EBA: De ce este importantă prevenirea și combaterea spălării banilor?

Evenimentul, intitulat "Anti-Money Laundering (AML) and Compliance International Conference: Regional and International Experience", a avut loc la Palatul Republicii și a reunit peste 300 de profesioniști și oficiali din cel puțin 10 țări. Organizat de European Business Association (EBA) Moldova în parteneriat cu Banking Association for Central and Eastern Europe (BACEE). Partenerul oficial al evenimentului a fost VISA.

Conferința a fost parte din Moldova Business Week și a servit drept platformă de schimb a bunelor practici. Conferința a fost destinată profesioniștilor seniori din sectorul financiar, reprezentanților tuturor entităților raportoare (definite de legislația AML), precum și oficialilor de rang înalt din băncile centrale și autoritățile de reglementare.

INTEGRITATEA, PILONUL STABILITĂȚII FINANCIARE
În deschiderea sesiunilor de discuții, Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), a subliniat rolul fundamental al conformității în consolidarea sistemului financiar. „Consolidarea cadrului de prevenire a spălării banilor și a mecanismelor de conformitate reprezintă un pilon fundamental al stabilității financiare și al procesului de integrare europeană a Republicii Moldova”, a declarat demnitarul. A fost accentuat și faptul că, prin cooperarea strânsă cu instituțiile internaționale și alinierea la practicile europene, este asigurată protejarea sistemului financiar de riscuri și vulnerabilități. Transparența și încrederea în sistemul financiar reprezintă niște condiții indispensabile pentru stabilitatea economică și pentru modernizarea Republicii Moldova.

APEL LA PARTENERIATUL PUBLIC-PRIVAT
Experții internaționali și naționali au convenit că dialogul și colaborarea sunt esențiale pentru eficacitatea în procesul de combatere a spălării banilor. Mariana Rufa, CEO EBA, a subliniat că evenimentul a urmărit trei obiective majore, toate critice pentru parcursul european, printre care se includ consolidarea expertizei, crearea mecanismelor de colaborare, parteneriatul public-privat între business și autoritățile de reglementare și gestionarea riscurilor emergente, inclusiv a celor geopolitice.

Acest apel la colaborare a fost dezvoltat de Ilze Znotiņa, expert internațional în combaterea spălării banilor și conformitate, fost șef al Unității de Informații Financiare Letonia, care a pledat pentru stabilirea unui dialog confidențial și proactiv între instituțiile financiare și Unitatea de Informații Financiare (UIF).

„Platforma de parteneriat public-privat permite entităților să vină la UIF într-un mediu informal fără a fi etichetate”, a explicat Znotiņa. Acest schimb proactiv de informații ajută sectorul privat să înțeleagă așteptările UIF. În același timp, permite UIF să înțeleagă obstacolele practice care stau în calea furnizării de rapoarte de tranzacții suspecte (RTS) de înaltă calitate. Obiectivul final este ca informațiile furnizate să fie suficient de solide pentru a fi utilizate în instanță în scopul confiscării sau condamnării.

PRIORITATE NAȚIONALĂ
Reprezentantul Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), UIF Moldova Oxana Gîscă, actualmente cercetător post doctorand în cadrul Institutului Martii Ahtisaari, Universitatea din Oulu, Finlanda, a subliniat faptul că AML trebuie să devină o prioritate națională și, mai ales, o prioritate internă pentru fiecare companie. Argumentul central constă în faptul că o analiză riguroasă a riscurilor naționale (vulnerabilități și amenințări) corelată cu riscurile sectoriale și cele interne specifice companiei este un standard internațional obligatoriu. Această analiză eficientizează alocarea resurselor exact acolo unde vulnerabilitățile sunt cele mai mari. Totodată, o reputație solidă, liberă de implicarea în activități de spălare a banilor, este un interes direct al businessului. Pentru a se încadra în spațiul de afaceri european și pentru a-și dezvolta relațiile de afaceri, companiile din Moldova trebuie să demonstreze mecanisme proprii și credibile de gestionare a riscurilor. În mod special, aceste măsuri devin imperative în contextul actual, marcat de o situație geopolitică complexă și de riscuri transnaționale care afectează profund securitatea și stabilitatea Republicii Moldova. La aceste provocări se adaugă presiunea exercitată de noile tehnologii, care sunt utilizate nu doar în scopuri inovatoare și de eficientizare, ci și în scopuri ilicite, precum spălarea banilor, finanțarea terorismului, manipularea piețelor financiare sau compromiterea infrastructurilor critice. Aceste tehnologii transformă rapid peisajul economic și financiar, generând riscuri sistemice tot mai sofisticate și greu de anticipat. Este necesară dezvoltarea unor cadre de reglementare agile, a unor mecanisme de supraveghere eficiente și a unor parteneriate interinstituționale solide, capabile să răspundă provocărilor emergente și să asigure reziliența sistemului financiar. Numai printr-un efort comun, Republica Moldova poate construi un mediu economic sigur, transparent și aliniat la standardele europene.

