Actualitate

O țară mică, o miză mare: Cum fintech-ul moldovenesc rescrie regulile arhitecturii financiare globale

Republica Moldova, o țară cu un PIB de puțin peste 14 miliarde de dolari, devine un actor neașteptat și vizibil în infrastructura financiară europeană, grație creșterii rapide a companiei fintech Salt Edge. Pariul pe conformitatea cu standardele europene și pe infrastructura tehnologică transformă afacerea locală într-un potențial prim unicorn național.

Analiză realizată în stilul principalilor comentatori economici internaționali

Chișinău, Londra, Bruxelles, februarie 2026

Există o maximă economică dragă celor de la Davos și Washington: dimensiunea contează. Economiile mari dictează regulile, cele mici le urmează. Istoria însă își permite uneori luxul de a-și contrazice propriile axiome. Singapore nu trebuia să devină hub-ul financiar al Asiei. Estonia nu trebuia să se transforme în laboratorul statului digital. Și Moldova – o țară cu un PIB abia depășind 14 miliarde de dolari, strânsă între liniile de fractură geopolitică ale Europei de Est – cu siguranță, nu trebuia să producă o companie ce aspiră la statutul de prim unicorn național în domeniul finanțelor deschise.

Și totuși, exact asta se întâmplă.

+293%  creștere plăți procesate față de 2023

+56%  creștere utilizatori unici  în 2024

5000+  instituții financiare conectate  în 50+ țări

Paradoxul pieței mici

Economiștii care studiază fenomenul de technological leapfrogging au observat de mult un paradox: țările cu piețe interne mici produc adesea companii globale mai competitive decât vecinii lor mai mari. Motivul este simplu și, totodată, dur: pe o piață mică, nu poți supraviețui, deci, a gândi global devine o necesitate din prima zi.

Salt Edge și-a început drumul în 2013, cu tocmai această logică a supraviețuirii. Astăzi, compania s-a transformat într-un element critic al infrastructurii financiare europene. În 2024, volumul plăților procesate a crescut cu 293% față de anul precedent, numărul utilizatorilor unici s-a majorat cu 56%, iar baza de clienți a atins aproape 5000 de instituții financiare – o creștere de circa 40% de la an la an. Aceasta nu este o euforie de startup. Este maturitate operațională.

Moldova nu are petrol, gaz sau zăcăminte de uraniu. Dar are un alt tip de energie – energia inteligenței, a talentului și a potențialului creativ.
 — Garri Galanter, CEO Salt Edge

Metafora este frumoasă. În spatele ei însă, stă o strategie concretă.

Reglementarea ca armă competitivă

În dezbaterile despre fintech, obiceiul este să te plângi de reglementatori. Salt Edge a făcut ceva fundamental diferit – a transformat conformitatea (compliance) într-un produs. Compania ajută băncile să atingă conformitatea deplină cu cerințele PSD2 în 30 de zile, de șase ori mai repede decât media pieței.

Certificarea ISO/IEC 27001:2022 aprobată de Serviciul de Acreditare al Regatului Unit (UKAS) și raportul SOC 2 Tip II emis de PwC Israel nu sunt o simplă bifă pe o listă. Sunt arhitectura încrederii pe care marile instituții financiare sunt dispuse s-o cumpere.

Într-o epocă în care PSD2 este deja înlocuită de PSD3, la orizont apare FIDA (Financial Data Access), iar inteligența artificială necesită propria bază normativă prin EU AI Act, capacitatea de a asigura rapid și fiabil conformitatea se transformă din necesitate operațională în avantaj strategic. Salt Edge nu vinde pur și simplu un API. Vinde certitudinea zilei de mâine.

Tocmai de aceea, 2025 a fost marcat de parteneriate de un nivel calitativ nou: Backbase – lider global în engagement banking – a integrat soluțiile Salt Edge în marketplace-ul său. Plumery a incorporat gateway-ul companiei în platforma sa bancară de nouă generație. RiseUp utilizează infrastructura Salt Edge pentru recomandări financiare personalizate prin AI. În decembrie 2025, a fost lansat un instrument pentru plăți în masă – o soluție care permite inițierea simultană a sute de tranzacții cu urmărire în timp real, pornind din Italia și cu extindere ulterioară în toată Europa.

Aceasta nu mai este un startup care își caută locul pe piață. Este o companie de infrastructură pe care alții se sprijină. 

Statul ca partener strategic

Moldova mizează pe fintech în mod conștient și sistematic. Moldova Innovation Technology Park generează venituri din export de peste 200 de milioane de euro pe an. Treizeci de companii fintech în cadrul unui regim fiscal special – aceasta nu este o aglomerare întâmplătoare, ci rezultatul unei politici de stat deliberate.

Obiectivul nostru strategic este să transformăm Moldova în laboratorul european de prototipare rapidă a inovațiilor financiare.
 — Doina Nistor, Viceprim-ministru și Ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării

Aderarea țării la SEPA în octombrie 2025 este un semnal pentru investitorii internaționali: Moldova joacă după regulile europene, în mod serios și de durată. Guvernul se angajează să transpună EU AI Act până la finele lui 2026 și să implementeze PSD3 imediat după adoptare.

