Olga Ursu:
Am organizat Primul forum economic Chișinău dedicat promovării potențialului investițional al municipiului. Evenimentul a oferit investitorilor oportunitatea de a se conecta cu mediul de afaceri local, de a obține informații despre piața moldovenească și de a explora potențialele oportunități de investiții. Avem foarte multe avantaje pentru investitori, principalele fiind amplasarea geografică favorabilă, fiind un punct de legătură între Europa de Est și cea de Vest, infrastructură modernă, resurse umane calificate, dar și costuri competitive. Chișinăul oferă oportunități de investiții în diverse domenii: funciare, imobiliare, recreative, dar și gestionareadeșeurilor, tichetarea electronică, iluminatul inteligent și multe altele. Mai mult, am creat o hartă investițională a tuturor obiectelor de interes pentru investitori, care oferă o imagine completă a profilurilor investiționale de referință din capitală. Vă recomand să explorați harta pe invest.chisinau.md
BC: Dincolo de atragerea investițiilor mari, o sursă de dezvoltare a economiei locale este spiritul antreprenorial. Cum stimulați crearea start-upurilor și care domenii sunt cele mai interesante în acest sens?
Olga Ursu:
Motorul economiei îl reprezintă întreprinderile mici și mijlocii, iar în municipiul Chișinău, activează cca 40 mii de astfel de companii dintr-un total de 60 de mii în toată Republica Moldova.
Primăria municipiului Chișinău vine în sprijinul micilor antreprenori cu mai multe instrumente de suport antreprenorial, printre care Programul Municipal Start-Up pentru tineri și migranți și Incubatorul Municipal de Afaceri. Prin aceste instrumente, ne dorim să consolidăm capacitatea companiilor de a administra eficient afacerile, prin instruiri, mentorat, consultanță și infrastructură de suport, precum și de a oferi acces la resurse financiare prin asistență financiară nerambursabilă până la 200 mii de lei pentru lansarea afacerilor în municipiu.
Domeniile prioritare sunt cele care desfășoară activități de producere sau prestare de servicii, implică activități inovatoare și își propun să implementeze proiecte de transfer tehnologic și know-how.
De asemenea, mizăm pe dezvoltarea industriei tehnologiei informației și comunicațiilor, electromecanice, agroalimentare și a sectorului HoReCa, industriei ușoare, industriei creative, turismului, sănătății și frumuseții, activităților profesionale, științifice sau tehnice, precum și producerea energiei regenerabile, furnizarea de servicii și produse către alte companii.
BC: Care este situația la capitolul transparență bugetară?
Olga Ursu:
Împreună cu echipa, am transformat primăria municipiului Chișinău în cea mai transparentă instituție publică din țară, acordăm o importanță deosebită transparenței tuturor proceselor, asigurând că toate documentele de politici, dar și gestionarea banului public, achizițiile, licitațiile publice, angajările, documentele permisive sunt disponibile în mod deschis și accesibil prin intermediul site-ului transparenta.chisinau.md.
Toate terenurile și spațiile publice pe care le are de oferit Chișinăul, se transmit în proprietate sau arendă doar prin intermediul licitațiilor deschise, oferind astfel posibilitatea agenților economici de a participa în condiții clare și transparente, pentru ca toți concurenții să beneficieze de șanse egale. Veniturile încasate în bugetul municipal în urma acestor licitații permit realizarea proiectelor investiționale în oraș, contribuind la dezvoltarea infrastructurii și crearea de oportunități economice pentru comunitate. Prin stabilirea de reguli de joc clare, primăria Chișinău creează un mediu propice pentru afaceri, asigurând predictibilitate și transparență în ce privește procesele economice și administrative. Aceste reguli stabilesc un cadru de funcționare echitabil și oferă încredere investitorilor și agenților economici.
BC: Diaspora a devenit un element important în procesul de atragere a investițiilor în localitățile de baștină. Cum colaborează administrația municipiului cu cei emigrați peste hotare?