Potrivit lui Andrian Munteanu, director al SPCSB, evaluarea națională a riscurilor în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor reprezintă o necesitate strategică fundamentală pentru consolidarea integrității sistemului financiar și protejarea economiei naționale. Această evaluare nu poate fi realizată în mod eficient decât printr-o colaborare strânsă între autoritățile publice, instituțiile financiare, sectorul privat, organizațiile internaționale și societatea civilă.

LECȚIILE MONEYVAL
Conferința a inclus o analiză detaliată a evaluărilor Comitetului de Experți pentru Evaluarea Măsurilor de Combatere a Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului (MONEYVAL), cu lecții clare pentru pregătirea Republicii Moldova.

Secretarul executiv adjunct MONEYVAL Andrew Le Brun a subliniat că eficacitatea unui sistem AML depinde de alocarea inteligentă a resurselor bazată pe risc. Acesta a menționat că statul trebuie să fie capabil să identifice și să răspundă riscurilor, realocând resursele către zonele cu risc mai mare pentru a se plasa într-o poziție mai bună pentru viitoarele evaluări din 2028. Expertul a prezentat statisticile care arată că țările membre ale Comitetului MONEYVAL au obținut rezultate bune la Analiza Riscului și Cooperarea Internațională în cadrul procesului de evaluare MONEYVAL. Totuși, atunci când vine vorba de capitolele legate de investigații, condamnări, confiscare și, în special, transparența persoanelor juridice, beneficiarul efectiv, scorurile sunt mai scăzute.

Identificarea beneficiarului efectiv constă nu doar în înțelegerea clară a identității persoanei fizice care deține sau controlează compania parteneră, ci și în presupusele legături ale acesteia. Utilizarea registrelor accesibile și a listelor internaționale pentru a verifica dacă partenerul a fost implicat în tranzacții suspecte este esențială. Orice suspiciune trebuie să fie un criteriu determinant de neimplicare, deoarece efectele negative sunt ireversibile.

De asemenea, eficiența AML depinde de resurse planificate și expertiză internă, iar disputele privind costul conformității nu ar trebui să împiedice alocarea de buget pentru fact-checking și identificarea riscurilor.

Vasil Kirov, directorul Cheltuieli, Operațiuni și Investigații, Oficiul European de Luptă Antifraudă, Comisia Europeană, a evidențiat că lupta anti-fraudă a Uniunii Europene depinde de sprijinul sectorului privat, în special al băncilor, în fața riscurilor crescute asupra fondurilor publice masive ale UE. Alocarea unor sume masive de către UE, cum ar fi Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF) și noul Cadru Financiar cresc exponențial vulnerabilitatea la fraudă. Instituțiile financiare sunt entități care stau în prima linie și trebuie să acorde o atenție sporită tranzacțiilor care ar putea proveni din fonduri publice (direct de la UE sau de la autoritățile naționale). Succesul luptei anti-fraudă depinde de lanțul AML: prevenirea și identificarea tranzacțiilor suspecte. Urmează raportarea la unitatea de informații financiare și, în final, recuperarea și confiscarea activelor.

ANGAJAMENTUL LIDERILOR DIN BUSINESS
Este foarte important faptul că afacerile locale, mai ales cele mari și din sectoare-cheie, conștientizează angajamentul față de combaterea spălării banilor și conformitate. Managerul regional Visa în Republica Moldova Diana Kiguradze – de altfel, și partener principal al conferinței, și-a asumat angajamentul deplin de a sprijini alinierea cadrului legal național la standardele UE și angajamentul de a promova adoptarea celor mai bune practici. „Un sistem financiar rezilient, construit pe o gestionare solidă a riscurilor, este esențial pentru dezvoltarea durabilă a afacerilor și pentru creșterea economică pe termen lung”, a menționat experta.

Carolina Bugaian, președinte al consiliului de administrație EBA și director general Moldcell, a subliniat că Moldcell, în calitate de prestator de servicii de plată, se conformează strict legislației AML și a implementat soluția tehnologică „Sanction Scanner” pentru a spori eficiența și a elimina scăpările din sistemul de control.

La fel, Veronica Malcoci, vicepreședinte al consiliului de administrație al EBA și director general al companiei de asigurări Grawe Carat, a salutat progresele legislative naționale (Legea nr. 308). Aceasta a confirmat că GRAWE respectă toate cerințele internaționale AML și se poziționează ca un promotor activ al conformității pe piața asigurărilor.

Conferința a marcat un moment crucial care consolidează angajamentul Republicii Moldova de a-și alinia sectorul financiar la standardele europene și internaționale de integritate, un pas esențial pe drumul spre aderarea la Uniunea Europeană.