Discuțiile s-au axat pe subiectele centrale din revista lunii octombrie. Este vorba despre subiectul ediției: Tranziția verde cu valențe de securitate energetică. Totodată, s-a vorbit despre lansarea noii Burse de Valori, inteligența artificială și perspectivele acesteia, piața publicității TV versus cea digitală. De asemenea, au fost abordate și tematici precum criza de cultură financiară și lipsa de transparență pe piața de capital, necesitatea unor reforme guvernamentale "nepopulare". Dialogul a scos la iveală vulnerabilități și oportunități, indicând o singură cale de reușită - agilitatea combinată cu adaptabilitatea la schimbările continue.
Trebuie să stocăm energie
Discuția despre eficiența energetică s-a concentrat pe necesitatea strategică de a echilibra rețeaua în contextul integrării surselor regenerabile de energie. Deputatul Radu MARIAN a subliniat că una dintre perspectivele majore ale reformelor este crearea de mecanisme de subvenționare a stocării energiei. Acest lucru este vital pentru echilibrarea sistemului energetic, deoarece sursele regenerabile (precum eolienele sau panourile solare) produc energie intermitentă, iar stocarea este necesară pentru a menține stabilitatea rețelei.
La rândul său Ion BORȘ, specialist Sedera Green a menționat necesitatea depunerii eforturilor pentru a realiza electrificarea și pentru majorarea subvențiilor și finanțărilor cu scopul de a face businessul din Moldova competitiv cu cel din Ucraina și România. Această nevoie de competitivitate și de sporire a eficienței energetice va servi drept o bază solidă pentru investițiile în regenerabile.
De facto, stocarea rezolvă problema fundamentală a dezechilibrului dintre producție și cerere. Subvenționarea stocării, despre care a vorbit Radu Marian, este menită să stimuleze instalarea de baterii de mari dimensiuni, sau alte soluții de stocare. Acestea ar putea prelua surplusul de energie produs în vârf și să-l elibereze în rețea atunci când cererea este mare sau producția de energie regenerabilă scade.
Progrese la combaterea spălării banilor
Totodată s-a discutat despre rezultatele evenimentului intitulat "Anti-Money Laundering, (AML) and Compliance International Conference: Regional and International Experience". Acesta a avut loc pe 16 septembrie la Palatul Republicii și a reunit peste 300 de profesioniști și oficiali din peste 10 țări. Organizat de European Business Association, (EBA) Moldova în parteneriat cu Banking Association for Central and Eastern Europe, (BACEE). Conferința a servit drept platformă de schimb a bunelor practici pe direcția combaterea spălării banilor și conformitate. Mariana RUFA, CEO EBA a subliniat faptul că în acest sens a fost înregistrat un progres esențial pentru mediul de afaceri. De altfel un lucru foarte important în contextul perspectivei oferite de growth plan și potențialul de conlucrare productivă în acest sens. A fost menționat faptul că Legea 308. este fundamentală pentru reglementarea pieței și asigurarea integrității financiare. Republica Moldova a fost evaluată cu bine la capitolul armonizarea legislativă. Aceasta înseamnă că legislația națională pe acest domeniu a fost aliniată la standardele și cerințele internaționale. În altă ordine de idei, deși s-au înregistrat progrese, obiectivul final rămâne conformitatea deplină. Dorința exprimată a fost ca Republica Moldova să atingă și să mențină acest nivel înalt de conformitate. Aceste elemente subliniază nu doar o cerință legală, ci și o condiție sine qua non pentru credibilitatea internațională și pentru atragerea de investiții străine.
Inteligența artificială și perspectiva acesteia
Inteligența artificială (AI) nu mai este un subiect de nișă, ci o realitate care forțează decizii fundamentale la nivelul managementului. Fie acceptarea inovației cu „discernământ critic” fie „adoptarea pasivă”. Veaceslav CUNEV, fondatorul Deeplace și profesor universitar a introdus metafora definitorie a discuției Centaurul (liderul care conduce AI-ul) versus Minotaurul (liderul condus de AI, fără a analiza critică).
