează circa 60% din totalul remitențelor, cu o ușoară scădere față de 2024. Până la un sfert din acestea vin din Italia, 18-20% – din Germania, 12-14% – din Franța, 10-12% – din Spania și circa 10% – din România. Structura remitențelor din UE reflectă harta migrației moldovenești: tradițională în sudul Europei, în creștere în vest și nord și emergentă în estul Uniunii Europene.

Remitențele din SUA, Israel și Regatul Unit sunt în creștere, pe când ponderea celor din Rusia a scăzut dramatic, ajungând la sub 3% în 2025, din cauza sancțiunilor, conflictului regional și restricțiilor valutare. Migrația moldovenească se reorientează tot mai mult spre Occident.

De la an la an, transferurile directe prin rețelele de tip Western Union, MoneyGram, RIA Money Transfer (fie prin bănci, fie cu servicii poștale sau online) stau la baza volumului transferat, cu peste 80% din fluxuri realizate fără deschiderea obligatorie a unui cont bancar. Restul reprezintă transferuri bancare SWIFT și alte forme de plată, dar acestea răspund de sume mai mari (plăți salariale, compensații, indemnizații, transferuri către studenți sau cercetători).

Majoritatea banilor sunt trimiși ca sprijin familial, dar se observă o diversificare: tot mai mulți emigranți investesc în locuințe, afaceri sau educație în Moldova, în timp ce migrația sezonieră generează tot mai puține transferuri salariale.

IMPLICAȚII PENTRU ECONOMIA ȘI POLITICA SOCIALĂ A MOLDOVEI
Deși în scădere, remitențele externe rămân un pilon principal al economiei moldovenești, atât pentru acoperirea deficitului de cont curent, cât și pentru susținerea consumului populației și menținerea puterii de cumpărare. Analizele efectuate de BNM și experții independenți arată că dependența Republicii Moldova de aceste fluxuri valutare continuă să fie înaltă, cu impact direct asupra echilibrului bugetar, stabilității cursului valutar, finanțării comerțului exterior și, nu în ultimul rând, pentru supraviețuirea a sute de mii de familii.

Scăderea volumului remitențelor implică riscuri sociale și economice sporite. În primul rând, este vorba de limitarea venitului disponibil pentru consum, investiții private (renovări, dezvoltare rurală, întreprinderi mici). Totodată, ea conduce la scăderea veniturilor fiscale colectate indirect prin TVA și taxe locale.

Din aceste motive, Republica Moldova încearcă, inclusiv prin strategii de incluziune financiară digitală și facilitarea costurilor de transfer, să mențină și să sporească gradul de formalizare a remitențelor și să canalizeze aceste fluxuri spre zone productive și sustenabile ale economiei.

În concluzie, Republica Moldova va continua să beneficieze de remitențe, dar cu o dependență tot mai mare de diaspora stabilă din Occident, nu de migrația sezonieră. Politicile publice ar trebui să se adapteze acestei realități, sprijinind investițiile și menținerea legăturii cu diaspora. Pe termen lung însă, reducerea lor este inevitabilă.

CUM TREBUIE DE ÎNȚELES CORECT FENOMENUL REMITENȚELOR
Potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță, transferurile oficiale reflectă doar o parte a realității. Sumele reale de bani care intră în Republica Moldova include și banii aduși fizic de moldovenii reveniți temporar acasă, dar și banii transmiși informal prin rude, microbuze etc. Totodată, expertul estimează că circa 100 milioane de dolari anual sunt retrași din bancomatele din Republica Moldova de pe carduri emise în străinătate.

De aceea, analiza reală se face nu doar pe baza transferurilor bancare, ci și a vânzărilor nete de valută de către persoane fizice.

Corelând transferurile cu vânzările de valută, Veaceslav Ioniță a calculat că în 2024, vânzările de valută au atins trei miliarde de dolari. Diferența s-a accentuat mult în ultimii ani și din cauza impactului refugiaților ucraineni – aceștia au contribuit cu aproximativ 400 milioane de dolari anual la vânzările de valută.

„Remitențele reale, inclusiv transferurile informale, sunt de aproape trei miliarde de dolari anual – dublu față de cifra oficială a transferurilor și poate fi urmărită la vânzările de valută ale persoanelor fizice”, menționează expertul.

Totodată, el subliniază că o parte din vânzările oficiale includ și valută din economia informală. În același timp, o parte din bani ies prin diferite canale în exteriorul țării, unde sunt cheltuiți fără a trece prin casele de schimb valutar. „Există canale de ieșire suplimentară a banilor: achiziții auto externe – circa 200 milioane de dolari, turism extern – 300-400 milioane de dolari anual, alte cumpărături externe”, menționează Veaceslav Ioniță.