Olga Ursu:
Având în vedere că avem un număr mare de cetățeni aflați în străinătate, este esențial să stabilim o legătură solidă cu ei, să le oferim sprijin în diverse domenii, dar și să-i implicăm în viața urbei. Din acest considerent, am elaborat programul „Alături de Diasporă”, care presupune deschiderea unui Birou pentru Diasporă în cadrul primăriei.
Platforma va facilita accesul și schimbul de informații, consultanță și sprijin pentru concitadinii noștri, pe subiectele de interes. Vom încuraja diaspora să vină cu opinii, expertiză și propuneri relevante pentru dezvoltarea proiectelor din oraș. De asemenea, organizăm evenimente speciale și întâlniri cu diaspora pentru a promova oportunitățile de afaceri și investiții din municipiu. Colaborarea strânsă cu cetățenii noștri emigrați reprezintă o sursă valoroasă de cunoștințe, resurse și conexiuni internaționale.
BC: O categorie de venituri ale unui oraș modern este turismul. Ce întreprinde administrația Chișinăului pentru ca orașul să devină o destinație turistică importantă, care să genereze profit?
Olga Ursu:
La nivel de primărie, am întreprins eforturi susținute pentru a crește atractivitatea turistică a orașului și pentru a-l transforma într-o destinație turistică importantă. Aproape toți turiștii care vin în Republica Moldova se opresc la Chișinău sau traversează capitala. De aceea este important să le oferim atât facilități, cât și informații despre oraș.
Pentru prima dată, Chișinăul a realizat un portofoliu diversificat de site-uri turistice, materiale promoționale tipărite și video care-i promovează frumusețile și atracțiile, unul din ele este visit.chisinau.md.
Am dezvoltat ghiduri turistice și hărți care facilitează descoperirea tuturor atracțiilor din municipiu, pentru a ghida vizitatorii în explorarea bogatei moșteniri culturale, parcurilor, monumentelor și altor puncte de interes. Am aprobat și o strategie ce vizează dezvoltarea durabilă a turismului. Documentul conține măsuri și obiective concrete pentru îmbunătățirea infrastructurii turistice, promovarea evenimentelor culturale și turistice, precum și sporirea vizibilității Chișinăului în plan internațional.
De la lansarea troleibuzului turistic, am organizat sute de rute care oferă turiștilor o experiență unică de explorare a orașului. Punem accentul pe reabilitarea spațiilor publice și de agrement, prin organizarea festivalurilor și evenimentelor culturale municipale împreună cu partenerii, agenții economici și HoReCa, care atrag mulți turiști.
BC: Dnă Irina Gutnic, la începutul anului curent, a intrat în vigoare noua lege a condominiului. Care a fost influența acesteia asupra funcționării complexului locativ–comunal din capitală?
Irina Gutnic:
Deocamdată, a intrat în vigoare doar o parte a legii, care are un impact mai mult asupra func- ționării pe interior a asociațiilor și mai puțin asupra funcționării complexului locativ–comunal la general. În redacția actuală, legea nu prevede mecanismul de instituire obligatorie a asociațiilor de proprietari. Partea care vizează reformarea sistemului în blocurile existente, administrate în prezent de întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ, va intra în vigoare la 12 luni de la data publicării legii.
Impactul legii va putea fi analizat doar după implementarea în întregime a prevederilor ei, cum ar fi înregistrarea masivă a condominiului în blocurile locative în care nu au fost formate asociații, aprobarea de către Guvern a tuturor regulamentelor, dar și alte aspecte ce vor apărea după implementarea Legii. Între timp, primăria va continua să asigure prestarea serviciilor locativ comunale calitative.
BC: Cum funcționează în prezent asociațiile de locatari și în ce măsură acestea pot soluționa nevoile locatarilor?
