Consiliul Concurenței investighează fuziunea a două companii agricole
Consiliul Concurenței anunță inițierea investigației aprofundate, faza a doua, a operațiunii de concentrare economică notificată de compania Curtea Dacilor, care își propune să preia controlul asupra Agro Business Group SRL.
Operațiunea notificată constă în achiziționarea integrală, de către Curtea Dacilor, a capitalului social al Agro Business Group, ceea ce presupune obținerea controlului asupra activelor întreprinderii, inclusiv terenuri agricole și echipamente de prelucrare.
Decizia de inițiere a investigației a fost adoptată în urma analizei preliminare a notificării de concentrare economică. În baza acestor evaluări, autoritatea de reglementare a constatat necesitatea unei analize mai detaliate pentru a examina impactul potențial al operațiunii asupra mediului concurențial și posibilele riscuri identificate la această etapă.
În cadrul examinării inițiale, Consiliul Concurenței a identificat posibile riscuri de coordonare între întreprinderile active pe anumite piețe agricole. S-a constatat că Curtea Dacilor, care desfășoară activități de logistică în domeniul agricol, are relații economice strânse de cooperare cu alte companii din sectorul agricol.
Ținând cont de aceste legături, există riscul ca, în urma preluării controlului asupra Agro Business Group, să apară posibilitatea unui comportament coordonat între mai multe întreprinderi prezente pe piața agricolă, în special pe piața cultivării sfeclei de zahăr.
Potrivit procedurii legale, investigația aprofundată poate dura până la 90 de zile lucrătoare. Inițierea investigației nu implică automat constatarea faptului că operațiunea notificată este incompatibilă cu mediul concurențial normal, ci reflectă îngrijorările preliminare ale autorității privind posibilele efecte ale tranzacției asupra pieței.
Anul trecut, Curtea Dacilor a obținut un profit de 12,12 milioane de lei, cel mai mic din ultimii patru ani, cifra de afaceri a companiei fiind de 81,78 milioane de lei.
Republica Moldova pregătește lansarea Oficiului Naţional Horticol
Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a organizat prima rundă de consultări publice privind înființarea Oficiului Horticol, o instituție publică menită să sprijine dezvoltarea durabilă a sectorului horticol din Republica Moldova.
Ina Butucel, secretar general adjunct al ministerului, a explicat că inițiativa are la bază Legea horticulturii, adoptată recent, care prevede crearea unui mecanism de coordonare între stat și mediul privat pentru promovarea sectorului. Scopul principal este dezvoltarea unui model eficient care să întărească parteneriatul public-privat și să faciliteze implementarea politicilor guvernamentale în domeniu.
„Suntem la prima etapă de consultare și ne dorim ca forma finală să fie agreată împreună cu reprezentanții sectorului, printr-un dialog constructiv”, a precizat Ina Butucel.
Inițiativa de creare a Oficiului Horticol a apărut din propunerile mediului asociativ horticol, preluate și dezvoltate de minister cu sprijinul partenerilor de dezvoltare. Conceptul instituției este inspirat din bunele practici internaționale și modele similare din state membre ale Uniunii Europene cu tradiție horticolă.
Oficiul Horticol va urma exemplul Oficiului Național al Viei și Vinului, care a demonstrat eficiență în coordonarea unui sector strategic, consolidarea brandului „Vinul Moldovei” și creșterea competitivității producătorilor locali.
Procesul de consultare va continua în perioada următoare, pentru ca proiectul să fie înțeles, susținut și ajustat împreună cu producătorii și asociațiile din sectorul horticol.
Oficiul Horticol va acționa ca un centru de coordonare, promovare și suport tehnic pentru producătorii de fructe, legume și alte culturi horticole. Scopul este creșterea competitivității, asigurarea unei dezvoltări durabile și consolidarea parteneriatelor între stat și mediul privat. Modelul instituției se inspiră din bune practici internaționale și din exemple de succes în alte sectoare agricole strategice din Moldova.
Linia electrică Vulcănești-Chișinău este gata în proporție de 90%
Cifrele au fost prezentate de Dorin Junghietu, ministrul Energiei, care a dat asigurări că linia va fi dată în exploatare în termenii stabiliți, adică până la sfârșitul anului curent.
