Ca de fiecare dată, la eveniment au fost prezenți oameni de afaceri, demnitari, experți și reprezentanți ai sectorului asociativ. Peste 40 de persoane s-au întrunit pentru a mișca lucrurile din loc, a discuta și propune soluții viabile pentru mai multe provocări de ordin economic și antreprenorial.
Transformarea digitală
Discuțiile au început cu o analiză a transformării digitale din perspectiva liderilor de business. Victor SAGAIDAC, Chief Information Officer Orange Moldova, a subliniat faptul că adaptarea la noile condiții de lucru și la realitatea tehnologică nu mai este o opțiune, ci o necesitate pentru toate industriile. „Cererea pieței nu mai vizează o singură soluție standardizată. Tehnologia trebuie să satisfacă o multitudine de doleanțe specifice fiecărui client, elementul de bază fiind crearea de plus valoare pentru client.
Inteligența Artificială (AI) a fost descrisă ca fiind un factor major care nu doar că generează schimbări majore ci și implementează aceste schimbări. Totodată, AI fără un model de business adecvat riscă doar să amplifice „ineficiența proceselor rudimentare”. Este vital ca cei care vor să reușească în business, să "urce în trenul transformării digitale" și să se concentreze pe digitalizarea nu doar a proceselor ci și a angajaților.
Totodată, o componentă esențială a evoluției este responsabilitatea socială. Ludmila NISTORICĂ, Marketing and Communication Director Orange Moldova, a detaliat eforturile de a dezvolta și digitaliza societatea. "Digitalizarea societății este foarte importantă per ansamblu nu este vorba doar despre afacerea propriu zisă sau oamenii implicați în business.”
Fundația Orange Moldova și Orange Digital Center au contribuit la incluziunea digitală prin diverse programe. Este vorba despre cursuri pentru femei, programe de coding pentru circa două mii de copii și oferirea gratuită de instruiri pentru creșterea competențelor digitale de bază a asistenților sociali din întreaga țară.
Potențial de 1,5 miliarde de euro
Cum am menționat și mai sus, subiectul central vizat în discuție a fost turismul medical și potențialul acestuia. Astfel, turismul medical a fost recunoscut ca o ramură economică extrem de dinamică și cu potențial transformator pentru Republica Moldova. Natalia CIOBANU, președinta Asociației de Turism Medical din Moldova (ATMM), care deține Președinția Consiliului Global de Turism Medical (GHTC), a evidențiat poziția strategică în acest sens. S-a menționat că stomatologia, chirurgia plastică și fertilizarea in vitro (FIV) sunt domenii prioritate care ne fac atractivi pe harta internațională. De facto, domenii susținute de protocoale internaționale acreditate local și prețuri competitive.
În plus, Andrei REVENCO, fondatorul și CEO-ul ATMM a confirmat că turismul medical se îmbină excelent cu turismul receptor, subliniind că "economia secolului XXI este o economie a serviciilor". El a atras atenția asupra potențialului rapid de creștere al sectorului ajungând la 36 de mii de turiști medicali înregistrați anul trecut.
De asemenea s-a evidențiat potențialul de 1,5 miliarde de euro a sectorului, potențial care poate fi atins până în anul 2030, lucru subliniat de expertul economic Veaceslav IONIȚĂ Pentru a face posibilă această creștere, Revenco a cerut sprijin guvernamental pentru construirea de scheme integrate, similare modelului de subvenționare a promovării externe din Turcia. De asemenea, Natalia Ciobanu a reiterat că avantajele competitive sunt clare. Este vorba despre timpul de așteptare pentru intervențiile private, care sunt de ordinul săptămânilor, echilibrul între servicii acreditate conform protocoalelor internaționale și costurile accesibile, care este unul optim.
