În luna decembrie 2023, primul lot de țigarete marca Philip Morris International (PMI) a fost produs în Moldova. Producerea a fost inițiată la doar patru luni după ce PMI a anunțat despre încheierea unui contract în acest sens cu fabrica „Tutun-CTC”, precum și despre o investiție de trei milioane de dolari. Este începutul unui parteneriat de lungă durată, declară Elena NAUMENKO, directorul Philip Morris Moldova, care a oferit un interviu pentru BusinessClass despre evoluțiile de pe piața moldovenească de profil, dar și despre planurile companiei pentru următorii ani.

Ion Chișlea

BC: La finalul anului 2023, Philip Morris International a început producerea în Moldova. Ce a stat la baza acestei decizii?

Elena Naumenko: În primul rând, aș vrea să menționez că decizia de a reloca producerea în Republica Moldova reprezintă un record absolut pentru Philip Morris International. Din momentul în care am început să analizăm oportunitatea acestei investiții și până la lansarea propriu-zisă a procesului de producere a trecut doar un an. Am început să analizăm posibilitatea de a reloca producerea de țigarete convenționale în Republica Moldova după apariția problemelor logistice cauzate de războiul din Ucraina, de unde importam produsele de tutun. În timp, această provocare s-a transformat într-o oportunitate pentru Philip Morris – oportunitate de a ne extinde pe piață și a dovedi rolul de partener de încredere al economiei naționale. Compania este prezentă în Republica Moldova din 1996, suntem un angajator și contribuabil responsabil la bugetul de stat, iar acum, într-o perioadă dificilă pentru țară, dorim să acordăm mai mult suport, dar și sperăm ca exemplu nostru să inspire și alte companii mari să vină aici. Noi credem în viitorul european al țării și dorim să susținem statul în acest parcurs. Mai mult decât atât, Republica Moldova are o poziționare geografică favorabilă, specialiști calificați și toate posibilitățile pentru fabricarea produselor de calitate înaltă, care să corespundă standardelor internaționale.

BC: De ce ați ales parteneriatul cu fabrica „TutunCTC”?

Elena Naumenko: Am analizat ce pot oferi mai multe unități de producere din Republica Moldova și am ajuns la concluzia că „Tutun-CTC” este una dintre cele mai mari și performante fabrici de țigarete. Compania are o reputație impecabilă, un criteriu foarte important pentru noi. Produsele „Tutun-CTC” nu au fost înregistrate în fluxurile de comerț ilicit și nu ne dorim nici ca țigaretele marca PMI să ajungă ilegal pe alte piețe. Din punct de vedere tehnic, fabrica este dotată cu unități de producere moderne, care corespund în totalitate celor mai riguroase standarde internaționale. În plus, echipamentele sunt compatibile cu producerea portofoliului PMI. Toate procesele sunt automatizate, ceea ce asigură un grad suplimentar de calitate. La fel de importante sunt capacitățile de producere pe care „Tutun-CTC”, de asemenea, le deține. În luna decembrie, a fost produs primul lot de țigarete marca Philip Morris International. Este vorba despre brandul Bond și putem acum afirma cu certitudine că produsul este în conformitate cu standardele PMI. Mai mult decât atât, aș vrea să menționez că toată materia primă utilizată în producere, tutun și celelalte componente, sunt importate de PMI.

BC: Care sunt planurile de viitor în ceea ce privește parteneriatul cu „Tutun-CTC”? Analizează PMI posibilitatea producerii pentru export?