Irina Gutnic:
Avem mai multe semnale despre existența problemelor în activitatea administratorilor asociațiilor. Ne străduim să reacționăm și să ne implicăm, unde este posibil, cu instrumentele permise de legislație. Acum avem puține pârghii pentru a interveni, deoarece viața internă a asociațiilor ține exclusiv de membrii și organul suprem care ia deciziile – adunarea generală a membrilor. Mizăm pe funcțiile de control al activității asociațiilor pe care le vom căpăta în rezultatul aprobării noii legi.
BC: Una din întreprinderile cheie ale municipiului este SA Apă-Canal Chișinău, despre care se spunea, la un moment dat, că ar fi în prag de faliment. Cum s-a terminat această istorie?
Irina Gutnic:
Apă-Canal Chișinău este o întreprindere strategică, care aprovizionează cu apă și canalizare 25 de localități. Cu regret, tariful actual nu acoperă nici pe departe costurile operaționale. Din cauza neajustării tarifului la costurile reale, este imposibilă reabilitarea infrastructurii tehnico edilitare,care are un grad sporit de uzură. Din cauza constrângerilor de ordin financiar, provocate de creditele neavantajoase contractate în anii 2013–2014, este practic imposibilă dezvoltarea întreprinderii. Toate argumentele de rigoare au fost prezentate ANRE și tuturor instituțiilor supreme în stat.
Chiar dacă am reabilitat, în ultimii trei ani, peste 120 km de rețele de apă și 67 km de canalizare, avem încă mult de lucru. Așa cum cheltuielile operaționale depășesc considerabil veniturile, în prezent, înregistrăm un deficit de mijloace financiare de cca 318 milioane de lei, care crește în medie cu 21 milioane de lei lunar, ceea ce cauzează imposibilitatea finanțării planurilor investiționale aprobate. În pofida problemelor întreprinderii,municipalitatea face totul pentru prestarea calitativă a serviciilor de aprovizionare cu apă și canalizare. Primăria a preluat obligațiunile pe împrumuturile contractate de la BERD și BEI în anii 2013–2014, luând povara acestora de pe umerii operatorului, datoria pentru energia electrică și gazele naturale a fost eșalonată până la finele lui 2023, pe datoriile creditoare se intervine zilnic, în regim manual, în funcție de cash flow.
Regia Autosalubritate este o altă întreprindere importantă, care e mereu în atenția publicului. Ce se întâmplă acum în această întreprindere pentru a spori calitatea serviciilor prestate?
Irina Gutnic:
ÎM Regia Autosalubritate a trecut prin mai multe procese de modernizare a echipamentelor, dar și a proceselor operaționale de gestionare a deșeurilor, pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor. Întreprinderea implementează în prezent un proiect extraordinar – Deșeuri Solide Chișinău. Construim aproape de la zero gestionarea integrată, ceea ce presupune sortarea tuturor deșeurilor și trimiterea lor spre reciclare. De asemenea, întreprinderea lucrează la îmbunătățirea proceselor interne: se automatizează, pe cât e posibil, procesele financiare, contabile și economice pentru a asigura o transparență mai bună, iar Regia Autosalubritate are ca scop obținerea ISO-urilor relevante.
În cadrul proiectului Deșeuri Solide Chișinău, a fost contractată achiziționarea a 44 de autospeciale noi, care vor înnoi parcul auto al întreprinderii în proporție de 80%. Se construiește și o nouă stație de transfer cu linie de sortare, care va spori productivitatea întreprinderii și va majora capacitatea de reciclare. Este un început, însă ce s-a făcut din 2020 până acum, nu s-a mai făcut în ultimii 15 ani. Ce facem acum la Autosalubritate nu are precedent în Republica Moldova, probabil, nici în regiune. Cu siguranță, în următorii doi ani, vom avea o întreprindere modernă cu standarde înalte de calitate.
BC: Mereu a fost sensibilă chestiunea gunoiștii de la Țânțăreni. Cum vedeți soluționarea problemei privind evacuarea deșeurilor solide în contextul sporirii exigențelor de ordinul protecției mediului?
