Companiile moldovenești din sectorul creativ înregistrează venituri de milioane de dolari

Cu o cifră de afaceri estimată la 30 de milioane de dolari în anul curent și un ritm de creștere pronosticat la 6,12% anual până în 2027, industria jocurilor video este una din ramurile de perspectivă ale sectorului IT și ale economiei moldovenești în general. Cu toate acestea, nu vorbim despre afaceri de anvergură. Doar în cazuri separate, echipele creatorilor de jocuri autohtoni depășesc 40 de persoane, iar giganții internaționali din ramură evită, deocamdată,  să-și deschidă filiale. Pe de altă parte, piața locală de gaming este încă în curs de dezvoltare, iar cei care vând jocuri video aici trebuie să fie foarte ingenioși pentru a-și asigura profitul.

Eugen KANSKI

Industria jocurilor video din Republica Moldova va genera o cifră de afaceri de peste 30 de milioane de dolari în 2023, potrivit datelor Statista Market Insights, care prognozează o creștere a industriei cu câte 6,12% în următorii patru ani. În ciuda faptului că industria este în plină ascensiune, Republica Moldova nu are filiale ale unor giganți internaționali precum Gameloft, Ubisoft sau Electronic Arts. Foarte puține companii moldovenești – Midnight.Works și Plummy Games sunt două din ele – depășesc 40 de angajați. Cele mai multe companii au între 15 și 30 de angajați, ceea ce creează condiții pentru o concurență sănătoasă, în care capacitatea de a ține pasul cu ultimele evoluții tehnologice rămâne un factor crucial.

Piața locală, în curs de dezvoltare

În ce privește piața moldovenească de gaming, cel mai mare segment al ei este cel al jocurilor mobile, cu un volum de 17,6 milioane de dolari. În comparație cu tendințele de pe glob, veniturile din vânzarea jocurilor mobile pe piața locală rămân destul de modeste. Ca exemplu, în întregul sectorul IT din Moldova, care include și Game Development, lucrează în total circa 18 000 de persoane, care generează, împreună, vânzări de 260 de milioane de dolari anual. În Finlanda, există 3 000 de specialiști care lucrează în domeniul dezvoltării de jocuri, iar produsele lor generează venituri de două miliarde de dolari, dintre care un miliard provine doar din taxe.

În lumea jocurilor video mobile, veniturile sunt generate prin produse vândute în interiorul aplicațiilor (in-app purchases), publicitate și taxe de abonament. Întrucât bugetele consumatorilor sunt tot mai restrânse în ultimul timp, iar utilizatorii iPhone pot dezactiva publicitatea personalizată, producătorilor de jocuri le va fi mai greu să obțină venituri din aplicațiile lor în următorii ani. În consecință, ei caută să-și scoată profitul pe alte căi, inclusiv prin posibilitatea de a vinde obiecte digitale în cadrul jocului, cum ar fi personaje, mașini, artefacte etc.


Venituri reale într-o lume virtuală

Lumea dezvoltării de jocuri a fost dată peste cap odată cu apariția NFT-urilor (non-fungible tokens). Inițial, NFT putea fi orice articol digital (imagine, videoclip, sunet) care era doar într-un singur exemplar, dat fiind faptul că este stocat pe blockchain, ceea ce înseamnă că nu poate fi înmulțit sau copiat cu ușurință. Este vorba de active digitale unice care reprezintă dreptul de proprietate asupra unor articole virtuale. „Ulterior, ceva similar a fost implementat cu obiectele din jocuri, ceea ce ar permite utilizatorilor să câștige venituri reale în lumea virtuală", spune Kyrill Rybko, director operațional al Ringtail Studios, o companie din Tallinn care creează modele 3D pentru produse globale precum Call of Duty și Star Wars. În 2019, Ringtail Studios a deschis un birou și în Chișinău, unde are în prezent 30 de angajați.

În ciuda tendințelor din gamingul mondial, consumatorul moldovean nu este dispus încă să își cheltuiască banii pe articole virtuale. Drept urmare, singura modalitate reală de a face profit din jocuri rămâne a fi publicitatea. Astfel, în loc ca utilizatorii să plătească cu bani, ei pot plăti cu timpul lor. „Moldovenii preferă jocurile piratate, dar mulți nu au nimic împotrivă să urmărească reclame sub formă de videoclipuri scurte, de 15-45 de secunde", explică Denis Borș, programator și creator al jocului AquaStrike.



Una dintre cele mai înrădăcinate prejudecăți este presupunerea că jocurile video sunt consumate de copii. Dacă ne uităm la clientul real, vârsta medie a consumatorilor de jocuri video este cuprinsă între 31 și 36 de ani, iar aceștia au un anumit nivel de venit pe care îl pot cheltui pe aceste produse, care adesea nu sunt chiar ieftine. Astfel, 60% din publicul care descarcă jocurile produse de Plummy Games sunt femei cu vârste cuprinse între 30 și 65 de ani, care muncesc și se află într-o etapă stabilă a vieții, spune Olga Zamisnaia, co-fondator și CEO al companiei. Totuși, există o categorie specială a jocurilor, așa-zisele „player versus player", unde 80% din public sunt bărbații sub 40 de ani.

