Un motiv de optimism pentru piața autohtonă de profil, așa cum punctează Vadim Budaca, directorul executiv Ocean Fish, este tranziția tot mai accentuată a consumatorilor de la carnea roșie către pește și fructe de mare. Această tendință este deosebit de evidentă în popularitatea în creștere a somonului, doradei, creveților și a produselor gata de gătit, convenabile în special pentru familiile active, presate de timp, și pentru tinerii din mediul urban. Potrivit directorului, influența în creștere a gastronomiei internaționale, concomitent cu dezvoltarea sectorului HoReCa, a dus la o diversificare a cererii. Consumatorii moldoveni devin mai deschiși la specialități noi, precum scoicile, midiile și fructele de mare procesate. Receptivă la noile curente de consum, Ocean Fish mizează pe o extindere activă a sortimentului său prin dezvoltarea de produse aliniate cerințelor actuale: de la produse ready-to-cook și snackuri din pește, la game pentru copii, notează Vadim Budaca. Totuși, diversificarea cererii pe piața produselor pescărești din Republica Moldova are loc în contextul unor provocări operaționale și economice semnificative. Puterea de cumpărare a consumatorilor este mai redusă comparativ cu țările vecine, iar creșterea recentă a prețurilor la energie a erodat sever profitabilitatea în sectorul piscicol în ultimii doi ani, semnalează Igor Grigoriev, președinte al Asociației AgroVector. Această perspectivă este confirmată și de Liolea
Gospodinova, administrator Dalmors-Grup, al doilea jucător de pe piață, companie cu aproximativ 240 de salariați. Potrivit acesteia, declinul demografic și erodarea puterii de cumpărare au determinat Dalmors-Grup să se orienteze prioritar către expansiunea pe piețele Uniunii Europene.
Vadim BUDACA, director executiv, Ocean Fish
Influența gastronomiei internaționale și dezvoltarea sectorului HoReCa au dus la diversificarea cererii și deschiderea consumatorilor spre produse mai variate, inclusiv specialități precum scoici, midii sau fructe de mare procesate.
PREȚURI UMFLATE ÎN VAMĂ INFLAȚIE REALĂ ÎN MAGAZINE
O preocupare majoră și constantă în rândul importatorilor de pește din Moldova o constituie procedurile vamale, un factor ce distorsionează mecanismele de piață. Atât Andrei Coman, fondatorul Dalmors-Grup, cât și Igor Grigoriev, semnalează o practică problematică: funcționarii vamali ar tinde să desconsidere valoarea din facturile emise de producătorii internaționali, aplicând în schimb prețuri de referință proprii, superioare. Consecința directă, explică Grigoriev, este umflarea artificială a prețului la import, cost care este, inevitabil, transferat către consumatorul final. Liolea Gospodinova confirmă, menționând că majorările prețurilor de referință sunt incluse în prețul de cost, inițiind un val de scumpiri care obligă consumatorii finali să plătească semnificativ mai mult.
Soluția propusă constă într-o revizuire totală a sistemului de stabilire a valorii în vamă, însă acest lucru nu poate fi făcut unilateral. „Propunem o abordare bazată pe dialog, pe o discuție amplă cu mediul asociativ și businessul, în cadrul căreia să ne așezăm la masă, să analizăm avantajele și dezavantajele, să proiectăm rezultatele așteptate și să facem niște calcule – calcule profesioniste, nu de tip copy-paste”, spune șeful asociației.
O altă problemă spinoasă, cu impact direct asupra pieței, este acciza impusă icrelor roșii și negre, considerate bunuri de lux. Igor Grigoriev argumentează că această taxă, în loc să aducă venituri la bugetul statului, a avut efectul pervers de a alimenta o piață neagră. Caviarul de contrabandă, vândut online sau din portbagajul mașinilor la prețuri imbatabile pentru jucătorii corecți, subminează afacerile legale. Eliminarea acestei accize, susține Grigoriev, ar restabili un mediu concurențial echitabil și ar permite companiilor care activează legal să își desfășoare activitatea în mod eficient.
La presiunea financiară se adaugă și legile naționale, uneori mai stricte decât cele din Uniunea Europeană. Un exemplu adus de Igor Grigoriev este reglementarea privind paraziții viabili în peștele congelat. „În timp ce standardele UE recunosc faptul că înghețarea peștelui la sub -20°C neutralizează riscul, legislația din Moldova nu o face, ceea ce pentru importatori se traduce în riscul de a le fi refuzate containere întregi. Un singur container refuzat poate însemna o pierdere de 45 000 de euro”, notează președintele AgroVector.
ECTORUL STRIGĂ DUPĂ OAMENI. SOLUȚIA AR PUTEA VENI DIN ASIA
Amenințarea unei crize severe de forță de muncă este tot mai pronunțată în industria prelucrării peștelui, fiind descrisă de Igor Grigoriev drept o provocare „colosală". Vadim Budaca recunoaște existența unui deficit acut de personal calificat, în special în logistică și retail – situație resimțită de companie, deși aceasta are peste 250 de angajați. La rândul ei, Liolea Gospodinova deplânge dificultatea tot mai mare în identificarea specialiștilor și chiar a muncitorilor necalificați, numind actuala perioadă drept cea mai dificilă din cei douăzeci de ani de activitate în domeniu. Igor Grigoriev menționează că agenții economici explorează tot mai activ posibilitatea importului de forță de muncă din țări asiatice, precum Filipine și Bangladesh, în contextul în care programele gestionate de Biroul pentru Relații cu Diaspora, potrivit președintelui AgroVector, nu reușesc să acopere nici jumătate din necesarul de personal.
