Un exemplu de agilitate
Discuția a început cu un discurs ținut de prim- vicepreședinta maib, Aliona STRATAN, care a povestit despre parcursul băncii și a punctat cele mai importante momente referitoare la activitatea din ultimul an. „La maib, experiența clientului e pe primul loc, atât offline, cât și online. Dezvoltăm produse digital first și cultivăm comunități, inclusiv în jurul alto premium banking”, a menționat aceasta.
Banca deservește acum peste un milion de clienți, dintre care aproape 90 la sută sunt utilizatori digitali activi ai aplicației maibank. „Astăzi, 78% din credite și 86% din depozite sunt acordate online”. Maibank înregistrează un raport de utilizatori activi zilnic la utilizatori activi lunari de 37,46 la sută, ceea ce înseamnă că, în medie, aproximativ 37 la sută dintre toți clienții care folosesc maibank cel puțin o dată pe lună îl folosesc și într-o zi obișnuită. În plus, 64,41 la sută dintre clienți efectuează activ plăți digitale. Aceste statistici denotă o schimbare fundamentală în modul în care clienții interacționează cu banca și în modul în care maib livrează valoare. Funcționalități noi precum onboarding-ul online și transformarea rețelei de sucursale ilustrează un principiu mai larg care a ghidat evoluția maib. „Digitalizarea nu înseamnă eliminarea interacțiunii umane. Mai degrabă, înseamnă să implementezi expertiza umană acolo unde creează cea mai mare valoare, folosind în același timp tehnologia pentru a gestiona eficient operațiunile de rutină. La fel, maib s-a concentrat pe experiențele pe care le creează clienților săi atât în offline, cât și în online, pe dezvoltarea portofoliului de produse, gândindu-le din start digital-first, precum și pe crearea de comunități, inclusiv prin intermediul maib alto”, a subliniat vice-președinta maib.
Procesul este unul constant
Marcel TELEUCĂ, vicepreședinte maib a menționat că aceste rezultate pe care le are banca în prezent, sunt rezultatul „transformării agile”. Trecerea la un nou mod de lucru a început cu eliminarea barierelor ierarhice. S-a renunțat la adresările formale, domnule, doamnă pentru a fluidiza comunicarea între colegi. A urmat adoptarea valorilor, echipa a trebuit să înțeleagă și să îmbrățișeze noul mod de lucru pentru ca acesta să fie sustenabil. Prin definiție, modelul Agile presupune o structură flexibilă, capabilă să răspundă rapid schimbărilor din piață și așteptărilor clienților. Totodată s-au format echipe mixte care reunesc toate competențele necesare pentru a livra un produs de la început până la sfârșit. De altfel procesul a fost unul etapizat, s-a început cu un proiect pilot ce consta din două echipe de business pentru a testa noul mod de lucru. Ulterior, toate diviziile de business au adoptat modelul Agile.
Vicepreședintele a concluzionat prin faptul că transformarea nu se termină niciodată, este un proces constant de adaptare pentru a fi mereu cu un pas înainte în piață. Maib park reflectă modul în care maib vrea să fie percepută și ceea ce este în realitate, o companie orientată spre viitor.
Pași spre transformare
În altă ordine de idei, Andrian GAVRILIȚĂ, Ministrul Finanțelor, a vorbit despre faptul transformarea statului dintr-un „tutore birocratic” într-un partener digital eficient. De asemenea, demnitarul a menționat necesitatea de a face fiscalitatea „invizibilă”, eliminând anxietatea generată de procedurile administrative actuale, una dintre măsuri fiind automatizarea totală a declarației de venit. Obiectivul este ca statul să prezinte cetățeanului datele deja completate, acesta având rolul de a confirma informația. „Vrem să reducem contactul dintre om și Inspectoratul Fiscal și cel Vamal prin digitalizare. Procesul fiscal trebuie să fie la fel de simplu ca un checkout într-un magazin online”, a punctat Gavriliță.