Specialistul susține că inteligența artificială folosită corect oferă un potențial colosal pentru eficiența personală a utilizatorilor. Eficiența crește de circa trei ori iar business-urile au înregistrat o creștere de 30 %- 40 % cu investiții minime. Totuși, această creștere de eficiență vine cu un cost. Dana ARGINT, director vânzări corporate și soluții ICT, Orange Moldova, subliniat că AI-ul este un „must” și că el nu va înlocui oamenii, ci „oamenii care nu știu să utilizeze AI-ul”.
Probabil, cel mai mare obstacol rămâne reticența și lipsa de „inteligență naturală” (IQ uman) capabilă să interogheze corect instrumentul. Această neadaptare conduce la riscul de a crea Minotauri , sau lideri leneși. În același timp, AI-ul face ca cererea de inteligență naturală să crească , deoarece calitatea rezultatelor depinde de calitatea întrebărilor puse („trebuie să știi să-ți expui scopul”).
O altă critică majoră a vizat pierderea autenticității în comunicare. Daniela ROMISSCHER, country manager la H.Essers, a avertizat că folosirea AI-ului pentru a scrie e-mail-uri subordonaților, de exemplu, "ne face mai puțin autentic și mai puțin umani", slăbind conexiunea interpersonală esențială în leadership.
Pentru a evita căderea în capcana Minotaurului, soluțiile propuse au vizat mai multe recomandări. Companiile trebuie să implementeze sesiuni de training obligatorii și să creeze academii AI interne. La fel, companiile care operează infrastructură critică, ar trebui să folosească AI-ul într-un mediu securizat și izolat (motoare de căutare interne), pentru a proteja confidențialitatea datelor de business.
Agilitate și anti fragilitate
Discuțiile despre strategii de comunicare au subliniat că, în mediul volatil actual, vechile paradigme nu mai funcționează. În viziunea Nataliei EFROS, fondatoarea agenției Parole, relațiile publice (PR) nu este un simplu instrument de laudă sau o soluție superficială, obținută „la minut”, pentru a gestiona crize superficiale. În viziunea clasică și corectă, PR-ul trebuie să fie o „recunoașterea a performanțelor”. Mesajul a fost tranșant, nicio campanie, oricât de sofisticată ar fi, nu poate rezolva problemele fundamentale de business doar prin PR – „dintâi stă performanța și după PR-ul” .
Această redefinire a PR-ului ca o consecință a excelenței, nu ca un generator al ei, a condus discuția spre analiza volatilității mediului de afaceri. A fost subliniat faptul că strategiile de comunicare nu mai pot fi valabile pe termen lung. Mediul volatil în care trăim marcat de pandemie, de război, și acum de „invazia AI” – obligă la o „adaptare din mers”. Astfel, a fost atins conceptul de agilitate ca nouă competență necesară. Agilitatea este superioară rezilienței , o altă temă populară în ultimii ani. În timp ce reziliența presupune capacitatea de a trece printr-o criză și de a reveni la starea inițială , liderii de astăzi trebuie să aspire la anti fragilitate. Acest termen, mult mai profund, descrie capacitatea de a ieși din criză nu doar întreg, ci „îmbunătățit. Această filozofie a anti fragilității - de a deveni mai bun în urma șocului este, singura cale sustenabilă pentru mediul de afaceri.
Totodată, discuția s-a axat și asupra calităților umane necesare în managementul de azi. A fost adusă în discuție și prestația candidatului pentru funcția de prim-ministru Alexandru Munteanu la un post TV. Omul de afaceri a fost caracterizat drept un manager intervenționist, „cineva care vine să facă o incizie rapidă pe un subiect dificil”, nu ca un politician versat.