Elena Naumenko: Philip Morris e renumit prin parteneriatele sale de lungă durată. Suntem abia la începutul producerii în Republica Moldova și acest proiect poate avea mai multe etape de dezvoltare. În prezent, vorbim despre producerea locală a unui sortiment larg, aproapea tuturor mărcilor noastre. Am început cu Bond Street în decembrie, după care vom include și altele în proces, cum ar fi Chesterfield, L&M, iar ulterior, Marlboro și Parliament. Capacitățile „Tutun-CTC” pot asigura producerea întregului nostru sortiment. În ceea ce privește evoluția ulterioară a cooperării, în prezent, încercăm să consolidăm producerea pentru piața locală. Posibilitatea de export poate fi analizată atunci când cererea de pe piața locală va fi satisfăcută pe deplin. De fapt, pentru companie este o practică răspândită de a avea parteneriate cu fabrici locale. Philip Morris International deține 53 de fabrici, iar altele 31 sunt operate de întreprinderi terțe. Avem astfel de exemple în Belgia, Polonia, Portugalia, Ucraina și alte state. Sunt parteneriate de succes, iar unele fabrici produc nu doar pentru piața internă, dar și pentru export. 

BC: Brandurile Philip Morris International au o reputație solidă. Cum credeți că vor reacționa consumatorii la faptul că acestea sunt produse în Moldova?

Elena Naumenko: Noi, cu certitudine, putem afirma că produsul fabricat în Republica Moldova corespunde standardelor noastre internaționale. Totodată, atunci când o companie multinațională ia decizia de a produce la unitățile unei companii pe care nu o deține, se asigură că toate procesele sunt respectate cu strictețe, pentru că, bineînțeles, nu putem risca sau experimenta la acest capitol. Philip Morris, așa cum ați menționat, are o reputație și o istorie solidă. Mai mult, Philip Morris International nu este unica multinațională care produce în Moldova. Cunoaștem branduri internaționale de îmbrăcăminte care sunt fabricate la unitățile de producere locale. Totodată, există companii internaționale care au deschis aici fabrici și produc componente electronice pentru branduri faimoase de automobile. În Moldova, există specialiști calificați, resurse, posibilități și toate condițiile pentru a investi și fabrica produse competitive.Sperăm consumatorii să aprecieze faptul că o companie multinațională fabrică mărcile sale aici, susținând economia țării în această perioadă importantă pentru aderarea la Uniunea Europeană.

BC: Cum apreciați piața tutunului din RepublicaMoldova la etapa actuală?

Elena Naumenko: Piața țigărilor este foarte competitivă în toată lumea. Este, probabil, singura piață în care creșterea unei companii poate să se producă doar din contul cotei de piață a competitorilor și nu grație creșterii acesteia, așa cum se întâmplă în multe alte cazuri. De aceea, aici, ca și pe alte piețe, competi-ția este extrem de strânsă. Pe de altă parte, piața este foarte reglementată, multe activități prezente pe alte piețe sunt interzise aici. Drept urmare, avem o concurență strânsă, iar modalitățile de „luptă” pentru cota de piață sunt destul de limitate.

BC: Care sunt așteptările mediului de afaceri față de autorități în ceea ce privește reglementarea pieței de tutun?