Ministrul a spus că lucrările pe șantierele Liniei electrice avansează rapid după ce a efectuat o vizită la Stația Electrică Chișinău, care este parte componentă a acestui proiect.
„Proiectul are trei componente: linia, Stația electrică Vulcănești și Stația Chișinău. Componenta care include Linia electrică este finalizată în proporție de 90 la sută. Respectiv, Linia avansează cu pași rapizi, lucrurile evoluează foarte bine și sunt mulțumit de realizările atinse până la acest moment. În plus, astăzi am fost în preajma Stației Chișinău, unde e un șantier imens, se lucrează intens la instalarea pilonilor a conductorilor, se avansează foarte rapid”, a declarat ministrul, la o conferință de presă.
Lucrările de construcție a LEA Vulcănești-Chișinău au început efectiv în aprilie 2024 și sunt parte a Proiectului de Dezvoltare a Sistemului Electroenergetic, finanțat de Grupul Băncii Mondiale. Valoarea proiectului este de 61 milioane de euro, dintre care 27 milioane sunt pentru construcția liniei.
LEA Vulcănești-Chișinău, cu o lungime de 157 km, va include peste 500 de piloni și 1500 km de conductoare pe cele trei faze, creând o legătură strategică între sudul și centrul țării. Proiectul traversează opt raioane și 35 de localități. În funcție de regimul sistemului electroenergetic, linia va putea asigura tranzitul unui flux de până la 630 MVA de putere, ceea ce ar putea satisface necesitatea a 50% din consumul de energie în perioada de consum maxim.
Construcția Liniei electrice Vulcănești-Chișinău este un proiect de importanță strategică pentru securitatea energetică a țării. Ea va permite transportul energiei electrice din România sau alte țări europene spre Chișinău, fără a trece prin regiunea transnistreană.
Un nou pod rutier peste Prut, între Bumbăta şi Leova
Guvernul României a aprobat memorandumul privind construirea noului pod rutier peste râul Prut, care va face legătura între localitățile Bumbăta (România) și Leova (Republica Moldova). Prin acest document, au fost aprobate negocierea și semnarea acordului interguvernamental între cele două state.
Potrivit Executivului de la Bucureşti, noul pod rutier va reprezenta o verigă strategică în conectarea Republicii Moldova la rețelele de transport europene, asigurând o legătură directă cu infrastructura rutieră primară și secundară a României și, implicit, cu rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).
„Noul pod rutier peste Prut, în zona Bumbăta-Leova, va îmbunătăți conectivitatea la nivel regional și va spori capacitatea de operare a fluxului de transport de mărfuri”, se arată în comunicatul Guvernului român.
Elaborarea studiului de fezabilitate pentru construcția podului se află într-un stadiu avansat. Contractul a fost semnat la 24 februarie 2025, iar ordinul de începere a fost emis la 19 martie 2025, cu o durată de execuție de 12 luni. Termenul final pentru predarea documentației este 19 martie 2026.
Acordul va include prevederi detaliate referitoare la protecția mediului; fluidizarea traficului; mecanismele de finanțare a obiectivului; regimul fiscal și vamal; condițiile privind trecerea frontierei de stat și accesul la obiectiv; soluționarea diferendelor tehnice sau administrative.
Conexiunile cu infrastructura rutieră de pe teritoriul României vor fi realizate la nord, prin drumul Tișița-Albița, care va facilita traficul spre și dinspre punctul de trecere a frontierei Leușeni-Albița și Autostrada A7 (Ploiești-Pașcani), respectiv Autostrada A8 (Târgu Mureș-Ungheni) prin drumul Vaslui-Iași-A8; la sud, prin DN24A, care permite conexiunea cu drumul transregio Tecuci-Galați, cu drumul expres Brăila-Galați, dar și cu podul peste Dunăre de la Brăila, oferind astfel acces direct către drumul expres Focșani-Brăila, Autostrada A7 și zona portuară a Mării Negre.
OPEC este gata să majoreze producția de petrol
Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) este gata să-și majoreze producția de petrol, dacă va fi nevoie să răspundă la problemele apărute pe piață după ce SUA au impus noi sancțiuni principalelor companii petroliere rusești, a declarat ministrul kuweitian al Petrolului, Tariq Al-Roumi.
