Contextul general
Din 2022, Chișinăul nu mai participă la activitatea CSI, iar în 2023, președinta Maia Sandu a anunțat că autoritățile vor revizui acordurile încheiate în cadrul CSI și vor denunța o parte dintre ele. Până în prezent, din cele 283 de acorduri semnate în cadrul CSI, Republica Moldova a denunțat 71, iar alte 60 se află în proces de denunțare.
Pe 19 ianuarie curent, Republica Moldova și-a anunțat oficial intenția de a se retrage din CSI. Pe de altă parte, secretarul general al comunității, Serghei Lebedev, a declarat că Moldova nu a transmis deocamdată o cerere oficială de retragere. Serviciul de presă al Ministerului moldovean de Externe a comunicat că notificarea oficială privind ieșirea din CSI va fi transmisă după ce Parlamentul va denunța acordurile fundamentale. Mai exact, în etapele următoare, Legislativul urmează să denunțe acordurile fondatoare ale CSI, respectiv Statutul, Acordul de creare și anexele aferente acestuia. Denunțarea acestor trei documente va echivala, în fapt, cu încetarea oficială a calității de stat membru.
Anunțul din 19 ianuarie privind ieșirea din CSI a fost interpretat ca o retragere completă din toate acordurile legate de CSI, inclusiv de cel de liber schimb, iar mulți au început să se întrebe: ce va fi cu ramurile economice care depind încă în mare măsură de piețele țărilor comunității. Cristina Ceban, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a explicat pentru BusinessClass că retragerea din CSI nu atrage după sine și ieșirea din acordul de Liber Schimb cu țările organizației.
„Ieșirea din Acordul de constituire a CSI, semnat în 1991, nu afectează în niciun fel apartenența la Acordul de liber schimb, semnat în 2011”, precizează ea, menționând că Ucraina rămâne și ea până în prezent parte a acestui acord, deși a părăsit oficial comunitatea în 2018.
