Dle Marin Sîrbu, cât de fezabile sunt proiectele mari de infrastructură de genul autostrăzilor în Republica Moldova, ținând cont de capacitățile sale, în primul rând, de ordin financiar?
Marin Sîrbu: În primul rând, nu poate fi pus la îndoială faptul că aceste proiecte sunt absolut necesare pentru dezvoltarea economică a țării. Pentru implementarea lor, sunt necesare însă parteneriate cu țări și cu organizații internaționale. Doar cu puterile proprii, nu putem nici să gestionăm așa proiecte de infrastructură, nu că să le construim. Nu avem un trafic rutier intern atât de intensiv ca ele să se răscumpere. Dacă luăm în calcul și tranzitul, atunci merită. Legăturile mai rapide și mai strânse cu Ucraina, cu Uniunea Europeană ar cataliza dezvoltarea economică a Republicii Moldova.
Dincolo de limitările de ordin financiar, cum stăm la capitolul birocrație? Cât de repede pot fi organizate studiile de fezabilitate, licitațiile și o colaborare bună a autorităților cu companiile, astfel încât lucrările să fie efectuate la timp?
Marin Sîrbu: Pentru ca proiectele mari de infrastructură să poată fi dezvoltate, este nevoie de voință politică, în primul rând. Să nu se invoce motive, dar să se caute soluții de depășire rapidă, de comun acord, a problemelor iscate. Dacă guvernarea ar avea voință, s-ar găsi și oameni potriviți, și resurse, și studiile de fezabilitate s-ar face la timp. Voința poate fi exprimată, în primul rând, printr-un dialog social construc tiv, în cadrul căruia fiecare parte își spune doleanțele și condițiile, își pune capacitățile la dispoziție și trece la realizarea obiectivului propus. La noi, fiecare instituție sau minister se consideră în drept să stopeze un șantier. Să luăm, spre exemplu, strada 31 August din Chișinău, unde noi efectuăm lucrări de renovare și am descoperit caldarâm din secolul XIX. Înțelegem că e monument istoric, dar procesul nu trebuie oprit, el trebuie să continue într-un fel sau altul, păstrând această amprentă istorică. Acum el este blocat și nu se știe când va fi dus la bun sfârșit, deoarece părțile care au tangență la acest blocaj nu au capacitatea de dialog, de a se asculta unul pe celălalt.
Sunt necesare modificări de legislație sau ale funcționării autorităților de profil precum ASD, pentru a optimiza procesele de reabilitare a infrastructurii?
Marin Sîrbu: Noi și acum, în cadrul proiectelor mici, derulate în prezent, abia ne descurcăm cu actuala legislație. Spre exemplu, Legea privind achizițiile publice are o mulțime de lacune. Și nu e problema lacunelor: ele apar tot timpul în procesul de aplicare a unei legi. E problema voinței de a le depăși prin dialog de către Ministerul Finanțelor, Agenția de Achiziții Publice sau autoritățile publice locale. Platforme de dialog între acestea există, însă nu sunt eficiente pentru a modifica legea.
La rândul lor, autoritățile care recepționează lucrările efectuate nu au capacitatea de a interveni atunci când calitatea lucrărilor nu corespunde cerințelor. Licitațiile sunt câștigate, de regulă, de cei care oferă cel mai mic preț, fără să se țină cont de calitate și se întâmplă că, peste un an de la darea în exploatare a obiectului, acesta trebuie reparat din nou. E necesar de îmbunătățit Legea privind achizițiile publice, de certificat întreprinderile, de clasificat proiectele în funcție de anvergură și complexitate. Spre exemplu, proiectele mari să fie oferite companiilor de categoria A, care au bază tehnico-materială, experiență, specialiști, dar și potență financiară. Companiile din această categorie nu-și permit să facă lucrări de calitate proastă, pentru că țin la imaginea lor și nu vor s-o păteze.
Există în Republica Moldova companii care să facă față din punct de vedere tehnic proiectelor de anvergură, precum autostrăzilor?
Marin Sîrbu: Pentru a face față proiectelor de anvergură, trebuie să faci investiții corespunzătoare în tehnica și utilajele necesare. Nu le poți face însă până nu ai un volum suficient de vânzări pentru a le amortiza. Pe de altă parte, am încredere în colegii din echipa Nouconst și în colegii mei din domeniu. Am construit proiecte finanțate de Banca Mondială (BM), de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), pe care le-am dat în exploatare la timp și fără obiecții referitoare la calitate. Ne-am descurcat chiar mai bine decât companiile străine, prezente pe piața noastră. Acum nu ni se încredințează proiecte mari precum acestora, fiind invocată lipsa noastră de experiență. Aici, ar fi bine să preluăm experiența altor țări precum Bulgaria, spre exemplu. La ei, firmele străine pot participa la reabilitarea infrastructurii rutiere doar în parteneriat cu cele locale. Incontestabil, avem nevoie de experiența companiilor străine, de specialiști care au construit obiecte mari. Noi însă cunoaștem piața internă, cunoaștem specificul local.
Nouconst are potențialul tehnic și financiar necesar pentru a face față unor astfel de lucrări?
Marin Sîrbu: John D. Rockefeller spunea că principala calitate a unui om de afaceri este curajul, să nu aibă frică să acționeze, chiar cu riscul unor greșeli. Noi avem și curaj, și voință. În parteneriat cu companiile străine cu experiență și dotate corespunzător, am face față oricărui proiect de infrastructură rutieră. Pentru ca acestea să fie făcute rapid, ieftin și calitativ, e necesară implicarea companiilor din exterior cu experiență și potență financiară și a companiilor locale cu voință, curaj, experiență și flexibilitate de a lucra pe piața autohtonă. Putem să punem la dispoziție toată infrastructura pe care o avem, baza noastră tehnico-materială, cunoaștem mai bine tarifele, materialele existente în plan local, oamenii. Compania noastră a fost mereu cu un pas-doi înaintea competitorilor în ce privește dotarea cu tehnică și echipament performant, însă, în cazul infrastructurii mari de genul autostrăzilor, sunt necesare investiții de miliarde. În toată lumea, se creează consorții din două sau mai multe companii pentru a face față unor astfel de proiecte. Aceasta ar fi soluția optimă și pentru noi.
Un beneficiu colateral al proiectelor mari de infrastructură ține de latura socială, acestea oferind un număr semnificativ de locuri de muncă bine plătite. E posibil acest scenariu și la noi?
Marin Sîrbu: Ar fi foarte bine. Încă prin 2018, resimțeam problema forței de muncă și aveam discuții cu niște companii, care recrutează personal din țările asiatice. Eram cât pe ce să aducem 50-100 de muncitori, dar a început pandemia și ne-am oprit. Desigur, noi suntem pentru angajarea, în primul rând, a oamenilor locului. Este firesc ca oamenii să lucreze acolo unde s-au născut, au familii și sunt adaptați la specificul local. Chiar dacă unii muncitori străini ar putea avea pe termen scurt o productivitate mai înaltă, pe termen lung, e preferabil să avem muncitori locali, să-i creștem profesional, să le oferim salarii decente. Cei care gândesc aceste proiecte mari de infrastructură ar trebui să ia în calcul și acest aspect foarte important.
office@nouconst.md
022 888 430