Pe lângă simplificarea birocratică, pilonii strategici pentru „orizontul anului 2027” includ impozitul zero pentru profitul reinvestit. Un mecanism dedicat companiilor mici și micro. Totodată, este vorba despre crearea unui cadru clar și atractiv pentru noile forme de muncă independentă. De asemenea statul își asumă să reprezinte calitativ interesele celor care produc valoare, încurajând investiția în tehnologie și educație financiară pentru a genera prosperitate reală.
Discuția a atins și rolul sectorului bancar în stimularea acumulării de capital, demnitarul a subliniat faptul că deși aplicațiile bancare din Republica Moldova sunt moderne vizual, ele rămân limitate la depozite și credite, spre deosebire de modelele din Germania sau România. Acesta a făcut un apel la introducerea instrumentelor de wealth management care să permită cetățenilor să investească activ în acțiuni sau titluri de stat direct de pe telefon.
Aliona Stratan, prim-vicepreședinta maib, a confirmat că instituția este gata să facă față acestor nevoi moderne. Ea a menționat că „introducerea posibilităților de a efectua investiții prin intermediul aplicației maibank se află pe lista de priorități”, confirmând că acest nou funcțional va deveni în curând o realitate pentru clienții băncii.
Marketplace-urile internaționale și consumul impulsiv
Un alt „punct nevralgic”, atins de cei adunați la club, ține de creșterea popularității marketplace-uri-lor globale în preferințele de consum ale cetățenilor noștri. Expertul economic Veaceslav IONIȚĂ a subliniat două elemente importante referitoare la acest subiect, creșterea numărului de colete de la 40 de mii, acum câțiva ani la 12 milioane în anul 2025. Totodată, conform estimărilor, în 2025, moldovenii au procurat de pe site-urile internaționale, mărfuri în valoare de 700 de milioane de euro Aceste volume, dacă ar fi impozitate, ar aduce la buget un venit în jur de 1 - 2,5 miliarde de lei.
Focus pe ceea ce avem de făcut
Expertul propune ca impozitarea, TVA de 20% să fie inclusă automat în factură la momentul achiziției online, fapt ce ar eficientiza veniturile fără a crea tensiuni în spațiul public.
În altă ordine de idei specialistul a menționat că deși există o creștere brută a numărului de salariați, cu circa 10 mii, structura acesteia pune mari semne de întrebare. Totodată, comerțul crește, în timp ce industria procesatoare și sectorul alimentar scad. Sectorul tehnologiilor informaționale, care a fost motorul creșterii în ultimii 10 ani, stagnează. Ioniță subliniază că fără investiții și dezvoltare, aceste cifre arată o economie care „vinde”, dar nu mai „produce”, ceea ce afectează competitivitatea pe termen lung.
De asemenea, expertul face o distincție clară între calitatea tehnică a politicii bugetar fiscale și modul în care a fost prezentată aceasta. Ioniță laudă echipa tehnică a ministerului pentru un buget „profesionist” și, mai ales, pentru nota de riscuri. El afirmă că ministerul a fost mai critic și mai onest în identificarea riscurilor economice decât ar fi putut fi chiar și opoziția. Problema intervine la nivelul discursului public. S-a încercat „cosmetizarea” realității, în loc să se recunoască limitările, cheltuieli care nu se execută de 10 ani și tăieri constante de la investiții pentru a acoperi alte găuri.
Între optimism și prudență investițională
Președintele AmCham Moldova, Alexandru GOZUN, a vorbit despre datele obținute în urma celei de-a doua ediție a AmCham METRIX, indicele de transformare și reformă economică din Moldova. De facto, indicele prezintă o evaluare aprofundată, bazată pe date, a modului în care politicile guvernamentale modelează climatul național de afaceri. Indicele arată percepția mediului de afaceri și relevă un fenomen de „optimism izolat”, antreprenorii au încredere în evoluția propriilor companii, însă rămân rezervați în raport cu dinamica economiei naționale. Această prudență se traduce printr-o tendință de a menține investițiile la nivelul actual, evitând expansiunile masive pe termen scurt din cauza incertitudinilor de reglementare.