„Soluții pertinente”
În ciuda optimismului, există provocări majore. Andrei Revenco a menționat că infrastructura și insuficiența locurilor de cazare rămân o problemă majoră. Olimpia BALTA, directorul clinicii stomatologice Imperial Dent, a descris în detaliu pe propriul exemplu ce înseamnă schema de integrare. În opinia ei turismul medical este o combinație dintre tratament și călătorii. „Un pacient străin stă în medie șase-șapte zile și necesită logistică de înaltă calitate, de la cazare adecvată și transport la tururi conexe (vinării, obiective turistice), servicii pe care clinicile ajung să le presteze de sine stătător.
Soluția propusă de Andrei Revenco este separarea funcțiilor: „Trebuie create companii facilitatori care s-ar ocupa de toate serviciile integrate, eliberând din povara clinicilor, pentru ca acestea să se concentreze exclusiv pe actul medical.”
Dezbaterea a atins și problemele de disciplină fiscală și resursa umană. A fost reiterat faptul că firmele mari, care investesc în tehnologii și instruire continuă, sunt subminate de cabinetele care operează la limita legalității. Mai mult, Olimpia BALTA a subliniat că lipsa de personal medical calificat este și ea o barieră, clinicile fiind nevoite să crească asistenți de la zero. În plus rigiditatea birocratică din sectorul educațional medical împiedică crearea de cursuri dedicate în acest sens, care în Turcia de exemplu durează circa jumătate de an.
În altă ordine de idei, Diana LAZĂR, președinte de onoare al Asociației Naționale pentru Turismul Receptor din Moldova și consilier pentru proiecte de investiții strategice la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, (MDED) a oferit o analiză nuanțată asupra poziției sectorului în economia națională. Specialista a subliniat că sectorului serviciilor de sănătate i-a reușit să aducă în țară "o formă populară caracteristică turismului global". De facto demonstrând o creștere economică constantă și sănătoasă. Progresele înregistrate sunt susținute și de cifre, veniturile generate de sector au crescut de la circa 23 de milioane de euro, în perioada pre-pandemică la un volum preconizat de aproximativ 80 de milioane de euro în 2025. Această evoluție plasează Moldova ca o potențială sursă de servicii medicale premium.
Capitalizarea economică e necesară
În ciuda succesului medical, Diana Lazăr a evidențiat o problemă structurală majoră în turismul general. Ea a scos în evidență o discrepanță uriașă între numărul de vizitatori și capacitatea de a-i capitaliza în economia formală, menționând că "banii vin, dar noi nu-i traducem în business". Conform datelor prezentate de expertă, deși circa 2,4 milioane de străini intră anual în țară și stau mai mult de o zi, doar aproximativ 255 de mii sunt cazați oficial în unitățile de cazare. Mai mult de atât, din totalul turiștilor, numai 68 de mii vin prin agențiile de turism. Această discrepanță masivă arată clar lipsa de structurare a pieței și necesitatea urgentă de profesionalizare și facilitare în lanțul valoric al ospitalității.
Pentru a realiza o dezvoltare endogenă, bazată pe resursele interne, care să îmbine capitalul, digitalizarea și factorul uman, specialista a propus trei direcții strategice majore, susținute și de Agenția de Investiții, toate axate pe calitate și reputație. Este esențială implementarea unui "fast track" pentru ca instituțiile medicale să obțină certificate conforme sistemelor internaționale de acreditare, consolidând astfel reputația Moldovei la nivel global. În plus este nevoie de dezvoltat parteneriate în domeniul asigurărilor cu companii internaționale. Aceasta ar permite pacienților străini să utilizeze propria asigurare medicală în Moldova, oferind garanțiile și confortul psihologic crucial pentru turiștii medicali. Totodată, turismul medical nu trebuie să funcționeze în izolare. Moldova trebuie promovată ca o destinație premium în ansamblu, fiind necesară dezvoltarea serviciilor conexe, precum ghidajul, facilitarea și acompanierea.