Daniela Romisscher a subliniat faptul că este foarte important ca succesul uman să fie perceput prin conceptul de leadership autentic. Este vorba despre un stil condus de valori, de generozitate și încredere acordată echipei, care nu se bazează pe autoritarism, ci pe coerență pe interiorul echipei.
Reforme guvernamentale promise
De asemenea, în cadrul discuțiilor Radu Marian, a oferit o perspectivă asupra viziunii guvernamentale. Acesta a avertizat că urmează și „reforme nepopulare” în primii ani de guvernare, dar accentul strategic va fi pus pe investiții masive în infrastructură, dar și menținerea unui regim fiscal stabil și competitiv. Totodată a fost anunțată crearea unui Centru de Informare a Antreprenorilor pe principiul One Stop Shop; iar demnitarul a subliniat faptul că va fi reglementat comerțul online de pe marketplace-urile internaționale.
În contextul discuției despre perspectivele noi de creștere și sprijinul financiar pentru sectorul privat, s-a confirmat o creștere semnificativă a asistenței guvernamentale. S-a anunțat că bugetul pentru ajutorul acordat businessului mare a fost crescut la patru miliarde de lei. Acest sprijin financiar vizează proiectele de investiții majore, unde companiile pot beneficia de un ajutor care poate ajunge până la 60 la sută din valoarea totală a proiectului.
În altă ordine de idei s-a vorbit despre necesitatea investițiilor în infrastructura de laboratoare a Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), și despre digitalizarea acestora.
Piața de capital și criptomonedele
În contextul falimentării platformei de investiții TUX, care este catalogată de mai mulți experți ca fiind o piramidă financiară Andrian IASTREMSCHI, directorul general al Bursei de Valori a Moldovei a menționat că asemenea platforme duc la pierderea încrederii în instrumente viabile de investiții. A fost reamintit mesajul de alertă venit din partea Comisiei Naționale a Pieței Financiar (CNPF), care încă în luna martie a vorbit despre riscurile legate de platforma TUX.
Totodată, fondarea unei noi burse în parteneriat cu bursa de la București (BVB) va oferi posibilitatea companiilor locale să investească și să se listeze pentru a crește. Corneliu SĂU, fondatorul Tandem, a subliniat faptul că BVB este perceput drept o platformă foarte bună pentru a internaționaliza afacerea. Acesta este un instrument bun de transparentizare pentru a câștiga încrederea investitorilor. A fost menționat faptul că cinci companii moldovenești „cochetează cu BVB” cu scopul de a se lista la bursă. De altfel, omul de afaceri a vorbit și despre perspectiva deschiderii unei a treia fabrici de producere a mobilei, iar în acest sens, colaborarea cu BVB poate fi esențială.
Pe segmentul Crypto, Radu Marian a menționat despre un proiect de lege pentru reglementarea platformelor si a marketingului de cripto active. Radu Marian subliniat necesitatea ca CNPF să aibă un mandat legal de a emite alerte publice referitoare la riscuri, punând accentul pe educația financiară în acest domeniu volatil.
Cultură financiară și riscul asumat
Cultura financiară precară a fost identificată ca fiind un risc sistemic, cu implicații directe asupra piețelor de asigurări și de capital. Elena COJOCARU, director vânzări Rapidasig și Veaceslav GAMURARI, senior broker riscuri speciale și reasigurări Rapidasig au punctat avantajele colaborării cu Aon, brokerul de asigurări numărul unu în lume. Discuția a pornit de la o premisă dură, dar necesară de a fi evidențiată, cea mai mare problemă sistemică a economiei este lipsa culturii financiare la nivelul persoanelor fizice, juridice și a statului.
Impactul acestei lipse de cultură a fost ilustrat printr-o comparație cu piața regională, în timp ce piața românească generează anual circa 4.8 miliarde de euro în prime brute subscrise, piața din Moldova reușește să înregistreze doar aproximativ 164 milioane de euro, ceea ce este foarte puțin.
