Cele mai mari creșteri, de aproape 20%, au fost înregistrate în cazul mărfurilor incluse de Biroul Național de Statistică la rubrica „Alte produse alimentare”, la această rubrică fiind incluse, printre altele zahărul sau produsele de cofetărie. Fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale a sporit cu circa 9%, producția de carne - cu 4%, iar cea a produselor de brutărie – cu 6%. Procesarea și conservarea fructelor și legumelor, un sector tradițional al industriei alimentare moldovenești, a avut un avans de 2%. Potrivit lui Mircea Manoli, director executiv al Asociației Procesatorilor din Industria Alimentară Speranța-CON, evoluția industriei alimentare a fost determinată de extinderea exporturilor și de consolidarea poziției produselor autohtone pe piața internă: „Creșterea a fost influențată de intrarea pe noi piețe externe, dar și de o poziționare mai solidă pe piața internă”, explică el. Potrivit directorului Speranța-CON, produsele autohtone sunt de o calitate foarte înaltă, chiar le depășesc în calitate pe cele de import, ceea ce asigură producătorilor autohtoni, o poziție decentă pe piața internă. „Calitatea este acel ambasador care ne asigură în continuare creșterea exporturilor pe diferite piețe externe.”, punctează expertul.
Totuși evoluția de anul trecut nu poate fi considerată automat începutul unei stabilizări pe termen lung, deoarece în ultimii ani, industria procesării fructelor și legumelor a fost determinată de fluctuații frecvente. „Am avut o perioadă extrem de instabilă în ultimii cinci ani și este imposibil de făcut prognoze pe viitor. Avem încă numeroși factori imprevizibili, cum ar fi prețul la resursele energetice, prețul la materie primă, forța de muncă, instabilitatea regională și multe altele”, subliniază Mircea Manoli.
Factorii nefavorabili pentru anul 2026 sunt legate de lipsa subvențiilor, costurile ridicate, riscurile climatice și cele regionale: „Principala provocare este lipsa subvenționării sectorului agroalimentar din partea statului pentru anul curent. Până acum au existat subvenții pentru ramura noastră, însă nu este clar dacă vom mai beneficia de ele și în acest an. O problemă sunt și costurile ridicate la resursele energetice, care determină și un cost foarte înalt la produsul finit. Mai mult decât atât, instabilitatea regională, în special războiul din Ucraina, creează multe piedici în calea comerțului, în special, logistice.’’, precizează directorul Speranța CON.
El spune că și instabilitatea climaterică reprezintă un risc major pentru sector, de care depinde în mare măsură materia primă autohtonă. „Înghețurile și secetele din ultimii ani au redus constant volumul recoltelor, iar infrastructura de irigare, insuficient dezvoltată, limitează capacitatea producătorilor de a diminua impactul acestor pierderi”, precizează Mircea Manoli.
În aceste condiții, menținerea trendului de creștere în industria alimentară va depinde de continuitatea investițiilor în modernizarea capacităților de procesare, de reducerea vulnerabilităților energetice și de facilitarea accesului pe piețele externe.