PISCICULTURA ÎN MOLDOVA – UN JOC RISCANT
Climatul economic se dovedește a fi deosebit de dur pentru producătorii locali. Dumitru Bîrlădean, administratorul fermei de păstrăvi „Păstrăv Moldovenesc” din Naslavcea, care produce anual aproximativ 10 tone de păstrăv curcubeu, descrie o situație îngrijorătoare. Recuperarea investiției inițiale încă nu s-a realizat, iar escaladarea prețurilor la energie și crizele agricole (secete, înghețuri) pun o presiune constantă pe marje. Bîrlădean descrie metaforic piscicultura locală drept un „joc de noroc” sau un „Cazino Moldovenesc”, în care antreprenorii câștigă „doar cât să nu închidă afacerea, dar niciodată suficient pentru a crește cu adevărat”.
Costurile de producție ridicate, alimentate de dependența de inputuri din import (furaje premium, icre), erodează competitivitatea în fața importurilor masive și ieftine, mai ales din Ucraina. Diferența de preț este grăitoare: un kilogram de crap ucrainean se vinde cu circa 50 de hrivne (echivalentul a 22 de lei), în timp ce producătorii moldoveni abia reușesc să coboare sub 60 de lei. Această discrepanță face ca piscicultura locală să fie, în cuvintele lui Bîrlădean, „mai mult o atracție turistică decât un business”. În fața acestei realități și conștient de puterea de cumpărare limitată a populației, strategia sa vizează poziționarea „Păstrăv Moldovenesc” ca producător artizanal, cu o puternică componentă de integrare în circuitul turistic regional, contribuind astfel la dezvoltarea raionului Ocnița.
Igor GRIGORIEV, președinte, Asociația AgroVector
Din cauza majorării prețului în vamă, crește și TVA pe care o achită consumatorii. Acest lucru alimentează inflația, care a depășit cumulativ 65% în ultimii patru ani.
PRINCIPALELE PERSPECTIVE SUNT PE PIEȚELE UE”
În pofida provocărilor, companiile din sectorul peștelui și fructelor de mare demonstrează adaptabilitate și rezistență. Liderul pieței, Blue Shark SRL (deținătorul brandului Ocean Fish), nu doar că și-a consolidat poziția dominantă în 2023, dar a și raportat o creștere a volumului vânzărilor de 15,29%, depășind 568 milioane de lei moldovenești în 2024. Strategia companiei include dezvoltarea segmentului HoReCa, cu soluții personalizate pentru restaurante și hoteluri, dar și o expansiune accelerată a rețelei de magazine, cu planuri de a deschide cinci noi unități până la sfârșitul anului 2025 și alte șase până la finele anului 2026, ajungând astfel la un total de 20 de magazine în Moldova. Un aspect important este că Ocean Fish își orientează activitatea și către piețele externe, fiind prima companie din Moldova autorizată, încă din 2021, să exporte produse procesate din pește în Uniunea Europeană.
La rândul său, și Dalmors-Grup își reorientează focusul strategic de la expansiunea locală la comerțul exterior. Potrivit lui Gospodinova, întreprinderea își vede acum principalele perspective de dezvoltare în cucerirea piețelor Uniunii Europene, o direcție pentru care a pus deja baze solide, obținând certificările ISO și înregistrându-se cu succes în TRACES, sistemul oficial european de control comercial care facilitează comerțul cu țările UE.
15,5 kg CONSUMUL MEDIU ANUAL DE PEȘTE PE CAP DE LOCUITOR
Aceste eforturi au loc pe un fundal global complex. La nivel mondial, consumul de fructe de mare este în creștere, iar acvacultura (nu pescuitul) furnizează acum peste jumătate din peștele destinat consumului uman. Dar această creștere vine cu riscuri, deoarece lanțurile de aprovizionare sunt vulnerabile la șocuri geopolitice și crize de mediu. Dependența puternică a Moldovei de importuri, care au crescut cu 57% între 2020 și 2023, ajungând la 75,7 milioane de dolari, o face deosebit de expusă la aceste presiuni globale. Consumul de pește pe cap de locuitor în țară, de 15,5 kg, este sub media europeană de 23 kg, ceea ce denotă o piață care mai are ceva potențial neexploatat, dar constrânsă de puterea de cumpărare redusă.
Liolea GOSPODINOVA, administrator, Dalmors-Grup
Nu văd perspective în deschiderea de noi magazine în Moldova. Populația este în scădere. Perspectivele noastre viitoare de dezvoltare sunt legate de intrarea pe piețele europene.
Cei care se gândesc astăzi să pornească de la zero o afacere cu pește ar trebui să investească sume colosale. Costul de a porni o întreprindere a crescut de la circa 200 000 de euro în 2019 la un interval de 600 000 – 1 milion de euro în prezent, conform estimărilor președintelui AgroVector. Această dinamică reflectă un climat economic tot mai dificil. Producătorii locali, în special, se află într-o poziție vulnerabilă, prinși între costurile ascendente ale inputurilor și creșterea prețurilor la energie. Felul în care operatorii vor traversa această perioadă dificilă va decide dacă piața locală a peștelui va înceta să fie un „cazinou” cu riscuri mari și va deveni un sector economic stabil și profitabil.
Dumitru BÎRLĂDEAN, administrator, Păstrăv Moldovenesc
Condițiile de creștere a peștelui la noi sunt de zeci de ori mai dificile decât în România sau Ucraina. Un kilogram de crap în Ucraina costă 22 de lei. Aici, între 52 și 60 de lei.
LIDERI DE PIAȚĂ DUPĂ VOLUMUL VÂNZĂRILOR PENTRU 2023
Prelucrarea și conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor
