În ultimii opt ani școlari, liceele private din Republica Moldova au evoluat de la statutul unei opțiuni minoritare la o prezență tot mai puternică pe piața educației. În anul școlar 2017/18, existau doar 17 licee private, care numărau puțin peste 5000 de elevi – abia trei procente din total. De atunci, sistemul public s-a contractat (s-au închis 16 instituții), iar cel privat, din contră, a parcurs un trend ascendent. În anul școlar 2024/25, au activat 20 de licee private, iar numărul de elevi înscriși a urcat la 8770. Este vorba de o creștere de 67% în perioada analizată.
Fiecare liceu privat numără astăzi, în medie, 438 de elevi. Chiar dacă această cifră rămâne sub cea de 627 de elevi (media într-un liceu public), ea marchează totuși o creștere evidentă față de anii anteriori
TAXE CÂT JUMĂTATEA SALARIULUI ANUAL
Pentru a-și înscrie copilul într-un liceu privat, o familie achită o taxă medie de înscriere de circa 350 de euro, iar taxa de studii anuală ajunge, în medie, la 4200 de euro. Intervalul tarifelor variază semnificativ, de la 2450 de euro pentru opțiunile mai accesibile, până la șapte mii de euro pentru cele mai scumpe. Această sumă reprezintă aproape jumătate din salariul anual mediu net pe economie în Republica Moldova, ceea ce face ca învățământul privat să fie accesibil doar pentru familiile cu venituri ridicate sau pentru cele care beneficiază de remitențe mari de peste hotare.
Liceele private au încredere suficientă în oferta lor ca să perceapă tarife premium, reușind totodată să atragă un număr tot mai mare de elevi. Efrosinia Guzun, director adjunct pentru relații cu publicul la Liceul Da Vinci, justifică tarifele prin calitatea alimentației și diversitatea activităților extrașcolare. Aceasta consideră că taxa de studii anuală de 5800 de euro este rezonabilă dacă se raportează la valoarea oferită. „Suma acoperă trei mese pe zi și numeroase activități extracurriculare. Într-o țară precum România, aceleași servicii ar costa anual circa 15 mii de euro. Nu cred că 5800 de euro este mult, mai ales dacă ne gândim la faptul că o vacanță de o săptămână în Turcia pentru patru persoane poate costa aproximativ cinci mii de euro”, spune ea.
"Anul acesta, pentru prima dată, majoritatea absolvenților noștri aleg să rămână în Moldova pentru studiile universitare", – spune Efrosinia GUZUN, director adjunct pentru relații cu publicul, Liceul Da Vinci
PĂRINȚII PLĂTESC PENTRU MEDIU, NU PENTRU MEDII
Din punct de vedere academic, liceele private afișează performanțe notabile, dar nu manifestă o superioritate clară față de cele publice. După rezultatele examenului de bacalaureat din 2024, cele mai bune licee private au înregistrat o medie de 8,71, iar altele câteva au depășit media de 8,5. Totuși, media generală a celor cincisprezece licee private incluse în clasament este de 7,8, iar liceul cu cele mai slabe rezultate abia atinge nota 6. Cele trei licee cu cea mai mare medie pe examen – Liceul Teoretic Republican „Aristotel" (9,02), Liceul Teoretic „Spiru Haret" (8,89) și Liceul Teoretic „Mircea Eliade" (8,84) sunt instituții publice.
Constatăm astfel că taxele mari nu asigură automat reușite academice mai bune. Ceea ce garantează liceele private sunt clasele mai mici, un mediu mai puțin predispus la bullying, programe de studii internaționale și facilități moderne. Larisa Silvestru, director la Prometeu-Protalent, subliniază accentul pus pe menținerea claselor între 16 și 25 de elevi – un contrast puternic cu școlile publice unde numărul elevilor într-o clasă poate depăși 40. Acest sentiment este susținut de Cristina Cornescu, mamă a trei copii, care și-a transferat fiica la un liceu privat după experiența negativă cu învățământul online din timpul pandemiei. „Calitatea studiilor era slabă, fiica mea învățând de pe telefon mobil. Am auzit că liceul privat continua ore cu prezență fizică, lucru posibil datorită claselor mai mici. Asta m-a motivat să o transfer și cred că a fost o decizie bună, pentru că a avut rezultate bune la examenele de absolvire”, povestește ea.
GENERAȚIA TIKTOK ALEGE MATEMATICA
O tendință clară în cadrul liceelor private este preferința elevilor pentru profilul real, axat pe științe și matematică, în detrimentul profilului umanist, axat pe istorie și litere. Efrosinia Guzun de la Da Vinci notează o divizare de 70% la 30% în favoarea profilului real, o tendință pe care o atribuie temerii față de examenul de bacalaureat la limba română și credinței larg răspândite că filierele cu profil științific sunt singura cale către cariere de succes în IT, economie și antrepre noriat. Larisa Silvestru de la Prometeu-Protalent confirmă această tendință, dar exprimă o părere personală că disciplinele umaniste sunt esențiale pentru dezvoltarea empatiei și a abilităților de comunicare. „Eu zic tot timpul că literatura și științele umaniste sunt cele care formează sufletul și îl fac pe om mai empatic și un comunicator mai bun. Pentru a avea o cultură generală vastă, trebuie să citești mult și este nevoie de disciplină pentru a citi un roman în lumea de astăzi, a aplicațiilor de mesagerie și a social media”, notează ea. Unele școli, precum Heritage, evită cu totul dihotomia real versus umanist, permițând elevilor să-și selecteze materiile în funcție de parcursul universitar pe care și-l doresc.
