Într-o lume preocupată tot mai mult de sănătatea și sustenabilitatea alimentației, alegerea unui regim alimentar devine o decizie cu implicații profunde atât asupra individului, cât și asupra mediului înconjurător. În acest context, vegetarienii, veganii și raw veganii sunt protagoniștii unui fenomen în creștere, reprezentând trei modalități distincte de a aborda nutriția, fiecare cu propriile sale principii, avantaje și provocări. În acest articol, vom explora aceste trei orientări alimentare și vom dezvălui beneficiile și considerațiile care îi ghidează pe cei care le adoptă în călătoria lor către o alimentație mai sănătoasă și sustenabilă.

Doinița SÎRBU

Astăzi oamenii pot face pentru sănătatea lor mai mult decât orice medic, spital sau progres al științei medicale. Datele științifice confirmă că deciziile pe care le luăm, oră de oră, zi de zi, determină în mare măsură starea sănătății noastre și chiar bolile de care suferim, de aceea este crucial să fim conștienți de alegerile pe care le facem zilnic și cum acestea ne vor influența viața și sănătatea.

În acest articol, vom explora dietele vegetariene, vegane și raw vegane, examinând avantajele lor majore pentru sănătatea noastră, impactul asupra mediului și potențialul lor de a schimba perspectiva noastră asupra hranei pe care o consumăm zi de zi. Vom dezvălui studiile științifice care susțin aceste diete și vom explora argumentele pro și contra, pentru a oferi o imagine comprehensivă a acestor opțiuni alimentare.

Beneficii și riscuri posibile

Veronica Cernelev, endocrinolog și terapeut naturist în cadrul Centrului Medical American (AMC), ne ajută să înțelegem care sunt principalele diferențe între un vegetarian, un vegan și un raw vegan în ceea ce privește dieta lor. Specialista punctează: ,,Dieta vegetariană recomandă excluderea produselor din carne din alimentație din motive de sănătate, de mediu, din motive etice, religioase sau economice. Există mai multe tipuri de curente vegetarian, cum ar fi: lacto-ovo-vegetarian, lacto-vegetarian și ovo-vegetarian. Pe de altă parte, dieta vegană exclude și celelalte produse animale existente în cazul dietei vegetariene fără cerințe stricte privind modul de pregătire a mâncării, comparativ cu dieta raw vegană care propune consumul de alimente de origine vegetală în varianta brută. Curentul raw vegan presupune consumul de alimente crude sau pregătite la o temperatură mai mică de 40-48°C.

Alegerea de a deveni vegetarian, vegan sau raw vegan are o oarecare influență și asupra nivelului de energie și claritate mentală, ceea ce poate fi crucial în mediul de afaceri. „Claritatea mentală și energia psihică depind de mai mulți factori, pe lângă stilul alimentar: regimul somn-veghe, activitatea fizică regulată și integritatea psihoemoțională. Stilul alimentar vegetarian, vegan sau raw vegan ar putea asigura un aport de alimente care conțin nutrienți cu valoare biologică completă (aminoacizi esențiali și acizi grași polinesaturați, microelemente) dacă sunt organizate de profesioniști în domeniu și se creează un plan alimentar individual, ținând cont de preferințele alimentare și necesitățile energetice în funcție de tipul de efort (fizic sau intelectual)”, spune terapeutul naturist.

Pe de altă parte, pot exista și riscuri sau dificultăți specifice pentru oameni, asociate cu fiecare tip de dietă. „Riscurile pentru oamenii care aleg alimentația vegetariană, vegană sau raw vegană, sunt în mare parte legate de componența nutrițională și posibilele deficite de vitamina B12, fier, calciu, vitamina D și uneori nu se acoperă necesarul zilnic de proteine care sunt esențiale pentru corpul uman. Altă dificultate ar fi necesitatea de timp extins oferit pentru luarea meselor, așa cum este nevoie de consumat o cantitate mai mare de mâncare ca să asigurăm corpul cu aport suficient de alimente cu valoare energetică adecvată și o frecvență mai mare a meselor, așa cum sațietatea se menține pe termen scurt.”, menționează Veronica Cernelev.

