Potrivit datelor de pe site-ul Ministerului Finanțelor, am constatat că pentru oferta de valori mobiliare ale statului (VMS) de 7,88 miliarde de lei, scoase la licitație în perioada 5 august – 16 septembrie, a existat o cerere de doar 4,43 miliarde de lei. Este vorba despre o acoperire a ofertei cu cererea de doar 56,2%, fapt ce a provocat o serie de îndoieli privind capacitatea statului de a se finanța pe piața internă.
Bonurile de trezorerie cu scadențe variate (91, 182, de 364 zile) au dominat oferta cu o pondere de 98,7% din totalul VMS scoase la vânzare. Cererea pentru ele a fost semnificativ sub ofertă, cu un grad mediu de subscriere de doar 55,7%. Cele mai slabe rezultate au fost înregistrate la licitația din 2 septembrie, când a existat cerere de doar 40% pentru VMS-urile cu scadența de 364 de zile, scoase la licitație.
Pentru cele două licitații de obligațiuni de stat pe termen lung, oferite la aceeași dobândă de 7,28% în volum de 100 milioane de lei, a existat un interes diferit. În cazul emisiunii de obligațiuni cu scadența de cinci ani din 13 august în valoare de 50 milioane lei, a existat o cerere pentru doar 8,6 milioane de lei. Licitația de obligațiuni cu scadența de șapte ani din 16 septembrie, la aceeași ofertă de 50 milioane de lei, a atras o cerere de 85,3 milioane de lei.
Deși dobânzile la bonurile de trezorerie sunt destul de ridicate (peste 9%), nu par să fi stimulat suficient cererea.
Problema constă în lipsa de lichiditate pe piață sau de o repoziționare strategică a investitorilor?
SEMNAL DE AVERTIZARE PENTRU MINISTERUL FINANȚELOR
Expertul financiar Vladimir Golovatiuc notează că piața valorilor mobiliare de stat traversează o perioadă de incertitudine. „Într-un context bugetar tensionat, această evoluție provoacă semne de întrebare privind eficiența politicii de împrumut și capacitatea statului de a atrage finanțare internă în condiții sustenabile”, menționează el pe pagina sa de Facebook.
Expertul compară randamentele oferite de VMS cu dobânzile la credite. Trebuie de menționat că rata medie a dobânzii la creditele acordate de bănci Ministerului Finanțelor în iulie a fost de 9,35%, iar la creditele de consum – de 10,95%. Între timp, volumul total al creditelor noi în iulie a depășit 5,3 miliarde de lei.
Golovatiuc consideră această situație destul de ciudată, deoarece situația bugetului de stat este dificilă.
Într-un context bugetar tensionat, această evoluție provoacă semne de întrebare privind eficiența politicii de împrumut și capacitatea statului de a atrage finanțare internă în condiții sustenabile, spune Vladimir GOLOVATIUC, expert economic.
BĂNCILE SUNT MAI PUȚIN INTERESATE DE VMS
Expertul financiar Dumitru Vicol atenționează că scăderea cererii pentru VMS în licitațiile interne are mai multe implicații. „Pe de o parte, se pune presiune asupra capacității de finanțare internă a deficitului bugetar, dar am putea vorbi și despre o posibilă repoziționare a investitorilor în favoarea plasamentelor comerciale. În context, ar putea fi necesară o reevaluare a politicii de dobândă și a calendarului emisiunilor”, explică el.
Băncile nu mai cumpără suficient VMS – sau că au atins limite de expunere, sau că preferă să facă bani din creditele oferite companiilor.
Pe de altă parte, oricât ar fi de straniu, populația, care a primit acces la subscrierea directă la VMS prin platforma e-VMS, preferă să cumpere prin bănci, unde dobânzile sunt mai mari decât cele oferite direct de Ministerul Finanțelor.
LICHIDITATEA DIN SISTEMUL BANCAR, LA CEL MAI REDUS NIVEL
Dumitru Vicol menționează și că lichiditățile deținute de bănci, care erau, anul trecut, la niveluri record, a scăzut acum la cel mai mic nivel din ultimii ani.