Irina Gutnic:
Municipiul Chișinău are în prezent cel mai bun sistem de gestionare a deșeurilor, iar depozitul de deșeuri de la Țânțăreni este cel mai bun și cel mai sigur din țară. Am investit foarte mult pentru a-l face mai protejat, iar experți internaționali de renume spun că gestionarea lui este aproape de standardele europene. A fost construită prima stație de tratare a levigatului din Republica Moldova și din regiune, a fost achiziționat un compactor modern, poligonul a fost adus la standarde de calitate, aproape de cele europene, am investit în drumul spre poligon și în infrastructura din satul Țânțăreni. Înțelegând că autoritățile centrale nu au un plan amplu de gestionare și reciclare, Regia Autosalubritate a semnat, la începutul anului 2023, un contract cu SRL ABS pentru sortarea și reciclarea deșeurilor, prin care sortatorul se obligă să recicleze pe cont propriu minim 10% din deșeurile municipiului, aproximativ 19 000 de tone pe an.
BC: În ce măsură tarifele pentru serviciile municipale acoperă costurile? Cum veți aborda în continuare politica tarifară pentru a asigura sustenabilitatea întreprinderilor din subordine?
Irina Gutnic:
La Autosalubritate tarifele acoperă cheltuielile. În ce privește Apă-Canal, în Chișinău, avem cel mai mic tarif din țară, dar și din capitalele europene. Întreprinderea trebuie să facă față cheltuielilor operaționale și celor ce țin de salarizarea angajaților pentru a nu intra în incapacitate de plată. Cu regret, din cauza politicului, multe tarife nu au fost ajustate, ceea ce generează falimentul între prinderilor. În loc să ne axăm pe realizarea de noi proiecte, primăria stinge datoriile rezultate din costuri operaționale nesustenabile. Și astăzi avem astfel de situații la mai multe instituții și nu este corect. Această situație continuă la mai multe întreprinderi, ceea ce nu putem accepta. Tarifele urmează să fie ajustate anual, ținând cont de situația economică la zi, rata inflației și costurile operaționale suportate. Cea mai bună soluție este ca ajustarea tarifelor să depindă de situația economică reală a între prinderii și de piață, dar nu de politic.
Sfera socială este una din cele mai sensibile în ultimii ani din cauza învechirii construcțiilor, precum și a dificultății de a angaja tineri specialiști în domeniu. Despre cum face față Chișinăul acestor provocări, ne-a relatat Angela CUTASEVICI, viceprimar al municipiului, responsabil de domeniul social.
BC: Dnă Angela Cutasevici, una din proble- mele acute ale municipiului ține de numărul și calitatea instituțiilor preșcolare. Cum abordați această chestiune și ce urmează de făcut ca ea să nu mai reprezinte o problemă?
Angela Cutasevici:
Problema este una „istorică” și o abordăm cu seriozitate. Avem în municipiu 168 de instituții preșcolare, cu un contingent de 30 683 de copii. Primăria municipiului Chișinău depune eforturi susținute în vederea extinderii infrastructurii preșcolare. Ținând cont de creșterea numărului de copii de vârstă preșcolară, au fost date în exploatare sau extinse 11 grădinițe, în Chișinău și suburbii, în anii 2019–2023. În grădinițele funcționale au fost deschise 135 de grupe noi. În 2023–2024, preconizăm să deschidem alte 76 de grupe. Pe lângă îmbunătățirea infrastructurii educaționale, avem grijă și de calitatea procesului educațional, implementarea standardelor educaționale, formarea și dezvoltarea profesională a angajaților, dotarea cu resursele și materialele didactice necesare, implicarea părinților și a comunității, promovarea incluziunii și a diversității, evaluarea și reevaluarea constantă a rezultatelor.
BC: Și sistemul de învățământ mediu necesită ajustări pentru a corespunde exigențelor de astăzi. Care este situația liceelor și a gimnaziilor din capitală și ce întreprindeți în acest domeniu?