Totodată, pentru a genera un impact real pentru creșterea produsului intern brut, datele AmCham indică necesitatea atragerii a aproximativ trei miliarde de euro în investiții străine directe (ISD) în următorii trei, patru ani. Acest obiectiv nu ar trebui să fie unul abstract, ci ar trebui „să se sprijine” pe un portofoliu de circa 30 de proiecte strategice. Este nevoie de investiții mari, precum cea de 200 de milioane de euro pentru echilibrarea sistemului la CET. La fel, trebuie dinamizată bursa locală prin listarea unor pachete din întreprinderile de stat, urmând modelul de succes din România.
Alexandru Gozun propune abandonarea narativului clasic despre „forța de muncă ieftină” în favoarea unei abordări de tip „Project Management”. Moldova trebuie poziționată ca un hub regional strategic, conectat direct la reconstrucția Ucrainei și la fluxurile logistice prin România. Un exemplu concret este sectorul farmaceutic, statul ar trebui să identifice producători, de exemplu, din Orientul Mijlociu, care doresc acces pe piețele europene și să le prezinte un argument de afaceri specific pentru a produce local în Moldova.
Concluzia intervenției sale a vizat rolul predictiv al guvernului. Succesul economic depinde de capacitatea autorităților de a transforma oportunitățile politice în proiecte gestionate profesionist. „Dacă un investitor promite 500 de locuri de muncă peste trei ani, statul trebuie să adapteze sistemul de educație astăzi”, a subliniat Gozun. Valorificarea activelor statului prin parteneriate strategice și dezvoltarea pieței de capital rămân condiții esențiale pentru ca Republica Moldova să avanseze.
Cum atragem investiții străine directe?
Perspectiva investițională a fost completată de o analiză pragmatică a fluxurilor de capital și a atractivității regionale. Stella JEMNA, reprezentanta Ukraine-Moldova American Enterprise Fund (UMAEF) în Moldova, a vorbit despre provocările specificul relației cu fondurile de tip private equity. Cu un istoric de 30 de ani și investiții constant profitabile, UMAEF subliniază că intrarea unui investitor în acționariat este similară cu „o căsătorie”. Un proces bazat pe încredere, care durează și în care „condițiile divorțului”, exit-ul trebuie clarificate de la început.
„Un punct critic de analiză” a fost comparația cu piața vecină. Deși aflată în plin război, Ucraina atrage investiții masive datorită unei piețe interne vaste și a unei reziliențe remarcabile în sectoare precum cel farmaceutic. Pe de altă parte, Moldova se confruntă cu un paradox: „Pe piața internă nu mai poți crește; companiile moldovenești pentru a fi atractive trebuie să gândească global încă din prima zi”, a explicat Jemna. Totuși, pariul pe inovație începe să dea roade, fondul investind deja în primele start-up-uri tehnologice locale care au potențialul de a scala afacerea rapid pe piețele internaționale.
Perspectiva Invest Moldova
Mihai BURUNCIUC, director adjunct la Agenția Invest Moldova, a specificat noua viziune strategică a instituției, strategie ce se concentrează pe productivitate și pe atragerea investitorilor care aduc tehnologie pentru procesarea locală a resurselor. „Vrem să exportăm produs final, nu doar materie primă. Timpul în care exportam grâne și importam produse procesate trebuie să devină istorie”, a subliniat specialistul.
Pentru a facilita acest proces, agenția pregătește „o ofensivă de promovare investițională” pentru anul 2026. Vor fi prezentate 50 de profiluri investiționale „Ready-to-Use”, documente care prezintă oportunități clare, de la active ale statului la unități de procesare, cu indicatori de profitabilitate estimați. De asemenea, Moldova se poziționează strategic ca bază logistică și de producție pentru companiile străine care vor deservi piața ucraineană.
Specialistul a adus în discuții succesul Moldova Innovation Technology Park (MITP), cu cei 2.800 de rezidenți și venituri de 20 de miliarde de lei, drept un model de succes. Totodată, a punctat oportunitatea schemei de ajutor de stat ce compensează până la 60% din investițiile în regiuni. Republica Moldova nu mai caută orice tip de capital, ci caută acei parteneri care pot transforma economia națională dintr-una de consum într-una de înaltă calificare și valoare adăugată.
