Potrivit analizei, în Republica Moldova se construiește de două ori mai puțin decât în România și de aproape patru ori mai puțin decât media europeană. Ponderea sectorului rezidențial în PIB a scăzut de la 2,3% în 2021 la doar 1,6% în 2025.
Deși portofoliul creditelor imobiliare a crescut puternic în ultimul deceniu – de la 3,7 miliarde lei în 2015 la 29,4 miliarde lei în 2025 – structura finanțării rămâne profund dezechilibrată. Doar 11,2% din creditele ipotecare sunt acordate companiilor de construcții (3,3 miliarde lei), în timp ce 88,8% sunt contractate de populație (26,1 miliarde lei).
În UE, banii băncilor sunt principalul motor al construcțiilor, iar clienții achită abia la final, prin mecanisme de tip escrow. În Moldova, însă, proiectele se vând „din groapă”, iar cumpărătorii preiau rolul băncii, finanțând direct lucrările.
În lipsa creditării bancare, dezvoltatorii au apelat la „investitori” privați care cumpără apartamente ieftine în fază incipientă și le revând ulterior la prețuri mult mai mari. „Peste 20% din prețul final al apartamentelor este determinat de lipsa accesului la finanțare directă”, afirmă Ioniță.
Sectorul este afectat și de reglementările introduse după 2022–2023, inclusiv taxa de reglementare de 0,5% din valoarea lucrărilor. „La un proiect de 100 de milioane de euro, taxa este de 500 de mii de euro doar pentru a putea lucra. Aceasta lovește direct în business”, subliniază expertul.