Angela Cutasevici:
Sistemul de învățământ mediu necesită în mod constant ajustări și adaptări. Azi, în municipiul Chișinău funcționează 150 de instituții de învățământ primar și secundar, inclusiv 19 cu statut privat, cu un contingent de 99 320 de elevi. În ultimul timp, numărul elevilor crește cu cca 3 000 anual. Este îmbucurător faptul că în anul 2023, am reușit să sporim numărul de angajați în sectorul educațional din municipiu până la 10 000. Astfel, cresc și cheltuielile. Dinamica bugetului alocat de primărie pentru reparația și pregătirea instituțiilor este în creștere constantă în ultimii patru ani: de la 66 milioane de lei în 2019 la 323 milioane de lei în 2022. Am deschis, în premieră, un liceu reabilitat de la zero și am extins alte licee, construind blocuri noi. În total, avem 16 școli și grădinițe deja construite sau extinse, iar la altele cinci se lucrează. În ultimii ani, am reabilitat termic 19 grădinițe și școli prin proiecte europene. Peste 50 de instituții au fost eficientizate energetic prin finanțarea sau cofinanțarea de la bugetul municipal. Adițional, primăria municipiului Chișinău investește în proiecte și programe educaționale municipale pentru toate vârstele. Am deschis cinci centre de tineret, centre de educație pentru adulți, centre de zi pentru copii, în fiecare sector. Puteți găsi toate aceste proiecte pe site-ul proiecte.chisinau.md.
BC: În ultimii câțiva ani, am fost marcați de mai multe crize, care au necesitat o mobilizare puternică și a autorităților municipale. Ce ați întreprins pentru a le face față și cât de pregătit este municipiul pentru situații similare?
Angela Cutasevici:
În timpul crizei pandemice, primăria municipiului a întreprins măsuri pentru a limita răspândirea virusului și a proteja sănătatea cetățenilor. Circa 70% din numărul de paturi COVID din țară au revenit spitalelor clinice municipale. S-au făcut multe intervenții sistemice pentru a asigura disponibilitatea unui număr adecvat de paturi, echipamente medicale și personal medical pentru a face față fluxului de pacienți. Toate sistemele sociale au fost adaptate la contextul epidemiologic.
Și sistemul educațional a fost reorganizat. Am amenajat spații noi pentru siguranța copiilor, iar în perioada cea mai complicată, am creat site-ul educatieonline.md, în sprijinul copiilor și al profesorilor, am oferit, împreună cu partenerii, computere copiilor pentru a nu întrerupe procesul educațional. Anul trecut, ne-am pomenit cu un flux interminabil de oameni care fugeau de război. Chișinăul a devenit prima destinație pentru mulți refugiați. Primăria municipiului a fost ca un scut de protecție, ajutând mii de copii, femei, bătrâni, persoane cu nevoi speciale, oameni care aveau nevoie elementară de adăpost, hrană, dar mai ales – de siguranță.
Timp de o lună, toți angajații municipalității, cot la cot cu voluntarii, agenții economici, ONG-urile din capitală, au lucrat 24/24 de ore ca să asigure condiții pentru refugiați. Se muncea contracronometru. În primele săptămâni de război, am organizat mii de paturi în încăperi publice și private. Am cerut ajutor de la HoReCa, retail, ONG-uri și chișinăuieni pentru a face față cererii enorme de mâncare caldă, cazare, ajutor medical, psihologic, haine, produse igienice etc. În cea mai „fierbinte” perioadă, am fost în prima linie, dar și am generat modele logistice, care au fost preluate și multiplicate ulterior la nivel național și internațional.
BC: Un alt domeniu de la care se așteaptă multe este cel al ocrotirii sănătății. Ce ați reușit și ce urmează să faceți pentru a spori standardele asistenței medicale în municipiu?