Sunt sau nu alimentele vegetariene sursă de proteine?

Terapeutul naturist Sorin Nicola ne oferă o detaliere completă a celor mai principale surse de proteine, vitamine și minerale pentru aceste trei tipuri de diete și cum pot contribui acestea la performanța în afaceri. El spune că în secolul al XIX-lea, cuvântul proteină era sinonim cu carnea şi această conexiune ne-a urmărit mai bine de 100 de ani. Mulţi oameni pun încă semnul egal între proteină şi hrana de origine animală.

„Mulți oameni care se hotărăsc să folosească o alimentaţie vegetariană întreabă adesea, chiar şi în zilele noastre: „De unde îmi obţin proteinele?”, ca şi când plantele nu ar avea proteine. În prezent, se cunoaşte că prin sistemele metabolice foarte complexe, organismul omenesc poate obţine toți aminoacizii esenţiali din varietatea naturală de proteine vegetale pe care le avem în fiecare zi. Astăzi, se ştie că o cantitate mare de proteine, mai ales de origine animală, reprezintă o cauză principală a bolilor degenerative”, spune Sorin Necula. Mai mult de atât, el oferă o listă extraordinară de surse vegetale.

• Algele (cum este spirulina, chlorella etc.) deţin recordul absolut inegalabil în ce priveşte concentraţia de aminoacizi, care sunt precursorii proteinelor – 50-70%! NASA a propus ca aceasta să poată fi cultivată în spațiu pentru a fi utilizată de astronauți.
• Drojdia de bere inactivă este numită „proteina vegetarienilor”, deoarece este o sursă bogată de proteine complete, având peste 55% proteină de calitate.
• Seminţele de cânepă sunt foarte bogate în proteine (32%), dar au şi un raport de acizi graşi excelent.
• Quinoa și amarant conţin aminoacizi esențiali, care sunt în conformitate cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO).
• Semințele de chia au de 5 ori mai mult calciu decât laptele, de 3 ori mai mulți antioxidanți decât afinele, de 3 ori mai mult fier decât spanacul, de 2 ori mai mult potasiu decât bananele, de 3 ori mai multă fibră decât ovăzul.
• Soia are 45% proteine de înaltă calitate, are toţi aminoacizii esenţiali pentru organism. Se spune despre soia că are un scor proteic înalt, de 91% - 100%.
• Ciuperca pleurotus (dar și alte ciuperci) conțin mult acid folic, vitamina B1, vitamina B3.
• Soiurile de linte / Orezul integral, ovăz, grâu, orz.
• Nuci și semințe - caju-ul, miezul de nucă, migdalele, susanul, inul şi seminţele de floarea soarelui / Germenii şi vlăstarii.

„Caii, elefanții, rinocerii etc. sunt animale puternice – și nici nu mănâncă carne. Te-ai întrebat vreodată, de unde își iau proteinele? Din plante!”, punctează medicul.

Beneficiile pentru sănătate

Ce beneficii pentru sănătate pot avea aceste diete asupra oamenilor din mediul de afaceri? „Există un stres la nivel exterior, psihologic, recunoscut și conștientizat de orice persoană, sub formă de presiune, încordare, oboseală etc. Dar există forme de stres interior biochimic, despre care puțini oameni știu și care este determinat în mare parte de consumul cărnii”, spune medicul.

El aduce drept dovadă studiile lui Petru Alexe, profesor la Facultatea de Ştiinţă şi Ingineria Alimentelor din Galaţi, referitoare la nivelul de stres. Potrivit concluziilor acestuia, consumul masiv de carne excită sistemul ortosimpatic, dând stări de agresivitate şi nervozitate. De asemenea, Neal Barnard, Preşedintele Comitetului Medicilor pentru Medicină Responsabilă, spunea într-un raport că industria cărnii a contribuit la decesul mai multor americani decât toate războaiele secolului XX, toate dezastrele naturale şi toate accidentele de automobile.