Vacuumul de capital nou
Un alt aspect important a fost adus în discuții de Stas MADAN, director de programe la Expert-Grup, care a explicat de ce realitatea cifrelor nu se aliniază întotdeauna cu așteptările oamenilor de afaceri. În viziunea sa, Republica Moldova traversează un punct de transformare forțată, marcat de prăbușirea unui model economic care și-a epuizat resursele, cel bazat pe costuri salariale scăzute.
Statistica oferită de Expert-Grup este alarmantă pentru industria prelucrătoare, care a pierdut 7.600 de salariați în ultimii trei ani. Trei sferturi din acest declin se concentrează în industria textilă și de confecții, sectoare care operau preponderent în regim de „lohn”, procesare pentru branduri externe. „Moldova a ajuns la finalul drumului pentru modelul forței de muncă ieftine. Acest exod din industrie arată că sectorul nu mai poate concura la nivel de costuri, iar transformarea spre valoare adăugată este singura cale de supraviețuire”, a punctat Stas Madan.
Un alt semnal de alarmă vizează „vacuumul” de ISD. Deși cifrele oficiale par stabile, o privire analitică relevă o realitate îngrijorătoare, scăderea capitalului nou, față de anul 2019, capitalul străin a înregistrat o scădere reală de 16%. Fluxurile raportate sunt susținute majoritar de profitul reinvestit de companiile deja prezente, în timp ce numărul investitorilor noi, de tip „greenfield”, este la un nivel extrem de scăzut. De asemenea, ponderea banilor trimiși de peste hotare a scăzut de la peste 33% din PIB în anii 2000, la aproximativ 10% astăzi, forțând afacerile locale să caute noi surse de venit.
Expertul a taxat dur lipsa de rigoare în elaborarea politicilor economice. Un exemplu elocvent este cel al schemei de ajutor de stat, unde lipsa coordonării cu normele europene a dus la situații absurde, precum abrogarea unor hotărâri la doar două luni de la aprobare. Această „superficialitate analitică” și lipsa testelor de fezabilitate subminează predictibilitatea sistemului și risipește resursele limitate ale bugetului public.
Miza pe capitalul local și rigorile statului
În contextul incertitudinii regionale generate de război, Stas Madan propune o schimbare de strategie prin stimularea capitalului privat local. Miza trebuie să fie tranzitul investitorilor autohtoni spre sectoare cu valoare adăugată mare, sprijiniți de investiții publice care să funcționeze „ca un magnet” pentru resursele private. Republica Moldova nu mai are luxul improvizației, trecerea la o economie de investiții necesită o profesionalizare drastică a modului în care statul intervine în piață.
„La firul ierbii” sau ce face businessul mic?
Dialogul dintre autorități și oamenii de afaceri a scos la iveală o fractură între intențiile macroeconomice de susținere și barierele financiare care sufocă întreprinderile la nivel micro. Discuția s-a axat în jurul necesității de a transforma subvențiile și granturile în investiții măsurabile, dar și a urgenței de a debloca „resursele financiare captive în sistemul fiscal”.
Vadim Codreanu, directorul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului, (ODA), a vorbit despre o schimbare de optică. Organizația tinde să devină o instituție cvasi-financiară, adoptând metodologii europene riguroase. „Nu ne mai limităm la numărul de beneficiari, adoptăm o nouă metodologie care evaluează proiectele timp de doi ani după investiție, bazată pe principii de recuperare și dezvoltare”, a explicat acesta. Prioritățile sunt, digitalizarea și industrializarea cu valoare adăugată.
Pe de altă parte, Ana NICOLAESCU CEO și fondator la NGA Contabilitate, a adus în discuții faptul că blocarea TVA-ului pe parcursul investițiilor privează companiile de lichidități vitale exact în faza de creștere. Specialista a menționat faptul că există o necesitate de a măsura impactul real în economie al companiilor care beneficiază de finanțări, nu doar sumele debursate.