Angela Cutasevici:
În ultimii trei ani, s-a investit considerabil pentru modernizarea și extinderea facilităților medicale din municipiu. Infrastructura medicală a fost îmbunătățită, au fost alocate fonduri pentru achiziționarea de echipamente și tehnologii medicale. Am deschis secții noi și moderne în spitale, Asociațiile Medicale Teritoriale și Centrele Medicilor de Familie din toate sectoarele. Trei spitale municipale mari sunt eficientizate energetic. În 2019–2023, investițiile primăriei capitalei în sectorul de sănătate au constituit cca 500 milioane de lei. Dezvoltăm programe municipale de sănătate, inclusiv servicii socio-medicale pentru bunăstarea și sănătatea cetățenilor la orice vârstă.
BC: Care este situația actuală a infrastructurii serviciilor sociale?
Angela Cutasevici:
În ultimii doi ani, infrastructura serviciilor sociale din municipiu s-a dezvoltat mult prin crearea de servicii noi și diversificate, atât în ce privește protecția copilului, cât și sprijinul persoanelor adulte în dificultate. Din primele luni de mandat, am lucrat la elaborarea Strategiei municipale pentru protecția drepturilor copilului – primul document de politici în care au fost setate domeniile prioritare de intervenție. Au fost create mai multe servicii noi, precum cele de prevenire a separării copilului de familie, cele de îngrijire alternativă și adopție, centrele de zi pentru persoanele cu dizabilități, inclusiv centrul nou deschis Adir, precum și Centrul municipal pentru educație și învățare a adulților. În trei ani și jumătate, municipalitatea a intervenit în toate direcțiile din sfera socială, implementând peste o mie de proiecte sistemice pentru a îmbunătăți calitatea vieții chișinăuienilor și a răspunde nevoilor sociale ale comunității.
Infrastructura municipiului Chișinău, deși într-o schimbare continuă în ultimii ani, mai necesită multe investiții pentru a fi adusă la nivelul care se pretează într-o capitală europeană. Despre proiectele de infrastructură care au fost realizate, dar și despre cele care urmează, a relatat pentru BusinessClass Ilie CEBAN, viceprimarul municipiului, în responsabilitățile căruia este inclus acest domeniu.
BC: Dle Ilie Ceban, deși vedem că se lucrează mult în vederea reabilitării infrastructurii rutiere a municipiului, suntem conștienți că este un proces amplu, care nu poate fi definitivat în câțiva ani. De câți bani și timp este nevoie pentru a reabilita în întregime infrastructura rutieră a Chișinăului?
Ilie Ceban:
În municipiul Chișinău, avem 980 km de drumuri de diferite clase de utilizare. Cu regret, 75% din ele au termenul de exploatare depășit, iar reabilitarea lor costă. Doar pentru lucrări de întreținere curentă, municipalitatea ar avea nevoie de 800 milioane de lei anual. Echipa primăriei depune efort maxim pentru a soluționa problemele de infrastructură, inclusiv prin construirea noilor intersecții denivelate și alte soluții moderne. Pentru a asigura implementarea acestora, ar urma să facem investiții doar în infrastructură în sume cuprinse intre 1,5-2 miliarde de lei anual. În ultimii trei ani, primăria municipiului Chișinău a reușit să reabiliteze mai multe artere importante din capitală și suburbii. Unele străzi au fost reparate capital. Am început de la nimic, însă am reușit deja să reabilităm o bună parte din infrastructura municipiului, cum ar fi strada Albișoara, strada Ion Creangă – una din cele mai importante artere de legătură dintre sectoarele Centru și Buiucani, străzile Alexandru cel Bun și Tighina au intrat în reparație capitală în aprilie 2022, 31 August, Cuza Vodă și multe alte străzi. Punem accentul pe întreținerea drumurilor pentru a prelungi termenul de exploatare, așa cum se face în multe alte țări. Este vorba de Viaduct, bulevardele Dacia, Mihai Viteazul, Renașterii, Mircea cel Bătrân, Calea Ieșilor și urmează multe altele. Și trotuarele sunt reabilitate pentru confortul pietonilor, iar trecerile pietonale sunt marcate, iluminate și construite conform noilor standarde. Ne propunem ca până în anul 2030, să reabilităm toată infrastructura rutieră din municipiu.