În concluzie, succesul turismului medical, care vizează o potențială expansiune de miliarde de euro, depinde de capacitatea statului și mediului privat de a strategie viabilă de dezvoltare. Trebuie rezolvate problemele de infrastructură și de cadru uman. Astăzi, cu părere de rău nu există niciun document de politici care cel puțin ar direcționa anumiți pași." S-a sugerat ca direcția turismului medical să fie transferată de la Ministerul Culturii către MDED pentru a-i oferi pârghiile antreprenoriale necesare. La fel a fost sugerată și crearea instituției de diplomație medicală, care ar însemna un atașat specializat în fiecare reprezentanță națională din afara țării.
Un plan de acțiune
Președintele AmCham Moldova și directorul reprezentanței PwC , Alexandru GOZUN a vorbit despre perspectiva unei cooperări eficiente între sectorul asociativ și guvern. Specialistul a subliniat perspectivele unui document elaborat în baza consultării cu mediul de afaceri. Este vorba despre AmCham Business CORe, care este mai degrabă un plan de acțiune, decât un document de poziție. Acesta a subliniat că, pentru a atinge obiectivul unui stat european, competitiv și atractiv pentru investiții, sunt indispensabile „reguli corecte, instituții credibile și un parteneriat real cu mediul privat”. Acest document poate fi un adevărat punct de sprijin în acest sens, cu recomandări detaliate oferă o bază solidă pentru încorporarea propunerilor de politici publice.
La fel a fost menționat efortul asociației de a extinde zona de advocacy dincolo de interesele membrilor săi, punând accentul pe teme de importanță națională, precum tehnologiile de inteligență artificială și ritmul de transpunere a acquis-ului comunitar. Astfel în decembrie urmează să fie lansată a doua ediție a Metrix, în ideea de a facilita dezvoltarea afacerilor prin dialog constant cu toate instituțiile de stat.
Cele 10 Priorități cheie ale „Business CORe”
Totodată, Veronica SIREȚEANU, Deputy Director for Advocacy and Business Development la AmCham Moldova, a îndemnat oamenii de afaceri și guvernarea să răsfoiască documentul. Aceasta a trecut în revistă cele 10 capitole - priorități fundamentale ale documentului, care reprezintă viziunea asociației pentru creșterea economică durabilă:
• Garantarea premiselor fundamentale, integrarea europeană, reforma justiției și asigurarea stabilității legislative;
• Transparență și analiză politică, solicitarea unei transparențe sporite în luarea deciziilor și a unei analize ex-post a politicilor;
• Fluidizarea comerțului și fiscalitatea predictibilă;
• Avansarea digitală și reziliența;
• Dezvoltarea climatului de afaceri favorabil investițiilor;
• Asigurarea unui cadru de reglementare competitiv al pieței muncii;
• Consolidarea unui sistem fiscal prietenos mediului de afaceri;
• Stimularea dezvoltării sectoarelor reglementate;
• Modernizarea și eficientizarea serviciilor financiare;
• Creșterea rezilienței energetice și asigurarea tranziției la o economie verde.
Experta a subliniat că documentul este un instrument util atât pentru mediul de afaceri, cât și pentru autorități, consolidând puterea de negociere a asociației pe plan național. Ea a menționat, de asemenea, necesitatea ca oamenii de afaceri să înțeleagă costurile implementării acestor schimbări. „AmCham Business CORe” este poziționat ca un catalizator pentru dialog și reformă, oferind Guvernului un set coerent și bine fundamentat de instrumente pentru accelerarea parcursului european al Republicii Moldova și îmbunătățirea competitivității.
Energia verde „merită investiții”
Dezbaterea privind tranziția la economia verde și creșterea rezilienței energetice a Republicii Moldova a scos în evidență rolul crucial al tehnologiei de stocare a energiei. Alexandru COSTANDOGLO, director de proiect „Q-GROUP, a menționat acest proces drept o soluție financiar viabilă și strategică. Volatilitatea consumului energetic național poate fi gestionată eficient prin stocarea adecvată a energiei electrice. Potrivit acestuia, costul unui megawatt de stocare a scăzut până la circa 120 de mii de euro, fapt ce face din stocare un model economic efectiv.