"Scopul nostru este de a forma oameni competenți și competitivi pe piața muncii de oriunde din lume, indiferent dacă decid să activeze la Chișinău sau în Japonia", – spune Larisa SILVESTRU, director, Liceul Prometeu Protalent
PLECI SAU RĂMÂI? DILEMA ABSOLVENȚILOR
Un subiect intens discutat în rândul cetățenilor se referă la destinațiile universitare ale absolvenților. O mare parte dintre cei care finalizează programe cu un curriculum internațional, precum Cambridge A-Level de la Școala Internațională Heritage, aleg să își continue studiile universitare în străinătate. Cofondatoarea Natalia Ciornaia estimează că aproximativ 90% dintre absolvenți studiază în țări precum Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA sau Olanda, iar 10% rămân să studieze în Moldova.
Mai recent însă, a început să se contureze o contra-tendință. Efrosinia Guzun de la Da Vinci menționează că, în 2024, pentru prima dată în mulți ani, o majoritate a absolvenților a ales să rămână în Moldova pentru studii universitare. Ea susține că, deși admiterea la o universitate străină este realizabilă, costul vieții peste hotare, estimat la aproape două mii de euro pe lună, reprezintă o povară financiară semnificativă pentru familii. Ea menționează calitatea instituțiilor locale, precum Universitatea de Medicină și Universitatea Tehnică a Moldovei, care sunt dotate cu laboratoare și facilități de talie mondială.
Larisa Silvestru de la Prometeu-Protalent împărtășește o opinie similară pentru elevii care aleg să rămână, citând o realizare recentă când opt absolvenți au fost admiși la Universitatea de Medicină din Moldova. Scopul final, consideră ea, este de a forma indivizi competitivi pe piața globală a muncii, indiferent de țara în care ei aleg să activeze.
Elevii Liceului Moldo-Finlandez, la rândul lor, beneficiază de posibilitatea de a începe simultan studiile universitare în SUA, încă din perioada liceului, datorită parteneriatului cu Southeastern University. Potrivit Victoriei Petrov, manager relații cu beneficiarii la Liceul Moldo-Finlandez, elevii pot începe studiile universitare încă din timpul liceului prin programul „Simultaneous Studies” al Universității Moldo-Americane, filială a Southeastern University din SUA.
Părinții sunt adesea atrași de școlile private din motive care merg dincolo de perspectivele academice. Programele prelungite, precum cel de la Da Vinci, care se desfășoară de la 8:00 la 17:00, reprezintă un alt punct de atracție pentru părinți, oferind copiilor o suită completă de activități extracurriculare (incluzând robotică, ceramică, sport și muzică) în incinta școlii, eliminând astfel provocările logistice. „Părinții nu pierd timp în trafic ducându-și copiii la lecții separate de înot, pian sau baschet. Copilul este ataşat unui singur spațiu și unei singure comunități de profesori”, subliniază Efrosinia Guzun.
"Elevii noștri au oportunitatea de a obține o diplomă americană fără a părăsi Moldova", – spune Victoria PETROV, manager relații cu beneficiarii, Liceul MOLDO-FINLANDEZ
CADRE PLĂTITE CU 40% PESTE NIVELUL MEDIU PE ȚARĂ
Deși înregistrează o creștere sănătoasă, sectorul educațional privat nu este lipsit de provocări. Una dintre acestea ține de personal înalt calificat. Natalia Ciornaia de la Heritage notează dificultatea de a găsi specialiști locali pentru disciplinele care necesită o predare la nivelul standardelor Cambridge. Drept urmare, Heritage angajează specialiști din străinătate, având în prezent 15 profesori străini, și, de asemenea, colaborează cu lectori universitari locali pentru clasele liceale.
La rândul său, Prometeu-Protalent a dezvoltat un program intern de stagiere pentru a pregăti profesori începători pentru realitățile meseriei. „Angajăm învățători secunzi, care acționează ca asistenți ai profesorilor titulari cu experiență. Acest lucru le permite proaspeților absolvenți de facultate, care adesea duc lipsă de experiență practică, să treacă printr-o perioadă de mentorat și formare înainte de a prelua ei înșiși o clasă. În prezent, avem aproximativ 15 persoane în acest program de tip stagiu”, notează Larisa Silvestru.
Liceele private plătesc profesorilor salarii cu douăzeci și cinci până la 40% mai mari decât salariul mediu național, cu toate acestea, specialiștii în chimie, artă la nivel Cambridge sau limbi străine avansate rămân greu de găsit. Astfel, liceele private răspund prin importul de talente străine, mentoratul internilor sau o combinație a ambelor, însă directorii admit că retenția personalului este o preocupare constantă.
"În locul profilurilor real și umanist, liceenii noștri își selectează patru sau cinci discipline principale în funcție de parcursul universitar pe care intenționează să îl urmeze", – spune Natalia CIORNAIA, cofondatoare, Școala Internațională Heritage
BANII CONTEAZĂ, DAR VIZIUNEA PE TERMEN LUNG DECIDE TOTUL
Pentru liderii de afaceri care analizează opțiunile educaționale pentru copiii lor, se disting trei concluzii. În primul rând, prețul singur este un indicator slab al succesului la examene; vizitele la fața locului și verificarea acreditărilor profesorilor sunt extrem de valoroase. În al doilea rând, profilul real, orientat spre științe, este acum dominant în învățământul privat, dar calitatea instruirii umaniste variază considerabil de la o școală la alta și ar trebui verificată de părinți. În al treilea rând, parcursurile post-absolvire diferă: unele licee direcționează elevii spre străinătate aproape în mod automat, în timp ce altele promovează o cale sigură către universitățile locale. Alegerea depinde, așadar, de planurile pe termen lung ale familiei.