BC: Una din problemele constante ale orașului a fost mai tot timpul lipsa unui Plan Urbanistic General (PUG) și a planurilor zonale (PUZ), documente fundamentale pentru o dezvoltare logică și armonioasă a localităților. Care este situația acestora acum?
Ilie Ceban:
PUG este un proiect care face parte din programul de amenajare a teritoriului și de dezvoltare a localităților ce alcătuiesc unitatea teritorial-administrativă de bază. Acum, este în proces de elaborare „Strategia pentru dezvoltarea durabilă socio-economică a spațiului urban”. E de menționat că PUG-ul cu Regulamentul de urbanism va fi elaborat în baza Strategiei de dezvoltare aprobate, însă pentru elaborarea sau actualizarea unei documentații de urbanism noi, municipalitatea ar avea nevoie de aproximativ 20-30 milioane de lei. Elaborarea documentației respective va dura ceva timp, dar se lucrează în această direcție. După mai multe consultări și dezbateri, Strategia a fost transmisă Consiliului municipal spre aprobare. În prezent, se desfășoară achiziția pentru elaborarea Planului de referință istorico-arhitectural care va servi drept fundament atât pentru PUG, cât și pentru Planul Urbanistic Zonal (PUZ) Centru. Până la aprobarea noului PUG, se lucrează prin documente derogatorii de la planul existent. Între timp, primăria Chișinău a elaborat și a înaintat spre aprobare trei PUZ-uri pentru zonele adiacente Albișoara, Mesager și Industrială.
BC: Soluționarea chestiunii mobilității urbane se ciocnește de o serie de probleme interdependente. Una din cele mai stringente ține de lipsa parcărilor amenajate pentru a elibera străzile, în special cele din centru. Ce planuri aveți în acest sens?
Ilie Ceban:
Pentru a aborda problema insuficienței parcărilor în centrul orașului, urmează să se ia în considerare mai multe strategii. Noi promovăm utilizarea transportului public, implementarea parcărilor cu plată în zona nucleului istoric, implementarea unor sisteme de parcări inteligente, încurajarea mijloacelor alternative de transport, dar și crearea coridoarelor verzi.
Până acum au fost create multe parcări noi. Este vorba de parcarea de captură din strada Ghidighici cu o capacitate de peste 400 de locuri, parcarea de lângă parcul Dendrariu, parcările din strada Ismail, am susținut proiectul parcării multietajate din strada 31 August. Totodată, pe străzile și bulevardele reparate sunt create noi zone de parcare, la fel și în preajma tuturor parcurilor reabilitate. În perioada mandatului actualului primar general, primăria nu emite autorizații de construcție pentru obiectele ce nu prevăd amenajarea pe propriul teren a întregii infrastructuri necesare, inclusiv a parcărilor. Blocurile locative noi trebuie să asigure nu mai puțin de 70 de locuri de parcare la 100 de apartamente.
BC: Deși vedem o schimbare clară în bine în cazul străzilor și trotuarelor, curțile blocurilor rămân, în mare parte, într-o stare deplorabilă. Când va ajunge și acolo reabilitarea?
