Datoria publică a Republicii Moldova în 2024 a depășit 125 de miliarde de lei, înregistrând o creștere de 17,5 miliarde față de anul 2023. Această creștere este rezultatul unor factori economici și politici, susține expertul economic Vjačeslav Ioniță, potrivit newtv.md.
Conform economistului, guvernul Moldovei ia împrumuturi în principal din două motive: pentru investiții - proiecte de infrastructură, drumuri, poduri și alte construcții de interes public, și pentru intervenții în situații de criză - ajutor social și economic în cazuri precum pandemia de COVID-19, criza energetică sau războiul din Ucraina.
Investițiile și eficiența creditării:
Împrumuturile pentru investiții sunt economic justificate, deoarece:
Inflația și creșterea prețurilor la construcții fac ca proiectele finalizate în trecut să fie mai ieftine comparativ cu cele care ar putea fi începute astăzi.
Exemplu: dacă în 2019 guvernul a împrumutat 1 miliard de lei, valoarea totală a datoriei (inclusiv dobânzile) peste cinci ani va fi de aproximativ 1,18 miliarde de lei. Însă, dacă același proiect ar fi fost realizat în 2024, costul acestuia ar fi fost de 1,55 miliarde de lei. Astfel, s-a realizat o economie de 370 milioane de lei.
Creșterea veniturilor guvernamentale depășește dobânzile datorate. De exemplu, în 2019, un împrumut de 1 miliard de dolari reprezenta 1,6% din veniturile guvernului, iar în 2024, doar 1,1%.
În cei 5 ani, dobânda cumulată la împrumuturile guvernamentale a fost de 18%, investițiile s-au scumpit cu 55%, iar veniturile bugetului public național au crescut cu 75%.
Împrumuturi pentru crize
În ultimii ani, Moldova s-a confruntat cu numeroase crize:
COVID-19 a dus la intervenții financiare pentru susținerea populației și a mediului de afaceri.
Criza energetică și războiul din Ucraina - pentru plata facturilor a fost necesar suport, iar intervențiile au fost în mare parte finanțate din granturi ale UE, nu din împrumuturi.
Datoria publică în raport cu PIB-ul
Deși suma absolută a datoriei poate părea mare, raportarea acesteia la PIB oferă o imagine mai clară:
În perioada 2018-2019, datoria publică reprezenta aproximativ 25% din PIB. În 2024, aceasta va crește la 35-36% din PIB, dar va rămâne semnificativ sub maximul istoric de 83% din PIB, atins în 1998.
Comparativ cu alte țări europene, Moldova are unul dintre cele mai scăzute niveluri ale datoriei publice în raport cu PIB-ul. Datoria publică a majorității țărilor europene reprezintă aproximativ 100% din PIB.
Dobânda și sustenabilitatea datoriei
Dobânzile efective plătite de guvern pentru toate împrumuturile acordate:
În perioada de criză, indicatorul a ajuns la 5% pe an.
În prezent, acesta este de aproximativ 3,6% pe an, însă se observă o tendință de scădere la 2,5%.
Costul real al datoriei este gestionabil și sub control.
Impactul datoriei publice pe termen lung
Un principiu economic important este solidaritatea între generații, ceea ce înseamnă că proiectele mari (cum ar fi drumurile, podurile) trebuie finanțate pe termen lung, iar cheltuielile trebuie distribuite între mai multe generații.
Concluzii
Creșterea datoriei publice în Moldova nu reprezintă un motiv de îngrijorare, având în vedere raportul scăzut la PIB și comparativ cu alte țări europene.
Împrumuturile pentru investiții sunt eficiente și permit economii de bani pe termen lung, mai ales în condițiile inflației.
Guvernul trebuie să mențină un echilibru între împrumuturi și sustenabilitatea bugetului, încercând să nu permită o datorie excesivă, dar nici să nu încetinească dezvoltarea economică din cauza lipsei de investiții.
„În concluzie, datoria publică a Republicii Moldova în prezent nu reprezintă o problemă majoră, dar este esențial ca guvernul să continue să gestioneze eficient împrumuturile și să acorde prioritate investițiilor productive", a subliniat Ioniță.
