Decalajul fiscal reprezintă diferența dintre suma teoretic colectabilă de autoritățile fiscale și suma efectiv încasată. În Uniunea Europeană, decalajul fiscal – în special cel privind TVA – este monitorizat cu rigurozitate, deoarece reprezintă un indicator esențial al eficienței colectării veniturilor publice și al gradului de conformare fiscală. Diferența dintre TVA-ul teoretic ce ar trebui încasat și suma efectiv colectată reflectă nu doar evaziunea fiscală, ci și ineficiența administrativă sau pierderile cauzate de insolvențe, erori și fraudă. Având în vedere că TVA reprezintă una dintre cele mai importante surse de venit bugetar în majoritatea statelor membre, reducerea decalajului este o prioritate de politici fiscale și de guvernanță. România se află de zece ani pe ultimul loc cu un decalaj de aproximativ 31% în 2022, media UE fiind de 7%.
În Republica Moldova, un studiu USAID realizat pentru anul 2014 estima un decalaj pe partea de TVA între 4 și 12% din PIB, în funcție de metodologia aplicată. Decalajul fiscal total era de circa 20%. Domeniile cele mai afectate sunt comerțul, transportul, construcțiile și producția. Chiar și în scenariul pesimist, nivelul Moldovei se compară cu cel al unor state membre UE precum Croația, Belgia, Lituania sau Slovacia, indicând că există o bază solidă de la care se poate construi un proces de aliniere la standardele europene.
Sistemul fiscal din Moldova deja include multe instrumente utilizate de țările europene pentru reducerea decalajului. Încă din 2010-2011, toate declarațiile TVA sunt depuse electronic, ceea ce permite o contrapunere eficientă a informațiilor din Registrul procurărilor (obligatoriu din 2005) și Registrul vânzărilor (din 2009). Declarațiile detaliate, devenite standard în unele state UE abia în ultimii ani (Slovacia – 2014, Letonia și Ungaria – 2018), sunt o practică curentă la noi. Totodată, procedura de înregistrare și radiere ca plătitor de TVA este printre cele mai stricte din regiune, cu reguli clare și mecanisme de control bine structurate. Unele state membre UE au început să o adopte mai recent, spre exemplu, Letonia – în 2019. Aceste elemente reflectă un nivel avansat de digitalizare și capacitate administrativă, care poate fi extins și consolidat pentru a atinge nivelul statelor UE cu cel mai mic decalaj.
Una din soluțiile pentru reducerea decalajului este taxarea inversă, însă acest mecanism, deși simplificat din punct de vedere operațional, limitează funcția de control a TVA asupra veniturilor furnizorului și ar trebui aplicat doar în situații justificate și strict reglementate. În paralel, sisteme precum EKAER (Ungaria) sau SENT (Polonia), care monitorizează circulația mărfurilor, au contribuit la reducerea fraudei prin trasabilitate. Moldova ar putea valorifica infrastructura digitală existentă prin integrarea acestor practici cu sistemele de raportare fiscală, ceea ce ar permite elaborarea de declarații precompletate și ar crește semnificativ gradul de conformare. Combinarea acestor date cu informațiile din plățile electronice și tranzacțiile bancare ar completa imaginea autorității fiscale asupra economiei reale și ar reduce posibilitățile de evaziune. Această abordare ar consolida, totodată, încrederea contribuabililor în corectitudinea și eficiența sistemului fiscal, ceea ce este esențial pentru creșterea conformării voluntare.
Reducerea decalajului fiscal la TVA este un indicator al calității administrației publice și al funcționării contractului social dintre stat și contribuabil. Progresul în acest domeniu depinde nu doar de digitalizare, ci și de profesionalismul instituțional, de integritatea proceselor de control și de consolidarea unui parteneriat real între stat și mediul de afaceri. Sunt necesare însă investiții în resurse umane, actualizarea instrumentelor de analiză de risc și o comunicare proactivă din partea autorităților fiscale.
Veronica SIREȚEANU, Ph.D. director adjunct AmCham Moldova