În acest context, BNM ar putea reduce rezervele obligatorii, pentru ca băncile să-și poată elibera o parte din banii la care acum nu are dreptul să umble. În final, introducerea unei păți din rezervele obligatorii în circuit ar putea stimula creditarea, inclusiv creditarea statului de către bănci prin achiziționarea de către acestea a valorilor mobiliare de stat.
Dumitru Vicol este de părerea că vărsarea de noi lichidități pe piață nu comportă riscuri inflaționiste. „Inflația anuală a fost ridicată la începutul lui 2025, odată cu scumpirile de la începutul anului, dar se așteaptă să scadă din motive statistice la începutul anului 2026”, explică el.
Într-un mediu economic volatil, menținerea echilibrului între atractivitatea titlurilor de stat și sustenabilitatea costurilor de împrumut devine esențială pentru stabilitatea fiscală.
Pe de o parte, se pune presiune asupra capacității de finanțare internă a deficitului bugetar, dar am putea vorbi și despre o posibilă repoziționare a investitorilor în favoarea plasamentelor comerciale. În context, ar putea fi necesară o reevaluare a politicii de dobândă și a calendarului emisiunilor, spune Dumitru VICOL, expert financiar.
DEFICITUL BUGETAR ȘI NECESARUL DE FINANȚARE PE PIAȚA INTERNĂ
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor pentru anul 2025, deficitul bugetar este estimat la 13,9 miliarde de lei, echivalentul a 4% din PIB-ul prognozat de 348,4 miliarde de lei. Finanțarea netă din datorie de stat va reprezenta 2,6% din PIB, din care 2,3% va fi acoperită din surse interne și 0,3% din surse externe.
Finanțarea internă netă este estimată la 8,13 miliarde de lei. Urmează să fie făcute emisiuni de VMS pe piața primară în valoare de 45,77 miliarde de lei: bonuri de trezorerie în sumă de 41,57 miliarde de lei și obligațiuni de stat în valoare de 4,2 miliarde de lei. Partea covârșitoare a acestora reprezintă refinanțarea datoriei. Suma care contribuie la creșterea datoriei reprezintă plasamente directe către persoane fizice în valoare de 600 milioane de lei, re-emisiunea VMS deținute de BNM în valoare de 7,17 miliarde de lei și răscumpărarea VMS pentru garanțiile din programul „Prima Casă” în valoare de 360 milioane de lei.
Finanțarea externă brută este estimată la 10,35 miliarde de lei. Împrumuturile pentru proiecte vor însuma 4,72 miliarde de lei sau 258,6 milioane de dolari, iar cele pentru susținerea bugetului – de 5,63 miliarde de lei sau 308,3 milioane de dolari.
Principalii creditori sunt Banca Mondială (28,5%), FMI (28,2%), BERD (21,9%), BEI (10,9%), Guvernul Canadei (5%) și Agenția Franceză pentru Dezvoltare (3,9%).
Încă de la începutul anului, Ministerul Finanțelor se aștepta la mai multe riscuri care pot afecta implementarea planului de finanțare a deficitului bugetar: impredictibilitatea cererii investitorilor, riscuri de refinanțare și volatilitatea dobânzilor, riscuri valutare asociate datoriei externe și întârzieri în contractarea împrumuturilor externe.
Pentru a evita materializarea acestor riscuri, ministerul își propunea să consolideze piața internă de VMS și să diversifice baza de investitori, inclusiv prin platforma eVMS.md. Pentru a evita riscurile privind împrumuturile externe, este suficient să fie respectate condiționalitățile programelor internaționale.
Această abordare reflectă o strategie prudentă de finanțare, cu accent pe stabilitate macroeconomică și sustenabilitatea datoriei publice. Într-un an electoral, rigoarea fiscală va fi esențială pentru menținerea încrederii investitorilor și a partenerilor internaționali.