Ilie Ceban:
Datorită programelor și investițiilor orientate spre modernizarea infrastructurii din cartierele capitalei, curțile de blocuri și zonele intracartier au trecut printr-un amplu proces de reabilitare începând cu anul 2020. Lucrările de reparație curentă în curțile blocurilor multietajate au fost compuse din lucrări complexe, cum ar fi decaparea asfaltului uzat, montarea bordurilor noi, amenajarea accesului în curți și așternerea unui nou strat de asfalt, instalarea mobilierului urban, modernizarea iluminatului public. Datorită echipei de la primăria municipiului Chișinău, am reușit să reabilităm în fiecare sector un număr impunător de curți cu amenajarea trotuarelor, carosabilului și zonelor pentru odihnă, instalarea iluminatului practic în toate curțile și a mobilierului urban. Și asta, chiar dacă în ultimii ani, am fost nevoiți să facem față celor trei crize majore – COVID-19, refugiați și energetică și nu am avut suport de la autoritatea centrală. Bineînțeles, vom reabilita constant infrastructura curților – știm că e o necesitate prioritară pentru locuitori, însă e mult de lucru, așa cum anterior nu s-a făcut practic nimic în acest sens.
BC: Administrația actuală acordă o atenție deosebită amenajării parcurilor. Exista la un moment dat chiar un proiect de conectare a tuturor zonelor verzi din oraș, inclusiv prin intermediul unei alei de-a lungul râului Bîc. Mai este posibil acest proiect? Ce urmează să mai întreprindeți în vederea amenajării parcurilor și zonelor verzi?
Ilie Ceban:
Facem tot posibilul pentru a reabilita și amenaja zonele verzi din capitală. În doar câțiva ani, orașul Chișinău a căpătat un aspect absolut diferit de ceea ce era în trecut. Parcurile care erau în paragină au devenit puncte de atracție pentru locuitorii orașului și pentru oaspeții capitalei. Zonele verzi nevalorificate anterior au fost transformate în scuaruri și zone de agrement, îmbunătățind aspectul estetic al urbei și oferind spații de odihnă oamenilor din oraș. Investițiile orientate spre acest domeniu sunt de ordinul sutelor de milioane de lei, însă este loc pentru mai bine. Zeci de proiecte în derulare urmează să aducă orașului noi spații de odihnă și agrement, unde locuitorii își vor petrece timpul în confort și siguranță. Primăria municipiului Chișinău a semnat, recent, cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, acorduri de 12 milioane de euro, dintre care patru milioane sub formă de grant, pentru implementarea proiectului de reabilitare a râului Bîc și protecția împotriva inundațiilor. Proiectul este parte componentă a Programului pentru Orașe Verzi (Green CityAction Plan), care presupune identificarea soluțiilor pentru a face față schimbărilor clima tice care au efecte tot mai grave. Scopul nostru este să conectăm toate zonele verzi pentru a spori mobilitatea. Valoarea totală a proiectului constituie 20 milioane de euro. În prezent, reabilităm Scuarul Catedralei, care este cartea de vizită a orașului. Rămâne Grădina Publică Ștefan cel Mare și Sfânt.
BC: Ce viziune există pentru dezvoltarea transportului urban? Ce rol are transportul alternativ în acest sens?
Ilie Ceban:
În ultimii trei ani, primăria Chișinău a înnoit parcurile de autobuze și troleibuze cu 300 de unități de transport. În regiune nu există situații similare, când într-o perioadă atât de scurtă au fost procurate atâtea unități de transport. Viziunea privind dezvoltarea transportului urban se axează pe crearea unor sisteme de transport durabile, eficiente și atractive. Aceasta include crearea benzilor dedicate în toate sectoarele orașului, accentul pe transportul public cu implementarea tichetării electronice și promovarea transportului alternativ. Parcările reprezintă o parte integrantă a transportului public și a rețelei de drumuri și trebuie integrate în strategia de organizare a mobilității orașului. Ne-am propus crearea parcărilor de tip park&ride, amplasate, de regulă, la periferiile orașului și de unde există rute de transport public spre centru. Astfel, șoferii veniți din afara orașului își pot parca mașina aici și ajung la destinație cu transportul public. Locațiile pentru parcările respective sunt stabilite și lucrăm pentru a le amenaja.
Aflați mai multe despre cele peste 1 000 de proiecte mari pentru Chișinău accesând proiecte.chisinau.md