Elena Naumenko: În primul rând, este absolut necesar să existe reguli de joc clare pentru orice industrie. În cazul industriei noastre, normele de reglementare sunt stabilite în Legea privind controlul tutunului. Este primordial ca toate ajustările care se fac la lege să fie predictibile, astfel încât să avem timp să ne adaptăm. Pentru a schimba ceva în procesul de producere, avem nevoie de 9-12 luni de pregătiri. Totodată, pentru ca legile votate să fie implementate corect, este nevoie de adaptarea la timp și în mod explicit a cadrului normativ secundar. Este un element important, deoarece de el depinde cum legea este aplicată, cum autoritățile de control o interpretează. Optăm mereu pentru respectarea legii și transparență, însă, trebuie să înțelegem cu exactitate ce prevede legea. Politica Fiscală este un alt document important pentru industrie. Ne bucură faptul că autoritățile urmează practicile europene și vin cu un calendar al accizelor pentru o perioadă de trei ani, timp suficient ca să ne planificăm activitățile în avans. Cu toate acestea, nu doar calendarul, dar și mărimea cotelor accizelor au un impact asupra pieței de tutun. Există exemple când, în procesul de integrare europeană, unele țări din Europa de Est, precum România sau Țările Baltice, nu au ținut cont de situația economică și puterea de cumpărare a consumatorilor, majorând brusc cotele accizelor. Drept urmare, piața neagră a explodat. Este vorba, în special, de țara vecină, România, care pentru a alinia taxele la nivelul UE, a crescut acciza în 2009 cu 50%, în mai puțin de un an. Drept urmare, în ianuarie 2010, a înregistrat o creș-tere record de peste 36% a pieței negre și pierderi la bugetul de stat de 1 miliard de euro. Cu o asemenea situație s-au confruntat și Letonia, Lituania, Bulgaria. După aceste șocuri, accizele au fost majorate treptat, conform unor calendare incluse în Codul Fiscal, discutate cu industria și anunțate din timp. Luând în considerare veniturile medii din Republica Moldova, și aici putem avea o asemenea evoluție, dacă nu va fi aplicat un calendar echilibrat de majorare a accizelor, există riscul de creștere a pieței ilicite de produse de tutun. Desigur, trebuie să ne orientăm spre nivelul accizelor din UE, însă majorările trebuie făcute gradual și în corelație cu creșterea veniturilor populației. Nu în ultimul rând, în cazul modificărilor la legislație, care ulterior vor avea impact asupra industriei, este nevoie de consultări publice. Ne bucură faptul că pă- rerea businessului a fost luată în considerare în cazul mai multor inițiative legislative. Este binevenit când statul se poziționează nu ca un polițist care pedepsește, dar ca un partener al businessului, împreună cu care creează condiții de dezvoltare economică. Existența unui dialog este extrem de importantă. Industria tutunului este al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat din importuri, după produsele petroliere. Este vorba de peste 2 miliarde de lei. În 2023, se va ajunge deja la peste 3 miliarde de lei, doar din accize.

BC: De unde provin țigările de pe piața neagră din Republica Moldova? Cum influențează comerțul ilicit piața și ce acțiuni trebuie întreprinse pentru a-l reduce?

Elena Naumenko: De obicei, piața neagră de tutun este formată din produse introduse prin contrabandă și produse contrafăcute. În Republica Moldova, sursa principală a comerțului ilicit sunt țigaretele care nu corespund legislației naționale. De exemplu, unele pachete analizate de noi nu aveau data sau locul producerii, iar ponderea acestora este de 6,7%. În total, conform studiului IPSOS, realizat în perioada martie-aprilie 2023, comerțul ilicit cu țigarete în Republica Moldova a constituit 11,9%, în creștere cu 4.5 p.p. față de luna septembrie-octombrie 2022. Pentru fiecare caz în parte trebuie aplicate măsuri distincte. Dacă vorbim de contrabandă, este necesară o politică de accizare similară cu țările vecine. În particular, în context regional, vorbim de Ucraina, unde în ultimii ani accizele și impozitele sunt asemănătoare cu cele din Republica Moldova. De aceea și contrabanda cu produse de tutun conforme dintre cele două state este nesemnificativă. În ceea ce privește contrafacerea și vânzarea țigaretelor care nu au pe pachet timbru de acciz, este o chestiune mai complexă. În linii generale, însă, ar trebui să existe controale mai riguroase ale timbrelor de acciz eliberate, ale unităților de producere și ale importurilor de echipamente. Multe dintre aceste măsuri deja se implementează, iar din 2026, va fi introdus sistemul de trasabilitate a produselor de tutun „track and trace” – un instrument suplimentar în combaterea comerțului ilicit de țigarete. Totodată, în ultima perioadă, odată cu evoluția pieței de nicotină, se înregistrează cazuri de contrabandă și comerț ilicit cu țigări electronice de unică folosință. Ca și în cazul țigaretelor convenționale, pagubele sunt suportate atât de stat cât și de afacerile legale. Mai mult decât atât, aceste produse sunt de proveniență dubioasă și pot să prezinte pericol pentru sănătatea consumatorilor. Este dificil de urmărit aceste produse, fabricate în mare parte în China și care se vând, de regulă, prin intermediul platformelor online. Din acest motiv, pe lângă acțiunile care sunt întreprinse de organele de drept, consumatorii la fel trebuie să fie foarte precauți de unde achiziționează țigări electronice.