Există un detaliu în această poveste pe care îl poți trece ușor cu vederea, dar care explică mult. Dorin Recean, economist, fost prim-ministru al Republicii Moldova (2023-2025), omul care a supravegheat integrarea europeană a țării în cel mai turbulent moment al istoriei sale recente, nu a venit în politică din politică. După alegerile din 2014, a ales intenționat sectorul privat pentru a lucra tocmai în fintech: plăți mobile și transferuri de bani pentru muncitorii migranți moldoveni. Omul care, ulterior, a condus guvernul și s-a întâlnit personal cu comisarul european pentru servicii financiare, pledând pentru necesitatea investițiilor pe termen lung în piața financiară moldovenească, înțelegea mecanismele acelei piețe din interior – nu ca reglementator, ci ca practician.

Aceasta nu este o coincidență biografică. Este o trăsătură structurală a revoluției fintech moldovenești: arhitecții ei sunt oameni care au trecut prin ambele laturi ale ecuației — afaceri și stat, tehnologie și politică. În acest sens, Salt Edge și autoritatea moldovenească vorbesc aceeași limbă nu pentru că sunt nevoite să negocieze, ci pentru că au crescut din aceeași înțelegere a realității: pentru o țară fără resurse naturale, a cărei diasporă trimite acasă circa 15% din PIB sub formă de remitențe, o infrastructură financiară digitală eficientă nu este o opțiune de creștere. Este o chestiune de supraviețuire națională. 

Umbrele tabloului luminos

Ar fi intelectual necinstit să încheiem această analiză pe o singură notă optimistă. Realitatea este mai complexă, iar tocmai în această complexitate se ascund cele mai interesante întrebări.

Proximitatea geopolitică față de conflictul din Ucraina nu este un risc abstract. Ea exercită o presiune de descurajare concretă asupra fluxurilor de capital instituțional – marile fonduri suverane și de pensii au directive interne privind riscul de țară pe care nu le poți ocoli cu argumente despre potențialul tehnologic.

Deficitul global de specialiști IT creează o presiune competitivă permanentă pe piața forței de muncă moldovenești. Berlin, Varșovia și Tallinn oferă o cultură tehnică comparabilă la salarii semnificativ mai mari. Reținerea talentelor-cheie în aceste condiții necesită nu doar bani, ci și construirea de sens – sentimentul că a lucra la Chișinău înseamnă a construi ceva mai mult decât un simplu API.

În fine, drumul spre o evaluare de un miliard de dolari nu este liniar. Piețele de venture capital din 2024-2025 trec printr-o epocă de recalibrare: investitorii au devenit mult mai severi în cerințele de profitabilitate și scalabilitate. Salt Edge activează în spațiul B2B de infrastructură financiară – un business cu cicluri lungi de vânzări și monetizare lentă, dar stabilă. Nu este cea mai simplă poveste pentru cei obișnuiți cu niște curbe exponențiale ale aplicațiilor de consum.

De ce contează asta dincolo de Moldova

De-a lungul secolelor, puterea financiară s-a concentrat acolo unde se concentra capitalul – la Londra, New York, Tokyo. Era digitală distruge această determinare geografică. Atunci când infrastructura devine un API, iar încrederea devine o certificare și nu o reputație acumulată în decenii, practic orice echipă cu suficientă măiestrie tehnică și pricepere în reglementare poate concura pentru un loc în sistemul financiar global.

Aceasta nu înseamnă că geografia încetează să conteze. Înseamnă că geografia a încetat să fie un destin.

Riscul sistemic al finanțelor globale ar putea veni din concentrarea infrastructurii critice în mâinile unui număr mic de intermediari tehnologici.
 — BIS & FMI — avertismente recurente în rapoartele anuale

BIS și FMI avertizează de mult: următorul risc sistemic al finanțelor globale ar putea veni nu din piețele de derivate, ci din concentrarea infrastructurii critice în mâinile unui număr mic de intermediari tehnologici. Salt Edge se înscrie conștient sau nu exact în acest rol – cel al mediatorului tehnologic între finanțele tradiționale și viitorul lor digital. Acest lucru face ca istoria sa să fie semnificativ mai importantă decât pare la prima vedere.

Economia statelor mici predă mereu aceeași lecție: dacă nu ai resurse naturale, va trebui să inventezi altceva. Moldova a inventat finanțele deschise. Acum, trebuie să demonstreze că invenția este suficientă.

Material elaborat pe baza rapoartelor corporative Salt Edge pentru 2024, interviurilor cu conducerea companiei și viceprim-ministrul Moldovei Doina Nistor, realizate în cadrul celei de-a 7-a conferințe Fintech Moldova (octombrie 2025), precum și a datelor actualizate privind parteneriatele și lansările de produse ale companiei în 2025.

Toate datele statistice provin din surse publice: Salt Edge, FMI, BIS, Banca Mondială.

Vă place publicația? Distribuiți!

Ce cautam?