Viziunea QGROUP este bazată pe principiul producerii unui volum mai mare de energie, adică generare, stocare și vânzare pe piață la momentul oportun.Investiția în capacități de stocare nu doar că permite mai multor agenți economici să intre pe piața energiei, dar și oferă oportunitatea unui venit pasiv pentru companii. Managerul a subliniat faptul că această direcție este una finanțată atât din surse nerambursabile cât și din creditări bancare. Actualmente compania lucrează la șapte proiecte de acest tip cu o anvergură destul de mare.
Specialistul a menționat și un alt avantaj, „Putem acoperi consumul național fără a importa gaze naturale, iar banii destinați achiziționării gazelor să rămână în țară, putem chiar să devenim exportator de energie electrică.” În plus investiția inițială a unui astfel de proiect este concepută pentru a fi finanțată în proporție de 90% prin credite bancare, necesitând un aport personal de doar 10%. Datorită eficienței ridicate, cu pierderi minime de doar 2-3%, și cererii mari pe piața liberalizată, proiectul devine un generator de venit din primul an și atinge rapid un cash flow pozitiv. În aceste condiții, răscumpărarea investiției se realizează în cinci ani, dacă a fost realizată cu bani proprii și în circa șase ani dacă finanțarea a fost prin credit. Instituțiile bancare au recunoscut acest potențial uriaș, fiind dispuse să crediteze masiv aceste proiecte, transformându-le într-o "afacere pasivă" care nu necesită investiții constante de capital operațional după pornire.
Managerul a vorbit și despre faptul că impunerea unor reguli ecologice stricte pe plan global fără o infrastructură adecvată ar putea duce la resurse energetice mult mai scumpe, afectând serios competitivitatea business-ului autohton. Stocarea de energie este o soluție concretă în acest sens. Sistemele de stocare permit valorificarea optimă a energiei regenerabile (solare sau eoliene) produse în timpul zilei (când este ieftină) și utilizarea ei în orele de vârf (când energia este scumpă).
Eșecul nu este o stigmă
Discuțiile au vizat și aspecte precum nereușitele în afaceri și gestionarea eficientă a acestora. Administratoarea autorizată și doctor în drept, Irina SELEVESTRU, a pledat cu tărie pentru schimbarea fundamentală a percepției publice asupra eșecului și a procesului de insolvabilitate. De șapte ani, obiectivul său principal este de a dezvolta funcția de educare a celor implicați în acest proces, vizând start-up-uri, antreprenori și societatea în general. Specialista a subliniat că insolvabilitatea nu trebuie privită ca un faliment rușinos, ci ca un instrument de igienizare economică. „Un eșec nu este un final. Nu este o stigmă de care trebuie să ne rușinăm, eșecul este un nou început, iar insolvabilitatea poate ajuta în acest sens este ca și o vizită la medic.” Ea a evidențiat diferența dintre percepția generală (eșecul înseamnă pierdere de bani și probleme) și cea a antreprenorilor de succes (eșecul înseamnă o lecție, un nou început, o oportunitate).
Totodată, prin sesiunile de instruire oferite sub egida Moldinsolv, accentul cade pe întrebări practice„ Cum ar trebui să se descurce antreprenorii în timp de criză?”. În plus un accent deosebit a fost pus pe Legea insolvabilității, deși puțin cunoscută de antreprenori, are două din cele trei compartimente dedicate în mod explicit venirii în ajutorul debitorilor aflați în criză financiară. De facto având ca scop sprijinirea lor pentru a crește și a depăși dificultățile.
Ca "lupul din pădure"
Scopul legii insolvenței este descris metaforic ca fiind cel al „lupului din pădure de a curăța sistemul de companii care au deficiențe”. Procesul vizează lichidarea inteligentă a unei afaceri și administrarea eficientă a activelor acesteia. Ideea centrală este valorificarea rapidă a activelor companiilor insolvabile, asigurându-se că acestea ajung "în mâini sănătoase" pentru a continua să aducă beneficii economice, locuri de muncă și perspective de dezvoltare economică.