Sectorul agroindustrial întreabă:
O perspectivă critică asupra vulnerabilităților din economia reală a fost oferită de Nicolae CIUBUC, directorul departamentului materie primă la Südzucker Moldova. Conform acestuia, industria zahărului, pilon al securității alimentare, se află sub o presiune dublă, șocurile climatice devastatoare și costurile energetice record în regiune. Specialistul a lansat un semnal de alarmă referitor la volumele pe care statul le datorează sectorului privat sub formă de TVA ne-restituit, din care două miliarde aparțin sectorului agroindustrial. „Südzucker are de încasat 300 de milioane de lei. Acestea sunt lichidități care nu pot fi folosite și care servesc drept împrumut fără dobândă pentru stat, în loc să fie investite în modernizare”, a subliniat el.
Pentru a redresa competitivitatea, propunerile sectorului agroindustrial țin de unificarea unităților de implementare într-o singură instituție pentru a elimina fragmentarea birocratică care consumă 40% din timpul fermierilor. Totodată, adoptarea modelului european de protejare a producătorilor locali în fața importurilor oportuniste. La fel, implementarea unui sistem rapid prin care sumele blocate din TVA să poată fi folosite pentru compensarea altor plăți fiscale.
Sfârșitul epocii „antreprenorului atotștiutor”
Maturizarea economiei Republicii Moldova aduce în prim-plan o schimbare de paradigmă în relația dintre antreprenor - expert. Cornel COȘER și Andrei CRIGAN, reprezentanți Gateway & Partners subliniază că dacă în anii '90 succesul se baza pe intuiție și curaj individual, scalarea unei afaceri în 2025 necesită „cunoștințe chirurgicale în digitalizare”, eficiență financiară și analiză de piață. Consultanța s-a transformat dintr-o simplă „scriere de proiecte” într-un instrument de obiectivitate care scoate liderul din rutina operațională. „Consultanții nu mai vin cu discursuri teoretice, ci cu ascultare activă pentru a identifica „durerile reale ale businessului”, a explicat Andrei Crigan.
Această evoluție este accelerată de presiunea fondurilor de preaderare la Uniunea Europeană. În următorii ani, instrumentele Comisiei Europene vor înlocui mulți parteneri de dezvoltare actuali, generând o „urgență a procedurilor” pe care doar o consultanță riguroasă, certificată la nivel de standarde profesionale, o va putea gestiona eficient.
Buna credință contează
Totodată, pentru investitorii străini, Republica Moldova nu este evaluată doar prin prisma cifrelor, ci prin cea a bunei-credințe. Roger GLADEI fondator și managing partner al firmei de avocatură Gladei & Partners a subliniat că predictibilitatea justiției rămâne întrebarea fundamentală a oricărui investitor „Integritatea se vede întâi în buzunarul antreprenorului, prin plata corectă a impozitelor și apoi în sistemul de justiție”. Procesul dureros de vetting al magistraților este descris ca o necesitate de a curăța sistemul de corupție, oferind garanția că legea, și nu influența, este cea care primează în litigiile comerciale.
De asemenea, s-a vorbit despre lipsa continuității în sectorul public. Ruptura de cunoștințe care apare la fiecare schimbare de echipă în ministere subminează proiectele strategice. Expertul a oferit exemplul legii insolvabilității, unde partenerii externi au fost nevoiți să reia dialogul cu patru echipe diferite. Soluția propusă este transformarea cunoștințelor individuale în „embedded knowledge”, proceduri și sisteme care să rămână în instituție indiferent de fluctuația de personal.
În același timp, viitorul serviciilor profesionale de consultanță este de partea rețelelor de colaborare, nu a „aroganței intelectuale”. Modelul de succes este acum „Best Friendship”, firme specializate de avocați, auditori și consultanți care colaborează sub management local, angajând experți din orice colț al lumii.
La fel, se lucrează la o reformă profundă a pieței de capital locale pentru a oferi businessului mic o alternativă reală la creditele bancare. Scopul este crearea unei „reglementări facilitatoare” care să permită atragerea investițiilor prin mecanisme bursiere direct la Chișinău, transformând capitalul empiric în inteligență instituțională replicabilă. Consultanța nu mai este un serviciu intangibil, ci un transfer de memorie și rigoare necesar pentru relevanță.
