Potrivit modelului econometric utilizat de Lupușor, o scumpire de 10% a petrolului reduce creșterea economică cu circa un punct procentual, efectul maxim fiind resimțit după trei trimestre. Ponderea ridicată a carburanților în totalul importurilor face ca scumpirea petrolului să se transmită mai puternic în prețurile de import, costurile de producție și prețurile de consum, ceea ce multiplică efectul inițial estimat de model.
Impactul este agravat de vulnerabilitățile interne. Deficitul bugetar planificat pentru acest an, de 6% din PIB, reduce spațiul de reacție al Guvernului. Incertitudinile de securitate din regiune și mediul investițional fragil limitează capacitatea economiei de a absorbi șocuri externe. În plus, nivelurile ridicate de îndatorare ale populației, alimentate inclusiv de programe precum „Prima Casă”, sporesc riscurile într-un context de creștere a costurilor.
Lupușor îndeamnă Banca Națională să nu accelereze înăsprirea politicii monetare, argumentând că presiunile inflaționiste provin din costuri, nu din cerere, iar declinul economic va tempera oricum așteptările inflaționiste. În același timp, el insistă asupra necesității unui cadru fiscal prudent, cu un deficit de cel mult 1-2% din PIB, pentru a evita repetarea situației în care politicienii se obișnuiesc cu deficite de 5-6% și cu facilități fiscale care nu generează creștere, ci doar erodează baza bugetară.