În ceea ce privește calitatea cadrului legal, s-a menționat că legislația națională actuală este un mix de practici, cu influențe puternice din practica germană. O oportunitate semnificativă vine din alinierea la o directivă europeană care permite ca oamenii de afaceri să transmită integral afacerea, nu doar activele, în timpul procedurii. Acest lucru ar însemna găsirea unui cumpărător pentru întreaga companie înainte de intrarea formală în insolvență, minimizând astfel pierderile de locuri de muncă și asigurând continuitatea activității economice.
Plăți mai accesibile instant
Un alt subiect important pentru perspectiva economică națională ține de progresul major atins de Banca Națională. Octavian LUPAȘCU, șef al Departamentului Dezvoltare Business la ProCredit Bank, a oferit o perspectivă detaliată asupra progreselor Moldovei în integrarea sa financiară cu Uniunea Europeană, evidențiind digitalizarea și armonizarea cu standardele Single Euro Payments Area (SEPA). Lupașcu a subliniat rapiditatea acestui sistem. De asemenea adoptarea sistemului reprezintă un pas vital pentru comerțul Republicii Moldova cu UE comisioanele fiind cu mult sub costurile practicate anterior, care puteau ajunge până la 80 de euro.
În altă ordine de idei, specialistul a subliniat perspectiva plăților instant, care constă în eliminarea incertitudinii și a așteptărilor în lanțurile de aprovizionare. De exemplu, un transportator nu va mai fi nevoit să aștepte orele de lucru ale băncilor pentru a primi confirmarea unei plăți. Pe de altă parte, plățile SEPA sunt concepute pentru a fi comisionate strict de țara de origine, dar numai dacă transferul se face între state membre UE. O provocare semnificativă apare când o plată SEPA vine dintr-o țară non-UE, de exemplu Albania, banca destinatară din UE are dreptul de a aplica comisioane suplimentare.
Un alt aspect subliniat de specialist ține de crearea Sistemului Național Antifraudă (SNA), care reprezintă o garanție esențială pentru mediul de afaceri onest din Republica Moldova. Acționând ca un factor de curățare, SNA ajută la eliminarea acelor companii care folosesc scheme frauduloase pentru a obține avantaje ilicite. Astfel, sistemul asigură o concurență mult mai echitabilă, recompensând inovația și eficiența în locul evaziunii fiscale. Prin consolidarea integrității financiare a statului, SNA sporește semnificativ predictibilitatea pentru investițiile pe termen lung. Un cadru instituțional robust, aliniat la cerințele europene, îmbunătățește capacitatea țării de a atrage volume mai mari de fonduri europene. Această transparență oferă garanții solide investitorilor străini că riscul de corupție sistemică este gestionat eficient. În cele din urmă, SNA transformă succesul în afaceri într-o funcție a meritului, și nu a ingeniozității ilicite. Acest lucru elimină nevoia de garanții bancare costisitoare și grăbește semnificativ transportul mărfurilor.
Creditarea în creștere
În altă ordine de idei, Dorel NOROC, președintele Asociației Băncilor din Moldova, a remarcat o evoluție spectaculoasă a expunerii sectorului bancar față de economie, care a atins pragul simbolic de 100 de miliarde de lei. O creștere substanțială dacă e să ne referim la faptul că volumul acestuia era de 60 de miliarde de lei în urmă cu doi ani. Această creștere este datorată în principal competiției acerbe între bănci, bunei relații cu Guvernul și Banca Națională a Moldovei (BNM), inovațiilor, dezvoltării digitale și guvernanței corporative. Un succes notabil în acest sens fiind asigurat de programul guvernamental "373", care a plasat deja 4 miliarde de lei în proiecte.
Pe partea de lichidități, BNM a intervenit prin reducerea rezervelor obligatorii cu 2,5 miliarde de lei, mărind astfel volumul de lichidități disponibil pentru creditare. Totuși, rata rezervelor obligatorii rămâne ridicată (20% la lei și 29% în valută). Totodată, în ciuda acestor progrese, datele recente (iulie-august) indică o ușoară stagnare a creșterii creditării. Deși finanțarea IMM-urilor a crescut, apetitul investițional general nu a fost pe măsura așteptărilor, din cauza războiului din regiune și a anului electoral.