El atenționează că în 2025, se atestă o scădere combinată atât a vânzărilor de valută din partea refugiaților ucraineni, cât și a fluxului de bani din partea moldovenilor aflați peste hotare.

De cealaltă parte, Vladimir Golovatiuc consideră că scăderea remitențelor este un proces lent și nu trebuie să ne îngrijoreze peste măsură.

„De fapt, remitențele au scăzut doar în ultimii doi ani, în 2023 – cu 7% și în 2024 –cu 1%. Cu toate acestea, volumul transferurilor a rămas la nivelul anului 2014 și este cu 36% mai mare față de 2009. În prezent, el este de 3,8 mai mare decât acum 20 de ani. Prin urmare, lucrurile nu arată atât de grav. Cu siguranță, mărimea lor se va reduce în timp și ele nu vor mai reprezenta un element atât de important pentru economia moldovenească, dar până acolo mai este mult”, conchide expertul.

PONDEREA ÎN ECONOMIE, ÎN SCĂDERE CONTINUĂ
Pe de altă parte, dacă ne referim la ponderea remitențelor în economie, observăm că importanța relativă a acestora este în scădere semnificativă. Potrivit lui Stas Madan, director de program în cadrul centrului analitic Expert-Grup, dacă în anul 2006, valoarea remitențelor raportat la PIB constituia 34,5%, în anul 2016, acest indicator a ajuns la 18,4%, în timp ce rezultatul din anul 2024 relevă un minim de 10,5%. El consideră că stagnarea la acest capitol ar putea fi și unul din motivele creșterilor economice mai modeste din ultimii ani. „Este clar că Moldova intră treptat într-o fază în care remitențele scad. Sunt mai puțini migranți, cei plecați deja sunt integrați mai bine în țările gazdă, schimbările demografice amplifică acest lucru. Respectiv, avem nevoie de diversificarea surselor de creștere economică pentru a substitui veniturile ratate din remiteri cu venituri din alte surse care să susțină consumul”, explică el.

CE E DE FĂCUT
Aceasta ar presupune măsuri precum sprijin pentru industriile competitive pe piețele internaționale, creșterea investițiilor în infrastructură pentru a avea atractivitate investițională, dar și reducerea motivațiilor de a pleca din țară printr-o infrastructură socială decentă.

Expertul spune că este necesar, totodată, să fim mult mai agresivi pe piața muncii. Aceasta ar presupune susținerea măsurilor active de ocupare, spre exemplu, formarea profesională, instruirea la locul de muncă etc. Mai este necesară creșterea competitivității universităților locale pentru a spori gradul de retenție a tinerilor în țară, dar și pentru a intra masiv în activități de internaționalizare și atragere a studenților străini. Pe de altă parte, diaspora trebuie și poate să rămână un factor substanțial de contribuție la creșterea economică a țării, lucru care poate fi realizat prin atragerea capitalului financiar al acesteia pentru antreprenoriat și investiții. Acest obiectiv poate fi realizat prin programe de stat precum PARE 1+2, dar și prin posibilități de investire mai facilă în instrumente financiare din țară cum ar fi Valorile Mobiliare de Stat (VMSi, obligațiunile municipale etc.).

Totodată, Stas Madan spune că diaspora poate fi un consumator important pentru anumite industrii din țară, spre exemplu, pentru sectorul turismului. „Pentru a consolida conexiunea membrilor diasporei cu țara de origine, pensiunile sunt o resursă excelentă”, explică el.

Prestarea unor servicii, cum ar fi cele medicale, care rămân în Republica Moldova mai ieftine decât în țările gazdă, este un alt exemplu de canalizare a resurselor diasporei în economie. Acest fenomen deja este vizibil și trebuie amplificat. De asemenea, trebuie valorificat capitalul uman și al expertizei – crearea de rețele profesionale cu oameni care au reușit în diasporă (în IT, medicină, inginerie, agricultură modernă). Aceștia ar putea oferi mentorat și training în țară.

Implicarea diasporei în procesul de guvernare la fel este posibilă în condițiile tehnologice existente la moment. Nu în ultimul rând, expertul menționează potențialul diasporei de a contribui la imagine și soft power în favoarea Republicii Moldova. „Oamenii noștri din diasporă pot contribui și la atragerea investițiilor, și la promovarea exporturilor prin activități precum promovarea Moldovei în țările de reședință prin rețele culturale și de afaceri, lobby pentru integrarea europeană și acces la programe de sprijin, valorificarea brandului de țară prin ambasadori informali (moldoveni de succes peste hotare)”, explică el.

„Este pozitiv faptul că, în ultimii ani, Guvernul a creat o platformă pentru diasporă în care sunt prezentate oportunitățile de investiții de acasă, iar recent, Agenția de Investiții, după reorganizare, are oameni care să gestioneze separat domeniul diasporă”, menționează Stas Madan.