Avizul Executivului arată însă că proiectul se abate semnificativ de la practicile europene și riscă să genereze consecințe juridice, economice și bugetare greu de gestionat.
Guvernul subliniază încă din debut că definiția propusă pentru lanțul scurt este eronată, fiind legată de originea națională, deși în legislația UE criteriul esențial este structura relațională dintre producători, procesatori și consumatori. „Conceptul de lanț scurt de aprovizionare… nu condiționează eligibilitatea de origine națională, ci de structura relațională”, se arată în document.
În centrul criticilor se află cotele obligatorii de 50–60% produse provenite din lanțuri scurte locale, pe care Guvernul le califică drept incompatibile cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova. „Stabilirea unei cote și avantajarea produselor autohtone va fi interpretată drept măsură concurențială neloială… și restricție cantitativă indirectă pentru produsele importate”, avertizează Executivul, făcând trimitere la GATT 1994 și la normele privind libera circulație a mărfurilor.
Probleme majore sunt identificate și în zona achizițiilor publice, unde proiectul obligă instituțiile să utilizeze „exclusiv” produse locale din lanțuri scurte. Guvernul notează că asemenea formulări sunt incompatibile cu principiile europene de nediscriminare, unde criteriile admise sunt prospețimea, sezonalitatea, timpul de livrare sau performanța de mediu, nu originea.
Executivul atrage atenția și asupra riscurilor economice: rigidizarea lanțurilor de aprovizionare, posibile blocaje logistice, limitarea diversității la raft și creșterea presiunii asupra consumatorilor, în special în perioadele sezoniere. „Limitarea geografică de maximum 200 km… va conduce la blocaje în lanțul de aprovizionare”, se menționează în aviz.
La acestea se adaugă lipsa finanțării. Costurile estimate pentru implementarea proiectului – 21,5 milioane lei – nu sunt prevăzute în bugetul de stat sau în Cadrul Bugetar pe Termen Mediu, iar Guvernul amintește că legea interzice adoptarea unor măsuri cu impact bugetar neacoperit.
Executivul conchide că obiectivele declarate ale proiectului pot fi atinse prin instrumente compatibile cu acquis‑ul european, precum stimulente fiscale, criterii obiective în achiziții și mecanisme de transparență, nu prin cote obligatorii sau restricții de piață. „Obiectivele declarate pot fi urmărite prin mecanisme de stimulare și facilitare, și nu prin impunerea unor obligații cantitative”, se arată în document.
În aceste condiții, Guvernul este pregătit să respingă proiectul în ședința din 11 martie.