Capcana salariului minim
Dezbaterea despre politicile salariale a scos la iveală o ruptură între viziunea macroeconomică a statului și realitatea din „bucătăria antreprenorilor”. Victor NISTORICĂ, directorul brutăriei Bardar, a oferit o perspectivă asupra impactului pe care o creștere administrativă a salariului minim îl are asupra industriilor bazate pe muncă manuală.
În contextul în care sindicatele propun un salt spre 8.050 lei pentru 2026, antreprenorii avertizează asupra „șocului costurilor”. Industria de procesare alimentară, unde manopera reprezintă peste 50% din prețul produsului, o creștere bruscă forțează fie o scumpire masivă, fie intrarea în pierdere. „Creșterea salariului trebuie să urmeze productivitatea, nu să o preceadă. Altfel, diferența se transformă direct în inflație”, a subliniat Victor Nistorică.
Un punct de clarificare a vizat „Directiva Europeană” privind salariul minim. Participanții au reamintit că aceasta are caracter de recomandare, nu de obligație. Adoptarea standardelor europene fără a avea infrastructura de productivitate a Occidentului poate duce la falimentul micilor producători locali. Soluția propusă ține de sprijinirea automatizării prin programe precum ODA, pentru ca firmele să poată plăti mai mult angajații mai eficienți.
O problemă sistemică ridicată de Victor Nistorică și susținută de Ana Nicolaescu vizează blocajele de cash-flow generate de diferențele de cote TVA. „Din cauza achizițiilor cu 20% și vânzărilor cu 8%”, producătorii devin creditori permanenți ai statului, cu sume imense blocate în loc să fie reinvestite în utilaje. Soluția agreată este uniformizarea TVA-ului pe tot lanțul valoric, o practică europeană ce ar debloca instantaneu lichiditățile necesare pentru acoperirea noilor costuri salariale.
Business trebuie să fie arhitect, nu spectator
Lilia COLIN, co-președinte al Comitetului Fiscal AmCham și director Deloitte Moldova, a îndemnat comunitatea de afaceri să treacă de la o poziție reactivă la una pro activă. „Dacă business-ul nu vine cu propria soluție, statul va aplica propria viziune, care s-ar putea să nu fie cea mai eficientă”, a menționat aceasta.
Adesea, ideile politice „nu se prind” pe cadrul fiscal existent, obligând consultanții să „lipească” legi contradictorii. Totodată, există exemple de succes unde dialogul anticipat cu Ministerul Finanțelor duce la reglementări clare. De asemenea rămâne necesitatea ca Moldova să adopte rapid sisteme precum Import One Stop Shop pentru a evita dubla impozitare la achizițiile transfrontaliere și a nu defavoriza importatorii corecți.
De facto, este vital ca orice business, încă de la lansare, să integreze contabilitatea și fiscalitatea ca piloni strategici, nu doar ca obligații de raportare. Prudența maximă, eșalonarea creșterilor salariale și focusul pe industrializare rămân singurele garanții pentru o tranziție sustenabilă către standardele europene.
Potențialul unor HUB-uri inovative
Un alt subiect important ține de potențialul tech, al Republicii Moldova. Ion BODRUG, președinte ACETI a menționat faptul că dacă Moldova s-ar poziționa ca și investitor în inovare și tehnologie, gradul de atractivitate a țării ca și destinație pentru investiții ar crește. Astfel pot fi dezvoltate și regiunile pentru că acolo la fel există foarte multe perspective.
Dezbaterea a evidențiat un proiect strategic de anvergură pentru Republica Moldova, crearea unui parc tehnologic și a unui hub de inovare care să poziționeze țara ca un jucător relevant în sectorul tehnologiilor performante. Proiectul Moldova HITECH PARK a depășit etapa de idee, existând deja o hotărâre de guvern pentru atribuirea terenului. Se estimează că implementarea propriu-zisă va începe în anul 2026. Proiectul este văzut ca o modalitate de a reduce decalajul tehnologic față de țările avansate, care este estimat la aproximativ 40 de ani și de a atrage companii de top.
Un punct central al discuției a fost modelul de succes inspirat din experiența Suediei, modelul Triple Helix. Acesta presupune o colaborare strânsă și fără bariere între trei piloni fundamentali, mediul academic, adică universitățile ca furnizori de talent și cercetare, companiile de IT și afacerile care implementează inovația și autoritățile care creează cadrul legislativ și infrastructura.