În consecință, Sorin Nicola adresează următoarea întrebare: Este simplă concluzia? Cum poate un om de afaceri, care are deja o muncă stresantă prin natura ei, să reziste la efectele stresului meseriei, când primește în plus un stres biochimic intern din cauza alimentației bogate în proteine animale?

Specialistul vine cu o explicație bazată pe studii despre cum pot vegetarianismul, veganismul și raw veganismul să contribuie la o abordare mai sustenabilă în afaceri, având în vedere impactul lor asupra mediului. „Vegetarianismul, în general, oferă un corp sănătos și o minte ageră, capacitatea de efort sporită, rezistență mai mare la stres, ce va avea un impact pozitiv asupra celor care lucrează în afaceri”, spune medicul.

Performanțele vegetarienilor sunt cel puțin competitive

La rândul său, medicul primar chirurg (competență ecografie abdominal/chirurgie oncologică) din România, Emil Barbu vine cu dovezi și studii care sugerează că adoptarea dietelor vegetariană, vegană, raw vegană poate crește productivitatea și creativitatea.

„Există mai multe studii date publicității care au clasificat carnea procesată în grupa A1 de risc pentru apariția cancerului, alături de formaldehidă și tutun. S-a calculat și riscul de a face cancer de colon. Astfel, la 50 g de carne procesată consumată crește de 18% riscul de a face cancer de colon. S-a observat legătura între 12 tipuri de cancer și consumul de carne procesată.

Expertul recomandă Studiul China, o carte scrisă de Dr. T. Colin Campbell, în care putem găsi o mulțime de studii despre beneficiul dietei vegane și distrugerea unor mituri, cum ar fi: nu ai aminoacizi esențiali dacă mănânci vegan, ai lipsa de fier dacă mănânci vegan etc.

Medicul vorbește și despre contraindicații ori situații în care o dietă vegetariană, vegană sau raw vegană ar putea să nu fie potrivită pentru anumite persoane și care sunt aceste situații. „Nu cred că există situații când dieta vegetariană, vegană sau raw vegană să nu fie potrivită. Totuși, există anumite patologii precum colitele, în cazul cărora trebuie evitată dieta raw vegană.

Iar pentru a ne menține sănătatea în limite normale și pentru a evita unele probleme care ar putea să apară pe parcurs, specialistul vine cu un set de analize medicale sau teste pe care ar trebui să le efectueze o persoană care alege dieta vegetariană, vegană sau raw vegană: ,,Cele mai frecvente teste la pacienții vegani sau raw vegani se referă mai mult la deficitul de B12 și vitamina D, anemia Birmer mai mult decât anemiile legate de deficitul de fier”, completează expertul.

Emil Barbu vine și cu unele sfaturi pentru oamenii din mediul de afaceri care doresc să treacă la una din aceste diete pentru a-și îmbunătăți performanța și sănătatea în general. „Reprezint a patra generație de vegetarieni și atât performanțele fizice, cât și performanțele intelectuale ale mele rămân competitive. Cred că îmbunătățirea acestor performanțe țin de alimentație conform studiilor epigenetice și chiar încurajez acest stil de viață. Mai mult de atât, nutrigenomica modernă înclină balanța în favoarea vegetarianismului”, concluzionează medicul.

Veronica CERNELEV, endocrinolog și terapeut naturist în cadrul Centrului Medical American (AMC):

„Alegerea de a deveni vegetarian, vegan sau raw vegan are o oarecare influență și asupra nivelului de energie și claritate mentală, ceea ce poate fi crucial în mediul de afaceri”

Sorin Necula, terapeut naturist:

„Prin sistemele metabolice foarte complexe, organismul omenesc poate obţine toți aminoacizii esenţiali din varietatea naturală de proteine vegetale pe care le avem în fiecare zi”

Emil Barbu, medic primar, chirurg:

„Reprezint a patra generație de vegetarieni și atât performanțele fizice, cât și performanțele intelectuale ale mele rămân competitive. Cred că îmbunătățirea acestor performanțe țin de alimentație conform studiilor epigenetice și chiar încurajez acest stil de viață”