Dumitru PÎNTEA , expert-asociat Expert-Grup
Noua lege conține câteva elemente cheie. Spre exemplu, articolul 6 menționează în continuare întreprinderea de stat și întreprinderea municipală. Noi știm că încă din anul 2017, Parlamentul a votat inițierea reorganizării întreprinderilor de stat, deoarece acestea, în esență, nu asigură un cadru de guvernanță și transparență conform regulilor economiei de piață. De asemenea, în anul 2022, a fost aprobată strategia cu privire la dezvoltarea proprietății publice, unde la fel s-a menționat că întreprinderea de stat este o formă care ar trebui să dispară.
Respectiv, considerăm că noua lege nu ar mai trebui să facă trimitere la acest termen, ceea ce ar însemna și un imbold în plus pentru Guvern să realizeze angajamentele luate anterior. Abordarea pe care o are acum Guvernul este de a transforma întreprinderile de stat în societăți pe acțiuni cu capital de stat sau în SRL-uri, pentru că, mai nou, avem și companii de stat cu formă juridică de SRL.
Considerăm că noua lege nu ar mai trebui să facă trimitere la termenul de întreprindere de stat, ceea ce ar însemna și un imbold în plus pentru Guvern să realizeze angajamentele luate anterior.
Victor CIOBANU , economist, Direcția politici de dezvoltare a antreprenoriatului, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării
Cu referire la întreprinderile de stat și municipale, sigur că cunoaștem strategia, cunoaștem abordarea, o abordare care nu e de doi ani și nu de patru ani, ci de mulți ani, privind renunțarea la întreprinderile de stat și crearea altor forme de societăți. Însă, dacă excludem prevederea din legea actuală, atunci creăm un vid legislativ, în opinia noastră. Haideți să o excludem în momentul în care le vom lichida total și nu vom mai avea întreprinderi de stat și municipale. Iarăși, asta este mai degrabă o decizie politică, pentru că, în funcție de domeniul de activitate și de abordarea statului, ele pot fi diferite. De aceea, la moment, am considerat să o păstrăm.
Cu întreprinderile de stat, vă zic că nu avem o claritate. Experții în domeniul jurisprudenței ar trebui să clarifice ce se întâmplă dacă le excludem la un moment dat din lege – dacă vor activa sau nu vor mai activa. Pentru că, dacă le excludem, creăm acest vid legislativ. Legea e superioară strategiei, pentru că stabilește o normă concretă, exactă, care trebuie respectată de toată societatea.
Și aici, până acum, noi nu am avut propuneri de excludere a întreprinderilor de stat. Am avut con - statări, dacă iată, este prevăzut în strategie, iată, legea prevede că ele trebuie să fie modificate, dar nimeni nu a propus să fie excluse. Dacă vine o propunere respectivă, o includem în sinteza avizelor și ținem cont de ea la următoarea etapă.
Dacă excludem prevederea privind întreprinderile de stat din legea actuală, creăm un vid legislativ.
Oleg VEREJAN , președinte al Asociației de Actuariat din Moldova
După mine, o lege nouă era necesară, însă trebuie să fim foarte atenți la unele aspecte ce țin de reglementările prevăzute în această lege.
Un moment important ține de articolul 6, unde atât la alineatul 1, cât și la alineatul 2, sunt prevăzute „alte forme organizatorico-juridice”. Pe de o parte, noi elaborăm o lege prin care încercăm să cuprindem toate formele de organizare a activității de antreprenoriat, iar pe de altă parte, spunem că pot exista și alte forme care nu se regăsesc în această lege. Atunci, scopul legii, de a determina sau de a lista formele organizatorico-juridice, se pierde. De atfel, scopul legii este de a reglementa foarte clar activitatea de întreprinzător, pentru a nu mai avea diferite, să zicem așa, „caracatițe” prin diferite alte legi care reglementează activitatea de întreprinzător.
Eu susțin ideea colegilor care au vorbit înaintea mea despre situația întreprinderilor de stat. Scopul Legii nr. 246 din 2017 a fost lichidarea într-un timp rezonabil; era o prevedere foarte clară care, ulterior, în Parlament, s-a modificat pe ultima sută de metri. În proiectul inițial, era scris clar în cât timp trebuie să dispară întreprinderile de stat. După mine, într-adevăr, ar trebui să nu mai existe astfel de entități economice, or noi, prin această lege, nu venim decât să fortificăm încă o dată rolul și importanța acestei categorii de întreprinderi. Aceasta contravine scopului acelei legi. Iar în cazul întreprinderilor de stat, să participe cu patrimoniul său la activitatea altor întreprinderi este foarte riscant. Asta ar însemna că o întreprindere de stat poate crea o altă întreprindere... Și nu știu dacă asta își dorește statul: să avem un lanț de întreprinderi create de alte întreprinderi.
Scopul legii este de a reglementa foarte clar activitatea de întreprinzător, pentru a nu mai avea diferite, să zicem așa, „caracatițe” prin diferite alte legi.
Vasile PLĂMĂDEALĂ , consilier pe probleme de comerț la Delegația Uniunii Europene în Republica Moldova
În ultimii ani, a fost un șir de situații în care cadrul actual existent a lăsat loc de interpretare. Este nevoie de o ajustare a cadrului legal, ca businessul, comunitatea de afaceri, să se poată dezvolta. Este binevenit faptul că autoritățile lucrează în acest domeniu pentru a ajusta și a aduce prevederi moderne, contemporane, în legislația care ghidează activitatea de antreprenoriat.
Totodată, este important – și aici, aș dori să fac câteva comentarii vis-a-vis de ceea ce s-a spus despre întreprinderile de stat – un aspect care urmează a fi atins într-un final: aducerea transparenței și ridicarea standardelor de guvernanță în cadrul acestor întreprinderi. Pentru că, chiar dacă transformarea acestora în societăți pe acțiuni are loc, dacă standardele de guvernanță și transparență în luarea deciziilor, în numirea conducătorilor, a consiliilor de administrație pe criterii de profesionalism, nu pe criterii politice, nu se vor schimba, atunci toată această ajustare poate să nu își atingă scopul. De aceea, este important ca activele statului – fie că sunt gestionate de întreprinderi de stat, societăți pe acțiuni ori societăți cu răspundere limitată – să aibă o claritate și un mod transparent de numire a conducătorilor.
Pe ceea ce ține de activitatea economică, ceea ce Uniunea Europeană încearcă de-a lungul anilor să facă este să stimuleze activitatea economică, să stimuleze instituțiile statului pentru a crește baza de impozitare. Credem că eforturile recente ale Guvernului, prin care a fost exclusă patenta de întreprin - zător din activitatea de comerț, au fost un pas bun în acest domeniu, deoarece s-a exclus un domeniu care avea un anumit specific de activitate de-a lungul anilor, care era mai puțin transparent și avea impact atât pe aspectul fiscal, cât și pe cel concurențial.
În ceea ce ține de perioada de tranziție de doi ani pentru intrarea în vigoare a legii, având în vedere specificul Republicii Moldova, doi ani pentru intrarea în vigoare a unui proiect de lege poate să fie cam mult, deoarece vorbim despre niște decizii sau aspecte care pot avea și o sensibilitate politică și, pentru că o dată la doi-trei ani, în Republica Moldova sunt cicluri electorale, iar din anumite perspective, intrarea legii în vigoare poate să fie amânată, poate să fie afectată.
Este important ca activele statului să aibă un mod transparent de numire a conducătorilor.