Jocurile Made in Moldova, apreciate în toată lumea

Prin urmare, am putea spune că un joc video de succes trebuie să fie cât mai aproape de realitate, rămânând în același timp un joc. Un exemplu elocvent sunt simulatoarele de curse, specialitatea principală a Midnight.Works, o companie locală care, în doar patru ani, a crescut de la trei la 300 de angajați. Unul dintre cele mai renumite jocuri este Hashiriya Drifter, dezvoltat de specialiștii moldoveni în mai puțin de două luni și lansat pe 1 august 2019. În prezent, acesta are milioane de descărcări și 1 250 de recenzii pe platforma Steam, dintre care 73% sunt pozitive. În iunie 2023, Midnight.Works a lansat Drift Reign, un alt joc de curse disponibil pe Steam la prețul de 5,99 dolari.

Un alt caz notoriu în peisajul jocurilor digitale este reprezentat de compania Avantaj Prim, care a lansat, în martie 2022, Jolly Battle: Sugar Mess, un shooter VR pentru copii și adolescenți în care protagonistul trebuie să tragă dintr-o mitralieră încărcată cu înghețată în niște monstruleți, ajutându-i să crească. În mai 2023, au luat acasă premiul de 10 000 de dolari pentru cel mai bun proiect de joc 2D, Anima Flux, la conferința Nordic Games din Malmo, Suedia, la care a participat și fostul președinte al Sony, Shuhei Yoshida.

„Am fost foarte plăcut surprinși. În țara noastră, majoritatea companiilor care fac jocuri ca afacere au produse care au explodat, care îi hrănește, și încearcă să reproducă acel produs. Dar dacă vrem ca această industrie să crească, trebuie să avem companii care să scoată în mod constant jocuri noi. Este la fel ca și în cazul artiștilor care trebuie să exerseze în fiecare zi pentru a atinge perfecțiunea", spune Nicu Kovalenko, director de tehnologie la Mediacor.

Conținutul este esențial, inclusiv în era Inteligenței Artificiale 



Până în prezent, în sectorul jocurilor mobile, efectele inteligenței artificiale au fost resimțite mai ales de creatori, unde utilizarea generatoarelor de imagini precum Midjourney, DALL-E și Stable Diffusion a devenit mai frecventă. Acestea fiind spuse, mai este încă drum lung de parcurs până când AI va putea înlocui echipa de creație sau chiar se va apropia de ea.

Din punct de vedere comercial, utilizarea IA are sens doar dacă reduce costurile. Dacă, în schimb, nu face decât să le crească, folosirea ei nu are niciun sens, spune Vasili Braga, director executiv al Asociației Companiilor de Creație din Moldova și lector al cursului de Interactive Storytelling la UTM: „Ca și consumator, nu-mi pasă dacă un joc are sau nu elemente de IA. Singurul lucru care contează pentru mine este ca acesta să fie distractiv. Conținutul este primordial, iar tehnologia este secundară. Hayao Miyazaki, creatorul meu preferat de desene animate, încă desenează pe hârtie și nu folosește niciun instrument digital, ceea ce nu-l împiedică să fie unul din cei mai buni creatori de conținut din lume”, spune Vasili.

Escapismul în creștere: Jucătorii caută deconectarea 

În ciuda faptului că au preferințe diferite, așteptările tuturor jucătorilor sunt similare. Una dintre ele este dorința de a evada. „Când lucram la mecanica socială pentru utilizatorii noștri din Canada și Marea Britanie, am lansat un sondaj în care i-am întrebat dacă ar dori să se joace online cu prietenii lor sau cu alți utilizatori. În mod surprinzător, răspunsul la ambele întrebări a fost un „NU” categoric. Unii utilizatori au o dorință puternică de a consuma jocuri în care nu există alte persoane cu care să interacționeze", spune Zamisnaia. Este vorba de o tendință care pare să fie în creștere: Data.ai raportează că, la nivel global, consumatorii petrec în medie cinci ore pe zi pe dispozitivele lor mobile – o treime din totalul orelor de veghe.

În același timp, dacă toți utilizatorii ar dori să se deconecteze complet de lumea din jurul lor, piața jocurilor VR ar deveni majoritară, ceea ce nu este probabil să se întâmple în viitorul previzibil. În prezent, ponderea acestor produse digitale pe piața jocurilor video este mai mică de 10%. Potrivit lui Andrei Grădinari, fondatorul studioului de jocuri mobile Spooky House, gamerul modern nu vrea să fie complet detașat de realitate: „El vrea să rămână în realitatea sa și, în același timp, să dea scroll pe Instagram sau să joace Candy Crush. AR - realitatea augmentată – este tehnologia care va permite acest lucru. Realitatea augmentată va permite utilizarea produselor VR prin simpla activare a acestei opțiuni pe ochelarii AR", explică antreprenorul.

5 ore 

petrec oamenii în fiecare zi folosind dispozitive mobile



10 000 dolari 

finanțare obținută de compania moldovenească Avantaj Prim pentru dezvoltarea jocului Anima Flux

Olga ZAMISNAIA, cofondator și director executiv Plummy Games: „Unii utilizatori au o dorință puternică de a fi în jocuri în care nu există alte persoane cu care să interacționeze".

Vasili BRAGA, director executiv al Asociației Companiilor de Creație din Moldova: „Ca și consumator, nu-mi pasă dacă un joc are sau nu elemente de inteligență artificială. Tot ceea ce contează pentru mine e să fie distractiv".

Nicu KOVALENKO, director de tehnologie la Mediacor: „Dacă vrem ca această industrie să crească, trebuie să avem companii care să scoată în mod constant jocuri noi. Este la fel ca în cazul artiștilor care trebuie să exerseze în fiecare zi pentru a atinge perfecțiunea".