Într-o schimbare bruscă de politică, președintele american Donald Trump a luat în vizor cele mai mari companii petroliere din Rusia, Lukoil și Rosneft, în cadrul celor mai dure măsuri luate de Washington împotriva afacerilor rusești de la invazia Moscovei în Ucraina.
După anunțarea acestor sancțiuni, care a determinat și India să ia în considerare reducerea importurilor de petrol rusesc, prețul global al petrolului a crescut cu 5%.
„Mă aștept ca orice decizie vizând impunerea sancțiunilor să aibă, cu siguranță, un impact pozitiv asupra prețurilor”, a declarat ministrul kuweitian Tariq Al-Roumi, ca răspuns la o întrebare a Reuters.
Al-Roumi a adăugat că se așteaptă la o redirecționare a cererii de petrol către Golful Persic și Orientul Mijlociu ca urmare a sancțiunilor. „Vedem semne acum”, a spus Al-Roumi.
Kuweitul se numără printre cele șapte țări membre OPEC+ care și-au mărit treptat producția de petrol, după ani de reduceri destinate să vină în sprijinul pieței, în baza unui acord încheiat de grupul format din Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol plus Rusia și câțiva producători mai mici.
Grupul, care produce aproximativ jumătate din petrolul mondial, și-a schimbat direcția în acest an pentru a recâștiga cota de piață, pe măsură ce Trump a cerut OPEC să extragă mai mult petrol pentru a menține prețurile la benzină sub control.
OPEC și-a majorat obiectivele de producție de petrol pentru acest an, cu peste 2,7 milioane de barili pe zi, ceea ce echivalează cu aproximativ 2,5% din cererea globală.
La reuniunea sa din 5 octombrie, OPEC+ a anunțat că va crește producția de petrol față de septembrie cu 137 mii de barili pe zi.
Rusia caută alternative la sancțiunile americane
Rusia se așteaptă ca bugetul statului să înregistreze o lovitură de pe urma sancțiunilor americane impuse primilor doi mari producători de petrol din țară, dar, cu toate acestea, oficialii de la Moscova se declară încrezători că vor găsi modalități de a atenua impactul măsurilor, transmite Bloomberg.
Pierderile sunt inevitabile, deși greu de cuantificat în prezent, după ce administrația președintelui american Donald Trump a inclus pe lista neagră Rosneft PJSC și Lukoil PJSC. Rusia va recurge la rețeaua sa de traderi de petrol și flota de petroliere din umbră pentru a limita impactul financiar, a mai spus oficialul, care a dorit să-și păstreze anonimatul.
Rusia are la dispoziție o lună pentru a se pregăti înainte ca restricțiile să intre în vigoare și va folosi acest timp pentru a se adapta la noua situație, a declarat un alt oficial rus, tot sub protecția anonimatului. Este posibil ca Trump să-și schimbe și el poziția, în funcție de progresul negocierilor cu Kremlinul, a adăugat oficialul.
Trezoreria SUA a sancționat cei doi giganți petrolieri ruși, după ce a acuzat Rusia de „lipsa unui angajament serios față de un proces de pace pentru a pune capăt războiului din Ucraina”. Acestea sunt primele sancțiuni majore ale SUA împotriva Rusiei de când Trump s-a întors la Casa Albă, în ianuarie, o schimbare bruscă de direcție pe fondul frustrării față de refuzul președintelui rus Vladimir Putin de a accepta un acord de încetare a focului.
Sancțiunile vizează reducerea capacității Rusiei de a finanța războiul aflat acum în al patrulea an, pe fondul unor presiuni tot mai mari asupra economiei și al unui deficit bugetar tot mai mare. Chiar înainte de ultimele restricții impuse de SUA, Guvernul rus se aștepta ca veniturile din vânzările de petrol și gaze, care reprezintă aproape un sfert din bugetul de stat, să scadă la cel mai redus nivel din ultimii patru ani, din cauza prețurilor mai mici la țiței și a aprecierii rublei.