Acest fenomen este cu atât mai paradoxal cu cât statul oferă condiții extrem de avantajoase pentru unele categorii. S-a menționat că, în sectorul agricol, 70% din prima de asigurare este subvenționată de stat, dar fermierii continuă să ignore, asigurarea expunându-se la riscuri majore.
Riscul de răspundere profesională
Veaceslav Gamurari a confirmat că asigurările facultative se află la cote extrem de mici, companiile apelând la brokeri doar după ce un risc s-a materializat. O atenție specială a fost acordată sectorului IT, care, prin colaborarea cu parteneri externi, se confruntă cu riscuri uriașe. Riscurile sunt de ordinul milioanelor: un simplu operator IT poate face o greșeală minoră (lipsa unui simbol într-un cod), iar softul implementat la un client european poate genera erori care duc la pierderi financiare de sute de milioane de Euro. Un lucru îmbucurător este faptul că partenerii străini impun achiziționarea de polițe de răspundere profesională ca o condiție a contractului.
Un alt detaliu scos în evidență percepția legală a riscului în Moldova. S-a dezvăluit că, în legislația națională, brokerii și consultanții de asigurări sunt considerați a avea "cea mai periculoasă profesie", având impusă prin lege cea mai mare sumă obligatorie de asigurare de răspundere profesională, depășind-o pe cea a avocaților, notarilor sau medicilor.
În încheiere, s-a vorbit și despre reticența asigurătorilor de a elabora și promova produse noi. Aceștia preferă să nu facă PR sau să investească în produse noi din teama de a fi judecați sau supra-reglementați de către autoritățile de supraveghere , atât de CNPF cât și BNM, o atitudine care menține piața în subdezvoltare.
Concluzia a fost fermă, atâta timp cât asigurările nu sunt folosite ca un instrument esențial de gestionare a riscului și de susținere a stabilității afacerilor, economia rămâne subminată
Fără TVA la mașini
Totodată, în cadrul clubului a fost anunțată decizia de a amâna implementarea cotei standard de 20 % TVA la importul autoturismelor a fost dezvăluită la cea de-a opta ediție a Clubului de Discuții al revistei Business Class. Deputatul Radu Marian a subliniat că, deși scopul inițial al măsurilor, adoptate în 2023, a fost alinierea legislației naționale la standardele europene și simplificarea impozitării, riscul de fraudă fiscală rămâne ridicat. Totodată, implementarea măsurilor a fost amânată deja de două ori anterior, în anul 2024 și respectiv în 2025. „Unul din principalele motive este faptul că există în continuare riscuri cu privire la subestimarea valorii unităților de transport, motiv din care a fost luată decizia de amâna intrarea în vigoare a impozitării TVA”, a explicat demnitarul.
În altă ordine de idei, a fost subliniat și faptul că până la implementarea reformei vor fi ajustate și cadrul legal aferent normelor ce țin de poluarea mijloacelor de transport. De asemenea, va fi gândit un mecanism clar care să descurajeze importul masiv a mașinilor vechi, care în mare parte au emisii ridicate de noxe.
Amânarea aduce predictibilitate pentru piața auto și elimină temerea unei scumpiri iminente a mașinilor. La introducerea în țară a unităților de transport, importatorii și persoanele fizice vor continua să achite accize, calculate în funcție de capacitatea cilindrică și vârsta autovehiculului. Dacă măsura ar fi intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026, prețurile finale pentru multe categorii de autoturisme, în special cele mai noi și mai scumpe, ar fi crescut semnificativ din cauza aplicării TVA-ului de 20 % la valoare în vamă. Demnitarul a menționat că modificările legislative necesare pentru menținerea actualului regim fiscal vor fi aprobate de Parlament în cel mai scurt timp.
Concluzia generală a celei de-a opta ediții a Cubului de discuții este că Republica Moldova se află la o răscruce de oportunități. Liderii din business trebuie să investească în proprii angajați, în propriile produse și să-și adapteze strategiile cu o agilitate care să-i fac nu doar rezilienți, ci și anti fragili.