Expertul a punctat faptul că alegerea localității Stăuceni pentru acest parc a este o locație strategică, care permite accesul rapid fără a supraaglomera centrul Chișinăului. Totodată, locația oferă spațiul necesar pentru o infrastructură modernă. Totuși, s-a subliniat necesitatea ca astfel de „mini-proiecte” de inovare să fie replicate și în regiuni, măcar la Bălți și Cahul pentru a atrage investiții la nivel național. Un alt punct de interes ține de utilizarea spațiilor fostei Universități Agrare din strada Mircești. Acolo vor fi dezvoltate proiecte precum Cross-Border Digital Management, în parteneriat cu România, unde va funcționa un laborator dedicat soluțiilor de Inteligență Artificială (AI). Obiectivul este transformarea zonei într-un centru de excelență unde tehnologia și inovația contribuie la propășirea țării. Dezvoltarea acestor centre tehnologice este văzută nu doar ca o investiție în infrastructură, ci ca o schimbare necesară pentru competitivitatea economică a Republicii Moldova.
Etica este o componentă esențială
Discrepanța în aplicarea eticii în business este adesea o problemă de orizont temporal, mai mult decât una de moralitate. În opinia lui Gerhard OHRBAND, expert cu o vastă experiență în psihologia conducerii, acest decalaj este cea mai mare vulnerabilitate a mediului de afaceri est-european. Conform expertului în spațiul post-sovietic, orizontul de timp în luarea deciziilor este, în mod istoric, unul scurt. Lipsa de stabilitate, amenințarea exproprierii sau a schimbărilor legislative bruște a încurajat o mentalitate axată pe maximizarea rapidă a profitului. Procedeu adesea descris drept „stoarcerea banilor aici și acum”. Această grabă neglijează beneficiile pe termen lung, cum ar fi calitatea deservirii sau construirea unui brand de angajator solid, sau a unui producător de produse calitative sau prestator integru de servicii. Narațiunea dominantă este cea a „descurcărețului obraznic” - convingerea eronată că succesul financiar impune inevitabil „călcarea peste cineva”.
Statul ca partener, nu ca tutore
În încheierea dezbaterilor, Gerhard a vorbit despre relația matematică, adesea ignorată politic, dintre salariu și valoarea produsă. „Un angajator nu poate fi obligat să plătească mai mult decât produce un angajat”, a punctat acesta, avertizând că o creștere forțată a salariului minim, decuplată de eficiență, nu face decât să împingă antreprenorii spre economia informală. Pentru a evita această capcană, s-a propus ca Republica Moldova să adopte modelele „pro-business” din regiunea Baltică, precum Estonia sau Lituania, state care au demonstrat că prosperitatea se construiește prin facilitarea afacerilor, nu prin politici de tip socialist.
O observație a vizat absența din spațiul public a unor voci liberale puternice sau a unor think-tank-uri care să educe societatea asupra unui adevăr fundamental, statul este un consumator de resurse, nu un generator. În mod normal toate serviciile publice sunt finanțate din plusvaloarea creată de sectorul privat.
De asemenea, Gerhard a vorbit despre o „moștenire a trecutului socialist” care înclină balanța drepturilor prea tare în favoarea angajaților, lăsând angajatorii fără pârghii reale de a stimula sau penaliza lipsa de performanță. Soluția propusă este consolidarea unui lobby de afaceri puternic, capabil să promoveze o etică a muncii bazată pe transparență, onestitate și responsabilitate partajată.
Mesajul final a fost unul de o „simplitate tranșantă”, adresat decidenților politici, pentru ca Republica Moldova să își atingă ambițiile europene, cea mai eficientă politică de stat rămâne, uneori, retragerea birocrației din calea inițiativei private. Redactorul-șef al publicației a mulțumit comunității pentru reziliența demonstrată și pentru capacitatea de a transforma Clubul de Discuții într-o platformă de „inteligență colectivă”. Discuțiile s-au încheiat cu promisiunea unei noi întâlniri în luna ianuarie.