Șeful Nokia compară avansul IA cu boom-ul internetului din anii 1990
Directorul general al grupului finlandez Nokia, Justin Hotard, a declarat că inteligența artificială alimentează o tendință de creștere pe termen lung care seamănă cu boom-ul internetului din anii 1990, dar a minimalizat îngrijorările legate de o potențială bulă speculativă, transmite Reuters.
Declarațiile lui Hotard vin pe fondul unei dezbateri tot mai ample cu privire la cât de sustenabilă este explozia investițiilor în AI.
„Cred fundamental că ne aflăm în partea de sus a unui superciclu al AI, la fel ca anii 1990 cu internetul”, a spus Hotard, într-un interviu acordat Reuters. „Chiar dacă există o bulă, o depresiune, vom analiza tendințele pe termen lung. Și chiar acum, toate aceste tendințe sunt foarte favorabile”, a spus Hotard.
Un recent sondaj al Bank of America a arătat că mai mult de jumătate dintre administratorii de fonduri cred că acțiunile care au legătură cu AI sunt într-o bulă speculativă. Fondatorul Amazon, Jeff Bezos, și directorul general de la OpenAI, Sam Altman, au avertizat și ei că entuziasmul investitorilor ar putea duce la pierderi majore.
Cu toate acestea, cererea de centre de date crește dramatic, pe măsură ce companiile se grăbesc să-și construiască infrastructura necesară pentru a sprijini AI.
Hotard, care a condus divizia de centre de date și inteligență artificială a Intel înainte de a se alătura companiei Nokia în aprilie, a declarat că grupul finlandez observă această creștere „la nivel general”, de la firme mari de tehnologie până la jucători mai mici care se extind în Europa. „În mod clar, creșterea exponențială a investițiilor se datorează centrelor de date. Este o creștere uriașă a volumului”, a spus Hotard.
Anterior, producătorul finlandez de echipamente de telecomunicații a raportat câștiguri trimestriale peste așteptările pieței.
Avansul Nokia pe segmentul AI marchează cea mai mare schimbare de direcție a companiei de la vânzarea diviziei sale de telefonie mobilă în 2013.
Eurostat: Rata sărăciei subiective în Uniunea Europeană a scăzut la 17,4% în 2024
Anul trecut, 17,4% din populația UE se considera în mod subiectiv săracă, o îmbunătățire față de nivelul de 19,1% înregistrat în 2023, arată datele publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
În rândul statelor membre UE, cea mai ridicată rată a persoanelor considerate subiectiv sărace se înregistra anul trecut în Grecia (66,8%), Bulgaria (37,4%), Slovacia (28,7%) și România (23,8%), cele mai reduse rate fiind în Țările de Jos și Germania (ambele cu 7,3%) și Luxemburg (8,5%).
Pe categorii de vârstă, rata sărăciei subiective în UE era cea mai ridicată anul trecut în rândul tinerilor sub 18 ani (20,6%), a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 ani (17,3%) și a celor de 65 de ani și peste această vârstă (14,9%).
Dar toate aceste grupe de vârstă au înregistrat scăderi ale ponderii sărăciei subiective din 2023 în 2024. Cel mai semnificativ declin a fost la persoanele cu vârsta cuprinsă între 18 și 64 ani, de 1,8 puncte procentuale (pp), iar la cei mai tineri și cei mai în vârstă, scăderea a fost de 1,6 pp.
Sărăcia subiectivă este o zonă nou dezvoltată, în vederea suplimentării indicatorilor tradiționali, cum ar fi riscul de sărăcie, lipsuri materiale și privațiuni sociale severe, șomaj ridicat. Sărăcia subiectivă este un concept dezvoltat pe baza variabilei anuale „Capacitatea de a face față cheltuielilor” din statisticile Uniunii Europene referitoare la venit și la condițiile de viață (EU-SILC).
Spre deosebire de stabilirea sărăciei relative (prin indicatorul privind rata riscului de sărăcie), obiectivul indicatorului sărăcia subiectivă este de a evalua percepția respondenților privind dificultățile cu care se confruntă gospodăriile pentru a face față cheltuielilor. Evaluarea ține cont de situație, de bunăstarea materială a gospodăriilor, inclusiv veniturile, cheltuielile, datoriile și sănătatea.