BC: La nivel mondial, cum se dezvoltă piața de nicotină și cum Philip Morris, care este unul dintre liderii acestei industrii, influențează aceste schimbări?

Elena Naumenko: Progresul tehnologic nu stă pe loc și schimbări au loc inclusiv și în industria tutunului. Philip Morris International trece printr-o transformare de amploare. Compania și-a propus să ofere fumătorilor adulți produse fără fum fundamentate științific ca fiind o alegere mai bună decât țigările convenționale. Da, țigările continuă să reprezinte o parte considerabilă a volumului nostru de vânzări, însă, la nivel global, peste 35% din veniturile companiei provin de la produsele fără fum – acesta este deja un rezultat promițător. Și ponderea acestora crește constant de la an la an. Se întâmplă pentru că alocăm tot mai multe resurse pentru dezvoltarea și cercetarea produselor fără fum. Din 2008, PMI a investit peste 10,5 miliarde USD pentru a dezvolta, fundamenta științific și comercializa produse inovatoare fără fum pentru adulții care altfel ar continua să fumeze. În prezent, produsele noastre fără fum sunt comercializate pe 82 de piețe, iar circa 19,7 milioane de fumă-tori adulți au trecut la dispozitivul de încălzire a tutunului dezvoltat de Philip Morris International.

BC: Programele de sustenabilitate au devenit o prioritate pentru companiile internaționale. Ce întreprinde PMI pe această dimensiune?

Elena Naumenko: PMI acordă o atenție sporită problemelor de mediu și întreprinde un șir de acțiuni pentru a reduce impactul operațiunilor sale. În procesul de producție a dispozitivelor electronice de încălzire a tutunului, am progresat foarte mult, reușind să îmbunătățim durabilitatea produsului. Cu fiecare versiune nouă, durată de viață a produsului este mai mare. La fel, a fost îmbunătățit designul produselor. Astfel, 90% din componentele dispozitivelor sunt reciclabile. Totodată, am lansat programe de colectare a dispozitivelor electronice care au ieșit din exploatare. Dispozitivele colectate de la utilizatori sunt transmise spre reciclare la centrele specializate ale partenerilor PMI, aflate în Japonia și Ungaria. Avem rezultate pozitive și în Republica Moldova. Datorită atitudinii responsabile a consumatorilor, am reușit să colectăm și să transmitem spre reciclare 2,5 tone de dispozitive electronice de încălzire a tutunului. Ultimele noutăți în eforturile noastre de a construi o afacere și un viitor durabil vin de la managementul de top al companiei noastre, care a anunțat despre stabilirea unui plan de decarbonizare pe întregul său lanț valoric. Pentru emisiile directe, PMI va atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon în 2025 – cu cinci ani mai devreme decât s-a declarat inițial, iar pentru întregul său lanț valoric până în 2040 – cu 10 ani mai devreme decât obiectivul inițial.

„Compania este prezentă în Republica Moldova din 1996, suntem un angajator și contribuabil responsabil la bugetul de stat, iar acum, într-o perioadă dificilă pentru țară, dorim să acordăm mai mult suport, dar și sperăm ca exemplu nostru să inspire și alte companii mari să vină aici. Noi credem în viitorul european al țării și dorim să susținem statul în acest parcurs”

„Industria tutunului este al doilea cel mai mare contribuabil la bugetul de stat din importuri, după produsele petroliere. Este vorba de peste două miliarde de lei. Calculele preliminare arată că, în 2023, am avut deja peste trei miliarde de lei, doar din accize”  

„Pentru emisiile directe, PMI va atinge neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon în 2025 – cu cinci ani mai devreme decât s-a declarat inițial, iar pentru întregul său lanț valoric până în 2040 – cu 10 ani mai devreme decât obiectivul inițial”