Potențial ferm pe piața lactatelor
Reprezentanții din sectorul lactatelor, Gicu ANGHELUȚĂ ,director de vânzări, S.A. Lactis) și Carolina LINTE, director executiv, Asociația Națională a Producătorilor de Lapte și Produse Lactate, au pus accentul pe îmbunătățirea standardelor de siguranță și pe necesitatea de a crește consumul de produse autohtone.
Directorul de vânzări Lactis, s-a arătat convins de faptul producătorii autohtoni pot reuși chiar și în producerea de produse premium. Este vorba despre produse de brânzeturi exclusive Grand Formaggio sau cele cu nuci și pesto cu condimente. De facto cașcaval maturat de unu, doi ani, fără aditivi, conservanți sau potențiatori de gust sau grăsimi vegetale, pentru a substitui importurile masive din Ucraina și alte țări. Astfel a fost subliniat potențialul producerii unor produse cu plus valoare mai înaltă și perspectiva dezvoltării a noi nișe de produse.
Un apel crucial a fost cel pentru implementarea unei cote unice de TVA pentru toate produsele alimentare, sugerând nivelul de 12%.
„Termometru al economiei”
O altă tematică abordată la clubul de discuții a vizat publicitatea tradițională, eficiența acesteia și dinamica sectorului. Andrei JICOL, fondator al agenției de publicitate Trendsetter, a explicat de ce instrumentele clasice de publicitate (Outdoor și Radio) înregistrează o revenire în Moldova
Specialistul a subliniat saturația și costurile mari caracteristice publicității online. În opinia antreprenorului platformele digitale majore (Meta, Google) plafonează numărul de contacte și cresc constant prețurile, transformând publicitatea digitală într-o "plată pentru atenție" foarte costisitoare. Pe de altă parte, suporturile clasice oferă o audiență garantată și un cost pe contact mult mai mic. De exemplu, Radio-ul vizează o audiență garantată a „oamenilor cu bani”, „persoane în mașini, în blocajele de trafic”, iar panourile Outdoor folosesc tehnologii de monitorizare pentru a cuantifica audiența fizică, unele din ele înregistrând și 50 de mii de oameni zilnic.
În plus specialistul a vorbit și despre Efectul 360 de Grade: „Este iluzia falsă că doar internetul lucrează.” Publicitatea clasică pregătește clientul din exterior (prin panouri și radio) înainte ca acesta să dea click sau să cumpere în mediul digital. Totodată, acesta este sigur de faptul că publicitatea acționează ca un „termometru al economiei”. Legitatea identificată constă în faptul că în crize, întreprinderile mici renunță la publicitate, iar companiile mari își cresc bugetele pentru a ocupa spațiul lăsat liber de concurenții mici.
În altă ordine de idei antreprenorii au fost avertizați cu privire la riscurile nerespectării Legii Publicității. Toate companiile ce au panouri publicitare sau inscripții cu suprafața mai mare de trei metri pătrați trebuie autorizate de autoritățile locale, neautorizarea implicând amenzi usturătoare. Totodată, folosirea unor expresii absolute fără dovezi clare precum „Cel mai mare, Unicul”, în mesajele publicitare poate atrage o amendă de până la 3% din rulajul total al întregului grup de companii, putând însemna sume uriașe.
În final, s-a subliniat că toate eforturile sunt direcționate către susținerea business-ului autohton, iar oportunitatea de creștere este una promițătoare. Pentru a valorifica pe deplin potențialul de creștere Republica Moldova are nevoie de o schimbare de paradigmă. Este necesară o acceptare a riscurilor, predictibilitate și parteneriat real între stat și business și deși discuția a fost una amplă, s-a făcut apel la continuarea dialogului pe subiectele discutate.
